Ce efecte va avea ordonanța privind legile Justiției
Modificări operate de Guvern, la inițiativa lui Tudorel Toader
Urgentarea numirii noului șef al DNA și scoaterea Secției speciale pentru magistrați de sub autoritatea procurorului general sunt principalele efecte ale ordonanței de modificare a legilor Justiției.
Urgentarea numirii noului șef al DNA și scoaterea Secției speciale pentru magistrați de sub autoritatea procurorului general sunt principalele efecte ale ordonanței de modificare a legilor Justiției.
Ordonanța de urgență pentru modificarea legilor Justiţiei și a unor regulamente privind admiterea la INM a fost adoptată, marți, în ședinţa de Guvern, a anunţat ministrul Justiţiei, Tudor el Toader.
Una dintre modificări vizează delegările în funcţiile de conducere ale parchetelor. Potrivit ordonanței de u r gen ț ă ,„ procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de către președintele României“. În prezent, Călin Nistor, adjunctul DNA, este
delegat în funcţia de șef al Direcţiei, deoarece președintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea pe această funcţie. În prezent, Adina Florea este la Secţia de anchetare a magistraţilor.
Tudorel Toader a anunţat că OUG privind modificarea legilor Justiţiei arată că procurorii delegaţi în funcţii de conducere rămân 45 de zile de la publicarea documentului în Monitorul Oficial,după care posturile trebuie ocupate potrivit legii.„Aceste funcţii nu pot fi delegate, ele se ocupă și trebuie ocupate numai în condiţiile legii, prin procedura pe care o prevede legea.Din păcate, astăzi, când vorbim,multe funcţii de procurori de rang înalt, de conducere sunt ocupate prin delegare, ceea ce nu e normal“, a explicat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
Practic,prin acest amendament, președintele Iohannis va fi obligat, după 45 de zile,
să emită decretul de numire a procurorului-șef al DNA, la propunerea ministrului Justiţiei, altfel instituţia rămâne fără șef.
Statutul Secției speciale
Pentru aceste funcţii pot candida și judecătorii. OUG pe legile Justiţiei conţine și o modificare ce privește numirea în funcţie a procurorilor de rang înalt. Astfel, procurorul general, șeful DNA, șeful DIICOT și procurorii șefi de secție din aceste parchete „sunt numiţi de președintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată“. Până acum era necesar avizul Secției de procurori a CSM, iar șefii parchetelor puteau fi aleși doar dintre procurori.
De asemenea, odată cu publicarea ordonanţei, Secţia specială pentru investigarea magistraţilor va ieși de sub autoritatea procurorului general. Documentul arată că șeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor cauzelor: „Ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în Justiţie, prin aceasta
se înţelege procurorul-șef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia“.
În prezent, procurorul general este cel care, în calitate de superior ierarhic, infirmă actele de urmărire penală emise de procurorii Secţiei speciale. Legea privind organizarea judiciară prevede că „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice“. Pe de altă parte, o decizie a Curţii Constituţionale (CCR) statuează că Secţia Specială este o structură din cadrul parchetului general, șeful acesteia fiind subordonatul procurorului general.
Potrivit noii ordonanţe, pentru a accede la Curtea Supremă magistraţii trebuie să aibă 18 ani vechime în funcţiile de judecător sau procuror. În forma anterioară, Legea 303/2004 statua că, pentru a putea deveni judecător la Curtea Supremă, un magistrat trebuie să aibă o vechime de 18 ani doar în funcţia de judecător.
Criticile CSM
Ministrul a subliniat că propunerile de modificare au venit din partea CSM. Procurorii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au transmis însă, după ce Guvernul a adoptat OUG pe legile Justiţiei, că nu
au avut cunoștinţă de modificările propuse și au aflat despre ele în cursul zilei de luni, când documentul a sosit pentru avizare. Procurorii afirmă că modificarea referitoare la delegarea atribuţiilor „este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor“. Ei subliniază că „avizarea numirii procurorilor în funcţiile înalte, în acord cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneţia și principiul legal al separării carierelor instituit prin art. 3 din Legea nr. 303/2004, trebuie să rămână în competenţa Secţiei pentru procurori, iar selecţia candidaţilor să fie făcută exclusiv din rândul magistraților procurori“.