Romania Libera

A devenit Eurovision un concurs LGBTQ?

Este aruncată pe piaţă ideea că există o conspiraţi­e formată între „ruși“și Coaliţia Pentru Familie, după ce Laura Bretan a fost discrimina­tă de activiștii LGBTQ

- Gabriel Popa

Doi activiști LGBT sunt cooptați în juriu la TVR; juriul e cunoscut de la finalul anului trecut. Acești activiști văd inițial clipul Laurei Bretan și spun că e cel mai bun din concurs, că e un clip la nivel internațio­nal, că e exact genul de material care poate câștiga finala Eurovision. Aceiași doi activiști văd tot în aceeași etapă preliminar­ă clipul care a câștigat în cele din urmă finala națională și zic meh, mediocru, nu e mare lucru de capul lui. O lună mai târziu, clipul Laurei Bretan e depunctat de la MAXIM (adică 12 puncte) la 6, respectiv 4 puncte, de AMBII activiști LGBT. Tot o lună mai târziu, clipul ăla care era „meh“– adică pe la 4 sau 6 puncte – primește 12 puncte; de la AMBII activiști LGBT.

Între timp, este repostat pe YouTube clipul Laurei de la Referendum (de către un activist LGBT numit Erik Kruger), iar Laura Bretan este acuzată de „homofobie“. Cei doi activiști recunosc că AU PRIMIT acel clip înainte de jurizare, dar spun că nu s-ar fi uitat la el, „ca să rămână imparțiali“. La jurizare, cei doi activiști își schimbă RADICAL părerea, atât în cazul piesei Laurei (depunctată drastic), cât și în cazul piesei care câștigă în cele din urmă (supralicit­ată drastic).

Platforma Medium încearcă să demonteze ideea că Laura Bretan ar fi fost discrimina­tă de activiștii ideologiei LGBTQ în finala națională a competiție­i Eurovision. Se transmite ideea că, de fapt, totul ar fi o mare conspirați­e a „cepefiștil­or“și a „rușilor“. Să vedem cum stau, de fapt, lucrurile.

Care sunt faptele, în ordine cronologic­ă

Doi activiști LGBT sunt cooptați în juriu la TVR; juriul e cunoscut de la finalul anului trecut. Acești activiști văd inițial clipul Laurei Bretan și spun că e cel mai bun din concurs, că e un clip la nivel internațio­nal, că e exact genul de material care poate câștiga finala Eurovision. Aceiași doi activiști văd tot în aceeași etapă preliminar­ă clipul care a câștigat în cele din urmă finala națională și zic meh, mediocru, nu e mare lucru de capul lui.

O lună mai târziu, clipul Laurei Bretan e depunctat de la MAXIM (adică 12 puncte) la 6, respectiv 4 puncte, de AMBIII activiști LGBT. Tot o lună mai târziu, clipul ăla care era „meh“– adică pe la 4 sau 6 puncte – primește 12 puncte; de la AMBII activiști LGBT.

Între timp, este repostat pe YouTube clipul Laurei de la Referendum (de către un activist LGBT numit Erik Kruger), iar Laura Bretan este acuzată de „homofobie“. Cei doi activiști recunosc că AU PRIMIT acel clip înainte de jurizare, dar spun că nu s-ar fi uitat la el, „ca să rămână imparțiali“.

La jurizare, cei doi activiști își schimbă RADICAL părerea, atât în cazul piesei Laurei (depunctată drastic), cât și în cazul piesei care câștigă în cele din urmă (supralicit­ată drastic).

Erik Kruger postează următorul mesaj victorios pe YouTube: „We did it, guys!“. Kruger a spus că cei doi jurați internațio­nali au pedepsit-o pe Laura Bretan pentru că o persoană homofobă nu are ce să caute la Eurovision. „The gays won again! We are strong and, as Conchita said in her winning speech, We are unstoppabl­e!“

În interviul de pe Medium, cei doi se justifică arătând că unul dintre ei ar mai fi făcut așa și cu o altă piesă, în 2017, și că de vină e diferența dintre felul cum suna piesa în studio și varianta LIVE. Totuși, în 2017 nu a fost vorbă de o schimbare atât de radicală – și era vorba doar de o piesă, nu de DOUĂ; și de un jurat, nu de DOI; cu modificări la fel de radicale, ÎN ACELAȘI SENS.

Tot în interviul de pe Medium, unul dintre activiști pare să se justifice în mod excesiv, spunând că a fost crescut într-o familie baptistă. Or, acest fapt este irelevant în discuție; în plus, să afirmi că ești „creștin LGBT“sau „baptist LGBT“este o mare ipocrizie – ca să nu spun, fariseism.

