Jihadiștii europeni, „bombe cu explozie întârziată“
În estul Siriei, coaliția arabo-kurdă urmează să anunțe în câteva zile victoria sa asupra ISIS. În Europa, statele sunt divizate în privința sorții sutelor de jihadiști europeni plecați în ultimii ani în Siria pentru a lupta alături de ISIS.
În timp ce organizația teroristă ISIS pierde rapid teren, jihadiștii opunând rezistență într-o ultimă enclavă de jumătate de km, președintele american Donald Trump le-a cerut duminică europenilor să-i repatrieze pe cetățenii lor reținuți în Siria după ce s-au alăturat grupării islamiste. „Nu există alternativă, pentru că vom fi siliți să-i eliberăm”, a avertizat șeful Casei Albe, adresându-se în special Marii Britanii, Franței și Germaniei. În schimb, reprezentanții autorităților din nord-estul Siriei care dețin acești jihadiști străini au nuanțat declarațiile lui Trump, precizând că nu se pune problema eliberării lor. Co-responsabilul relațiilor internaționale în regiune, Abdullah Omar, a avertizat guvernele europene că acești jihadiști reprezintă „bombe cu explozie întârziată” și le-a cerut țărilor lor de origine să-și asume responsabilitățile, subliniind riscurile evadării lor în contextul unui eventual atac al Turciei asupra teritoriului, posibil după retragerea trupelor americane. Omar a precizat că Forțele Democratice Siriene (FDS), aliații coaliției internaționale contra ISIS și care controlează nord-estul țării, dețin 800 de bărbați străini și rețin 700 de femei și 1.500 de copii în taberele de refugiați.
Luni, 18 februarie, guvernele europene care erau deja angajate în discuții cu Washingtonul pe această temă au fost silite să reacționeze de urgență la declarațiile lui Trump, în timp ce o decizie la nivelul UE rămâne exclusă. O revenire precipitată a jihadiștilor europeni obligă la decizii dificile care pot avea un impact politic, deci electoral, decisiv. Practic, nimeni nu poate garanta un pericol zero.
În Franța, ministrul Justiției, Nicole Beloubet, a precizat că „politica de repatriere a cetățenilor francezi plecați să se alăture jihadiștilor în Siria continuă pentru moment să fie făcută de la caz la caz”. Inițial foarte reticent în ce privește revenirea jihadiștilor pe teritoriul francez, Parisul a schimbat discursul și a deschis progresiv calea unei reveniri „cu picătura” a cetățenilor francezi. La rândul ei, Londra refuză orice presiune din partea Washingtonului, iar un purtător de cuvânt al premierului Theresa May a estimat că acești combatanți străini din organizația jihadistă ar trebui judecați acolo unde au fost comise crimele. Berlinul, în schimb, recunoaște un „drept fundamental” al revenirii. Germanii care au luptat în rândurile combatanților jihadiști în Siria au dreptul de a reintra în țara lor, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne din Berlin. Duminică, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a apreciat ca „extrem de dificilă” în acest stadiu organizarea unei repatrieri. O revenire nu va fi posibilă decât dacă „vom putea garanta că aceste persoane vor fi imediat aduse în fața unui tribunal și vor fi puse imediat în detenție”.
Suedia refuză revenirea cetățenilor ei jihadiști și nu vrea să îi vadă reintrând pe teritoriul său național, în timp ce șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a anunțat la Bruxelles, după o reuniune a miniștrilor de Externe din țările UE consacrată situației din Siria, că nu va exista o decizie la nivelul Uniunii Europene, competența revenind fiecărui guvern.
Optimism la Soci
Liderii Rusiei, Iranului și Turciei s-au întâlnit săptămâna trecută la Soci, stațiunea balneară rusă, pentru a găsi o soluție de reglementare a conflictului sirian. Deși au obiective strategice diferite, Moscova, Ankara și Teheranul sunt decise să-și termine treaba în Siria. Reuniunea liderilor celor trei puteri a avut ca scop restaurarea deplină a „suveranității Siriei și a integrității ei teritoriale”, potrivit formulei utilizate de gazda reuniunii, președintele Vladimir Puțin, și consacrată în comunicatul comun. Concret, Damascul va controla integral teritoriul care exista înainte de debutul insurecției islamiste, de la vest până la malurile Eufratului.
Numai că înfrângerea „califatului” nu înseamnă nici sfârșitul grupării teroriste, care conservă celule clandestine în numeroase țări, nici cel al războiului din Siria, unde există incertitudinea viitorului kurzilor.