Din Cas­te­lul cu ino­ro­gi al Tran­sil­va­ni­ei a mai ră­mas doar le­gen­da și câte­va ru­i­ne!

Romania Libera - - Actualitat­e - Ci­prian Aron

Cas­te­lul Kor­nis din Mă­năs­ti­rea, ju­dețul Cluj, este cu­nos­cut și sub nu­me­le de Cas­te­lul cu ino­ro­gi. De­nu­mi­rea pro­vi­ne de la fap­tul că la poar­ta de ac­ces pe do­me­ni­ul no­bi­liar stră­ju­iau sta­tu­i­le a doi ino­ro­gi din pia­tră, cu corn me­ta­lic. Aces­te ani­ma­le mi­ti­ce se re­gă­sesc pe bla­zo­nul fa­mi­li­ei Kor­nis. Din pă­ca­te, azi, cei doi ino­ro­gi nu se mai află la in­tra­rea prin­ci­pa­lă iar cas­te­lul, când­va o bi­ju­te­rie, a de­venit doar o ru­i­nă.

Des­pre le­gă­tu­ra fa­mi­li­ei Kor­nis cu aces­te ani­ma­le cir­cu­lă mai mul­te le­gen­de me­di­e­va­le. Una din­tre ele o re­gă­sim în vo­lu­mul „Cas­te­le și Ce­tăți din Tran­sil­va­nia: Ju­dețul Cluj“,re­dac­tat de Li­viu Stoi­ca, Ghe­or­ghe Stoi­ca și Ga­bri­e­la Po­pa. Ace­as­ta spu­ne că prin zo­nă bântu­ia un ino­rog rău, ca­re de­ran­ja lo­cu­i­to­rii și că­lu­gă­rii de la mă­năs­ti­rea be­ne­dic­ti­nă. Su­pă­rat pe com­por­ta­men­tul ino­ro­gu­lui,unul din­tre mem­brii fa­mi­li­ei Kor­nis a ucis ani­ma­lul în timp ce aces­ta venea la iz­vo­rul din apro­pi­e­rea cas­te­lu­lui pen­tru a bea apă.Drept răs­pla­tă pen­tru cu­ra­jul său, aces­ta a fost înno­bi­lat și a primit drep­tul să-și de­se­ne­ze pe bla­zon un ino­rog.

Cas­te­lul Kor­nis din sa­tul Mă­năs­ti­rea a fost con­stru­it în se­co­lul al XVI-lea, în stil re­nas­cen­tist, de că­tre Kris­tóf Ke­res­ztúri. Clă­di­rea iniția­lă avea un sin­gur etaj. De-a lun­gul tim­pu­lui, aces­teia i-au fost adău­ga­te însă câte­va cor­puri se­cun­da­re, luând o for­mă drep­tun­ghi­u­la­ră, cu o cur­te in­te­ri­oa­ră în cen­tru. În apro­pi­e­rea cas­te­lu­lui se afla și o mă­năs­ti­re me­di­e­va­lă a că­lu­gă­ri­lor be­ne­dic­tini.

În 1600, Ko­ro­si Ilo­na, vă­du­va lui Ke­res­zturi Kris­tof și-a dat fi­i­ca Ka­ta­lin, de ne­vas­tă, lui Kor­nis Bol­di­jar de Rus­ca, un ar­tis­to­crat tran­sil­vă­nean, din neam de ro­mâni înno­bi­lați. Prac­tic, ace­as­tă că­să­to­rie înse­am­nă și înce­pu­tul is­to­ri­ei de pes­te 300 de ani a fa­mi­li­ei no­bi­li­lor Kor­nis de Mă­năs­ti­rea. Isto­ri­cii spun că pe no­bi­lul Kor­nis îl re­gă­sim în bă­tă­lia de la Șe­lim­băr în ca­re lup­tă împo­tri­va ar­ma­te­lor lui Mi­hai Vi­te­a­zu. Ba mai mult, per­so­na­jul său apa­re și în fil­mul „Mi­hai Vi­te­a­zu“al lui Ser­giu Ni­co­la­es­cu.

Una din­tre par­ti­cu­la­ri­tăți­le aces­tui cas­tel o re­pre­zen­ta ac­ce­sul în in­te­ri­or. In­tra­rea prin­ci­pa­lă în cur­tea in­te­ri­oa­ră a cas­te­lu­lui se fă­cea prin­tr-un pod mo­bil, con­stru­it pes­te un șa­nț, ca­re avea rol de apă­ra­re. Aces­ta era ri­di­cat în fi­e­ca­re noap­te, dar și în caz de pe­ri­col, atunci când clă­di­rea era ata­ca­tă.Po­dul era con­stru­it în fața tur­nu­lui cu poar­tă, ca­re mai poa­te fi ad­mi­rat și în pre­zent. O altă is­to­rie acre­di­te­a­ză ide­ea po­tri­vit că­reia icoa­na fă­că­toa­re de mi­nuni a Mai­cii Dom­nu­lui de la Ni­cu­la a fost mult timp așe­za­tă pe fron­tis­pi­ci­ul de la in­tra­rea în cas­tel.

Cas­te­lul cu ino­ro­gi de la Mă­năs­ti­rea a fost re­tro­ce­dat unei moște­ni­toa­re ca­re trăi­ește în Bu­da­pes­ta. Po­tri­vit unor is­to­rici ca­re au do­cu­men­tat si­tuația lo­cu­lui, moște­ni­toa­rea cas­te­lu­lui ar fi de acord cu ce­da­rea imo­bi­lu­lui că­tre o fun­dație sau că­tre o in­sti­tuție a sta­tu­lui ca­re să re­fa­că ace­as­tă clă­di­re de pa­tri­mo­niu.Asta cu atât mai mult cu cât cas­te­lul Kor­nis este un mo­nu­ment de ca­te­go­ria A, in­clus în ca­te­go­ria mo­nu­men­te­lor is­to­ri­ce.

„Si­tuația la acest mo­ment e de­zas­tru­oa­să. Fap­tul că fa­mi­lia nu are bani e o pro­ble­mă gra­vă. So­luția ar fi ca o fun­dație să preia imo­bi­lul pe mo­de­lul cas­te­lu­lui de la Bo­nți­da sau să îl răs­cum­pe­re sta­tul ro­mân prin Mi­nis­te­rul Cul­tu­rii pe ba­za drep­tu­lui de pre­em­pți­u­ne pe ca­re îl are și să îl re­fa­că prin Pro­gra­mul Nați­o­nal de Res­tau­ra­re a Mo­nu­men­te­lor. Sau să îl răs­cum­pe­re au­to­ri­ta­tea lo­ca­lă și să îl re­fa­că prin fon­duri eu­ro­pe­ne. Sau va­rian­ta cea mai op­ti­mă este să vi­nă un in­ves­ti­tor pri­vat ca­re să îl re­a­bi­li­te­ze“, a de­cla­rat Le­o­nard Hor­vath, fos­tul di­erc­tor al Di­re­cți­ei de Cul­tu­ră și Pa­tri­mo­niu Cluj.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.