Unii spun că tre­bu­ie des­fi­in­ţa­te, alţii că nici vor­bă de așa ce­va

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu pe­ti­ta plus

Un re­pre­zen­tant al opo­zi­ţi­ei din Con­si­li­ul Ge­ne­ral al Ca­pi­ta­lei a anun­ţat că in­stan­ţa a res­pins re­cur­sul Pri­mă­ri­ei, fi­ind men­ţi­nu­tă de­ci­zia po­tri­vit că­reia toa­te com­pa­ni­i­le mu­ni­ci­pa­le au fost înfi­in­ţa­te cu încăl­ca­rea le­gii. De­ci­zia in­stan­ţei e de­fi­ni­ti­vă. Dar lu­cru­ri­le sunt mai com­pli­ca­te de­cât par.

Ro­xa­na Wring, con­si­li­er ge­ne­ral USR, sus­ţi­ne că Ga­bri­e­la Fi­rea nu mai are, de acum înain­te, ab­so­lut ni­cio scu­ză pen­tru a ţi­ne ar­ti­fi­cial în via­ţă com­pa­ni­i­le mu­ni­ci­pa­le pe ca­re le-a înfi­in­ţat.

„Așa cum am ară­tat de ne­nu­mă­ra­te ori, aces­te struc­turi au fost gândi­te doar ca să toa­ce bani pu­blici pe con­trac­te și sa­la­rii. Com­pa­ni­i­le tre­bu­ie des­fi­in­ţa­te în cel mai scurt timp po­si­bil!“, afir­mă con­si­li­e­rul ge­ne­ral.

In­stan­ţa a de­cis, în lu­na noi­em­brie a anu­lui 2018, anu­la­rea tu­tu­ror ho­tă­râri­lor de înfi­in­ţa­re a com­pa­ni­i­lor mu­ni­ci­pa­le. So­lu­ţia es­te de­fi­ni­ti­vă și vi­ne la ca­pă­tul unui pro­ces ini­ţiat de USR Bu­cu­rești în anul 2017.

Con­si­li­e­rii mu­ni­ci­pa­li USR au con­tes­tat înfi­in­ţa­rea aces­tor com­pa­nii pe mo­tiv că ho­tă­râri­le au fost adop­ta­te ile­gal, mai pre­cis cu vo­tul a ju­mă­ta­te plus 1 din nu­mă­rul to­tal de con­si­li­eri, nu cu vo­tul a do­uă trei­mi, așa cum ar fi fost ne­ce­sar.

Mult zgo­mot pen­tru des­tul de pu­ţin

Sur­se ex­per­te apro­pia­te de ini­ţia­to­rii înfi­in­ţă­rii com­pa­ni­i­lor mu­ni­ci­pa­le sus­ţin însă că lu­cru­ri­le nu stau de­loc astfel. Avo­ca­tul Ghe­or­ghe Piperea, ad­mi­nis­tra­to­rul ju­di­ciar al RADET, sus­ţi­ne că „infor­ma­ţia es­te greși­tă“. „E o con­tes­ta­ţie în anu­la­re, nu o re­vi­zu­i­re, fă­cu­tă de so­ci­e­ta­tea Ci­clop în lu­na de­cem­brie, pe mo­tiv că nu i s-a acor­dat drep­tul la apă­ra­re.“

Ca­re anu­me es­te sus­ţi­ne­rea Ci­clop? „Avo­ca­tul pe ca­re îl avea era bol­nav și nu i s-a acor­dat o amâna­re. Exis­tă o re­vi­zu­i­re și o con­tes­ta­ţie în anu­la­re, de da­ta ace­as­ta fă­cu­tă de com­pa­ni­i­le mu­ni­ci­pa­le pro­priu-zi­se“, a ex­pli­cat Piperea pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“.