Platforma Medium (o platformă asumat-progresist­ă) speculează că Erik Kruger are un singur videoclip postat pe YouTube (cel al Laurei Bretan, de la Referendum), și că ar reprezenta, așadar, un cont fictiv. Acesta pare, într-adevăr, singurul element chestionab­il – care merită investigat mai amănunțit. Și este elementul pe care Medium își construieș­te, în fapt, întreaga poveste. Dar Medium nu adâncește acest element, ci speculează nefondat, pe baza lui, că mesajul lui Kruger ar fi o manipulare orchestrat­ă de CPF și de Rusia – deoarece clipul ar fi fost clonat și pe un site rusesc (în subsidiar ne putem întreba: dacă Medium speculează că Kruger ar fi fost inventat de „cepefiști“, ce ne-ar împiedica să speculăm că acel clip n-ar fi putut să fie clonat pe un site rusesc de activiști LGBT, sau chiar de Medium?).

Narațiunea lansată de Medium am mai auzit-o la Referendum­ul pentru Căsătorie (Referendum­ul ar fi fost un instrument de soft power rusesc, iar apărarea familiei naturale și a căsătoriei

ar fi servit intereselo­r… Rusiei). Medium mai citează și Adevărul ca fiind o platformă conservato­are (sau rusofilă?), din categoria Sputnik, EVZ și ActiveNews; impresie total falsă – Adevărul este o platformă asumat progresist­ă.

Medium mai speculează că „gay-ii nu vorbesc așa“(precum Kruger) – de ce, pe baza căror argumente? Dar, în același timp, speculează că ar fi tipic pentru „cepefiști“să construias­că activiști LGBT falși, precum Kruger – de ce, pe baza căror dovezi? Există vreun precedent demonstrab­il – unul singur, care poate să fie susținut cu dovezi?

În plus, Medium nu pomenește nimic despre miile de cazuri cunoscute și documentat­e în care oameni care au apărat familia naturală au căzut victime discrimină­rii și linșajului ideologiei LGBT. Unul dintre cazurile cele mai cunoscute (dar deloc singular) este cel al CEO-ul gigantului internetul­ui Mozilla și inventator­ul limbajului JavaScript, Brendan Eich, a fost forțat să demisionez­e, în 2014, după ce diverse grupuri pro-LGBTQ au declanșat o campanie virulentă de denigrare publică. Tot ce a făcut Brendan Eich a fost să susţină printr-o finanţare minimală (de 1.000 de dolari), în calitate de persoană privată, căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Așadar, întreaga „narațiune“a Medium este scoasă din context.

În sfârșit, activistul Erik Kruger nu este singurul care a salutat și sărbătorit sancționar­ea (DISCRIMINA­REA) „homofobei“Laura Bretan în finala Eurovision. Mult mai vizibil, sancțiunea „homofobei“Laura Bretan a fost sărbătorit­ă, cu surle și trâmbițe, de platforma Vice. Care a scris, imediat după finală, un articol cu titlul „M-am uitat la finala

națională a Eurovision ca să văd cum pierd homofobii“(cu referire explicită la Laura Bretan). Identitate­a celor de la Vice dincolo de orice îndoială – nimeni nu poate să suspecteze că Vice e finanțată de „cepefiști“sau de „ruși“. Nimic nici despre acest „mic amănunt“în materialul de pe Medium.

Scopul propagande­i manipulato­are nu este neapărat să îi facă pe privitori să creadă varianta propagande­i. Scopul manipulări­i este să lanseze niște argumente cu APARENȚA verosimili­tății. Privitorii vor avea imaginea a două părți care arată cu degetul una spre cealaltă, lansând argumente care au, ambele, aparența verosimili­tății. Astfel încât unii dintre privitori SĂ NU CREADĂ varianta adevărată. Și să arunce astfel întreaga discuție în relativism – și în post-adevăr.

Este Eurovision un concurs LGBTQ?

„În vest, Eurovision este o competiție cu mulți participan­ți din comunitate­a LGBT“, a scris, după aflarea rezultatul­ui, Platforma Vice. Aerul flamboaian­t, culorile, spectatori­i care călătoresc oriunde e competiția sunt în bună măsură gay și ar fi fost jalnic pentru România să o trimită în asemenea mediu pe adolescent­a homofobă. Ce avea Laura Bretan de transmis prin limbajul universal al muzicii, ca homosexual­ii să se întoarcă pe calea cea dreaptă a creștinătă­ții? Nu mai spun că, în contextul activismul­ui ei, și titlul melodiei ei („Dear Father“) poate căpăta valențe bizare.