„Re­vi­zu­i­rea are ter­men pe 26 mar­tie. Con­tes­ta­ţia în anu­la­re nici mă­car nu are ter­men. Ele­men­tul lor co­mun es­te că nici nu s-au ju­de­cat. Nici nu ave­au cum să se ju­de­ce așa de re­pe­de pen­tru că au fost de­pu­se săp­tă­mâna tre­cu­tă“, afir­mă ex­per­tul.

Des­pre ce re­vi­zu­i­re es­te vor­ba? „Re­vi­zu­i­rea es­te la ho­tă­rârea din lu­na de­cem­brie, ca­re a des­fi­in­ţat ho­tă­rârea de înfi­in­ţa­re a com­pa­ni­i­lor mu­ni­ci­pa­le. În re­vi­zu­i­re se so­li­ci­tă să se ob­ser­ve că cei de la Cur­tea de Apel Bu­cu­rești au dat ce­ea ce nu s-a ce­rut, ori aces­ta es­te un mo­tiv de re­vi­zu­i­re“, spu­ne Ghe­or­ghe Piperea.

Con­form lui Piperea, ace­as­ta se nu­mește (mai mult de­cât s-a

Infor­ma­ţia es­te gre­şi­tă. E o con­tes­ta­ţie în anu­la­re, nu o re­vi­zu­i­re, fă­cu­tă de so­ci­e­ta­tea Ci­clop în lu­na de­cem­brie, pe mo­tiv că nu i s-a acor­dat drep­tul la apă­ra­re.“

GHE­OR­GHE PIPEREA, AVO­CAT

ce­rut). Art. 509 din no­ul Cod de Pro­ce­du­ră Ci­vi­lă, la ca­pi­to­lul „Obi­ec­tul și mo­ti­ve­le re­vi­zu­i­rii. Căi­le ex­traor­di­na­re de atac“se re­fe­ră la o ca­le de re­vi­zu­i­re ba­za­tă pe fap­tul că „in­stan­ţa s-a pro­nun­ţat asu­pra unor lu­cruri ca­re nu s-au ce­rut sau nu s-a pro­nun­ţat asu­pra unui lu­cru ce­rut, ori s-a dat mai mult de­cât s-a ce­rut“– exact așa cum a ex­pli­cat Piperea.

„Con­tes­ta­ţia în anu­la­re, ca­re încă nu are ter­men, vor­bește des­pre încăl­ca­rea re­gu­li­lor de com­pe­ten­ţă func­ţi­o­na­lă de că­tre Cur­tea de Apel. O in­stan­ţă de con­ten­ci­os ad­mi­nis­tra­tiv nu poa­te să se pro­nun­ţe pe ches­ti­uni pri­vi­toa­re la ac­te­le unei so­ci­e­tă­ţi co­mer­cia­le, pen­tru că încal­că com­pe­ten­ţa tri­bu­na­lu­lui. Con­ten­ci­o­sul ad­mi­nis­tra­tiv nu es­te con­ten­ci­os co­mer­cial“, ara­tă avo­ca­tul.

Re­gu­la ce­lor do­uă trei­mi

„Pe­ten­ţii – greșit, du­pă pă­re­rea mea, dar nu are im­por­tan­ţă – au ce­rut să se apli­ce re­gu­la ce­lor do­uă trei­mi, iar in­stan­ţa a spus mai mult de­cât atât: că nici mă­car ac­tul con­sti­tu­tiv nu e bi­ne fă­cut, pen­tru că es­te o par­ti­ci­pa­ţie mult prea mi­că a Ci­clop ș.a.m.d.“, afir­mă Ghe­or­ghe Piperea.

Ca­re es­te în pre­zent si­tua­ţia aces­tor com­pa­nii mu­ni­ci­pa­le? Bu­nă? Mul­ţu­mi­toa­re? „Nu se poa­te spu­ne că lu­cre­a­ză în con­ti­nua­re ca și până acum, fă­ră ni­cio pro­ble­mă. Exis­tă de­ci­zia ace­as­ta a Cur­ţii de Apel, ca­re e de­fi­ni­ti­vă și nu poa­te să fie ig­no­ra­tă“, sus­ţi­ne Piperea.

Ce tre­bu­ie fă­cut acum? „Tre­bu­ie ca, da­că nu se des­fi­in­ţe­a­ză ace­as­tă de­ci­zie greși­tă a Cur­ţii de Apel, să se ia din nou o de­ci­zie în Con­si­li­ul Ge­ne­ral, de da­ta ace­as­ta ra­ti­fi­ca­tă cu do­uă trei­mi, a ho­tă­rârii ca­re a fost anu­la­tă de Cur­tea de Apel, pen­tru ca aces­te so­ci­e­tă­ţi să nu mai ai­bă ni­ci­un fel de vul­ne­ra­bi­li­ta­te“, spu­ne spe­cia­lis­tul.

Ghe­or­ghe Piperea afir­mă că nu es­te vor­ba des­pre toa­te, ci „de­o­cam­da­tă des­pre Ener­ge­ti­ca – ace­as­ta es­te cea mai ur­gen­tă. O so­ci­e­ta­te com­plet no­uă, ca­re va fi de­po­zi­ta­rul pen­tru afa­ce­ri­le RADET și ELCEN. Sun­tem pe ul­ti­ma su­tă de me­tri cu re­or­ga­ni­za­rea“.

„Până una-alta, so­ci­e­tă­ţi­le func­ţi­o­nea­ză, nu se poa­te spu­ne că es­te o si­tua­ţie to­tal­men­te nor­ma­lă, dar func­ţi­o­nea­ză pen­tru că nu exis­tă o altă so­lu­ţie“, spu­ne Piperea. Ca­re sunt aces­te so­ci­e­tă­ţi? Sunt so­ci­e­tă­ţi noi, ori sunt și une­le ca­re au fost tran­sfor­ma­te sau au re­zul­tat prin pro­ce­duri mai spe­cia­le, pre­cum cea din ca­zul Ener­ge­ti­ca? „Es­te vor­ba des­pre so­ci­e­tă­ţi noi. Sin­gu­ra le­gă­tu­ră es­te cea a so­ci­e­tă­ţii Ener­ge­ti­ca, dar es­te vor­ba des­pre o so­ci­e­ta­te ca­re va pre­lua bu­si­nes­sul de la RADET și ELCEN. Ener­ge­ti­ca es­te una din­tre aces­te so­ci­e­tă­ţi“, a spus avo­ca­tul pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“.

Ga­bri­e­la Fi­rea va fi obli­ga­tă să res­pec­te de­ci­zia in­stan­ţei

Ce tre­bu­ie să fa­că acum Ga­bri­e­la Fi­rea? Va­len­tin Io­nes­cu, ex­pert în ma­na­ge­ment, spu­ne că „Fi­rea es­te obli­ga­tă să res­pec­te de­ci­zia și să le des­fi­in­ţe­ze. Aș su­ge­ra ca opo­zi­ţia din CGMB să so­li­ci­te un au­dit. Se poa­te spu­ne însă că «de ce să se fa­că au­dit, pen­tru că ori­cum vi­ne Cur­tea de Con­turi»“.

„Să vă spun cum fa­ce Cur­tea de Con­turi“, a po­ves­tit Io­nes­cu, de­ta­li­ind: „Când eram aco­lo tem­po­rar, pe vre­mea lui Ște­fă­nel (n.r. – Ște­fă­nel Dan Ma­rin, pri­mar in­te­ri­mar al Ca­pi­ta­lei, du­pă ple­ca­rea lui So­rin Opres­cu), am des­co­pe­rit ce fă­cea înain­te So­rin Opres­cu. Înfi­in­ţa­se o agen­ţie mai ve­che de re­gle­men­ta­re, stu­dii și ana­li­ză, ca­re înca­sa anual cam un mi­li­on de eu­ro de la uti­li­tă­ţi­le mu­ni­ci­pa­le“.

Ex­per­tul în ma­na­ge­ment afir­mă că „RADET dă­dea 300.000 de eu­ro, Lux­ten plă­tea 300.000 de eu­ro și RATB 300.000 de eu­ro. Agen­ţia to­ca 900.000 de eu­ro anual, ni­meni nu știa pe ce. Erau pri­e­te­nii lui Opres­cu aco­lo. Am între­bat ce a fă­cut Cur­tea de Con­turi timp de cinci ani. Răs­puns: nu a ve­ri­fi­cat ace­as­tă agen­ţie, pe mo­tiv că poa­te să fa­că con­trol pe ba­ză de son­daj“.

„Opo­zi­ţia din Con­si­liu tre­bu­ie să so­li­ci­te un punct de ve­de­re Cur­ţii de Con­turi. Aceștia s-ar pu­tea spă­la pe mâini, nu­mai că aco­lo e Bu­su­i­oc, ca­re es­te omul lui Drag­nea și ar pu­tea să-i fa­că plă­ce­re ide­ea să o chi­nu­ie pe Ga­bri­e­la Fi­rea“, sus­ţi­ne Va­len­tin Io­nes­cu.

Prin­ci­pi­ul ar fi, con­form lui Io­nes­cu: „Ia fa­ce­ţi au­dit, ori, da­că nu, să fa­că au­dit o fir­mă in­de­pen­den­tă“. Au­di­tul ar pu­tea ţin­ti afla­rea su­me­lor ca­re s-au to­cat, ce jus­ti­fi­ca­re exis­tă și ci­ne răs­pun­de.

Une­le din­tre aces­te com­pa­nii sunt pe pi­er­de­re. Ci­ne plă­tește pi­er­de­ri­le da­că o astfel de so­ci­e­ta­te se des­fi­in­ţe­a­ză?

„Cur­tea de Con­turi tre­bu­ie să sta­bi­le­as­că da­că s-au fă­cut plă­ţi le­gal. De­cur­ge din ho­tă­rârea in­stan­ţei că, da­că sunt ile­ga­le so­ci­e­tă­ţi­le, pe ca­le de con­se­cin­ţă și fi­nan­ţa­rea fă­cu­tă de Pri­mă­rie es­te ile­ga­lă”, sus­ţi­ne ex­per­tul.

Atunci, „tre­bu­ie să se sta­bi­le­as­că re­cu­pe­ra­rea pre­ju­di­ci­u­lui de la per­soa­ne­le vi­no­va­te, ca­re se sta­bi­lesc pe ba­za ra­por­tu­lui Cur­ţii de Con­turi. În do­cu­men­te sunt niște sem­nă­turi“, de­ta­lia­ză Va­len­tin Io­nes­cu.

Așa­dar, cei ca­re au sem­nat pen­tru bani vor fi exe­cu­ta­ţi pen­tru re­cu­pe­ra­rea pre­ju­di­ci­u­lui? „Exact. Inclu­siv doam­na pri­mar. Dar nu nu­mai ea, ci to­ţi cei ca­re și-au pus sem­nă­tu­ra în Pri­mă­rie pe fun­da­men­ta­rea înfi­in­ţă­rii com­pa­ni­ei și pe plă­ţi­le ca­re s-au fă­cut ulte­ri­or că­tre aces­tea, ca­re între timp s-a sta­bi­lit că sunt ile­gal înfi­in­ţa­te“, spu­ne Io­nes­cu.

Du­pă ca­re se re­se­te­a­ză sis­te­mul și se ajun­ge la ve­chea ar­hi­tec­tu­ră in­sti­tu­ţi­o­na­lă a Bu­cu­rești­u­lui. Îna­poi la ve­chi­ul sis­tem fa­li­men­tar.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.