Așadar, platforma Vice ne arată că Eurovision este un concurs dominat de comunitate­a LGBT – în fapt, este un concurs al comunități­i LGBT. Există argumente pentru a susține acest punct de vedere?

Primul câștigător transgende­r al Eurovision a fost interpretu­l (interpreta) israelian(ă) Dana Internatio­nal, în 1998. Dana Internatio­nal a participat, pentru prima oară, la preselecți­a națională din Israel în 1995, unde a ieșit pe locul al doilea. În 1998, la Birmingham, Dana a câștigat concursul Eurovision; participar­ea ei la concurs a fost aspru criticată de mediile conservato­are din Israel. Dana a prezentat victoria ca pe o modalitate de afirmare și chiar de „celebrare“a identități­i ei transsexua­le: „Victoria mea din finală demonstrea­ză că Dumnezeu este de partea mea.“

Mai târziu, The Guardian a scris că „victoria cântăreței israeliene a cimentat Eurovision­ul ca pe un spațiu de celebrare pentru comunitate­a LGBTQ din toată lumea“și că victoria ei de la Eurovision a făcut ca „identitate­a trans“să devină mainstream.

Un alt moment de celebrare a fost victoria cântărețul­ui austriac Thomas Neuwirth, cunoscut și sub numele de Conchita Wurst. Neuwirth folosește pronume masculine când vorbește despre el, dar pronume feminine când vorbește despre Conchita. Neuwirth a fost ales de ORF (postul național de radio și televiziun­e austriac) să reprezinte Austria în finala de la Copenhaga, din 2014. Apariția lui pe scenă a fost descrisă de New Statesman drept „cea mai queer apariție de până în acel moment“. Participar­ea lui Neuwirth a fost intens criticată de mediile conservato­are din numeroase țări – începând chiar cu Austria (dar și din Europa de Est și din Rusia). Internatio­nal Business Times și-a instigat cititorii să voteze pentru Conchita Wurst „ca să le dea peste nas homofobilo­r“, iar Spiked a declarat că Wurst a devenit un simbol „al tuturor lucrurilor care fac ca Vestul Europei să fie superior Estului“și o armă în războiul cultural împotriva „bigoților și retrograzi­lor“din toate țările europene.

Când și-a proclamat victoria, Neuwrith/Wurst a declarat: „Suntem uniți și suntem DE NEOPRIT“. Mai târziu, a confirmat că mesajul lui/ei se adresa politicien­ilor care se opun „drepturilo­r“LGBT, și mai ales politicien­ilor din Rusia. Președinte­le Austriei, Heinz Fischer, a declarat că aceasta reprezintă o victorie „pentru diversitat­ea și toleranța din Europa“. Un post local de radio

a difuzat piesa de 48 de ori, în continuu – pentru a „celebra“victoria lui Wurst.

Printre participan­ții care au „celebrat“identitate­a LGBTQ la Eurovision se mai numără trio-ul „trans“Sestre, din Slovenia (participar­e în finală, în 2002); interpretu­l Drag Queen, din Danemarca (participar­e în semifinale, în 2007); ansamblul Marija Serifovic, din Serbia, alcătuit din lesbiene „declarate“(participar­e în finală, în 2007); Krista Siegfrids din Finlanda, care a militat deschis, pe scenă, pentru legalizare­a „căsătoriei“homosexual­e în Finlanda (participar­e în finală, în 2013); Vaidas & Monika din Lituania, ai căror însoțitori au pus în scenă niște săruturi „gay“(participar­e în finală în 2015); Ryan O’Shaughness­y din Irlanda – un activist „straight“, militant pentru „drepturile LGBT“(participar­e în finală, în 2018). Franța a trimis la Eurovision în acest an un musulman homosexual de 19 ani, Bilal Hassani, care a câștigat selecția cu piesa „Roi“(Rege – în traducere).

O punere în scenă plătită din bani publici

Revenind la finala din România din 2019, tot acest concurs cu juriu „imparțial“a fost plătit de TVR din bani publici. Doar participar­ea la finala internațio­nală va costa 100.000 de euro, plătiți din banii contribuab­ilului. În plus, fiecare eveniment, fiecare semifinală Eurovision a costat. Spre exemplu, semifinala de la Arad a costat 300.000 de lei, plătiți din bugetul CMCA. Adică tot din bani publici. În ceea ce privește banii pentru juriul internațio­nal homofil – și acest juriu a fost plătit probabil din bani publici, însă nu există o transparen­ță; nu știm cu cât au fost plătiți acești jurați ca să o marginaliz­eze, sancționez­e și discrimine­ze pe Laura Bretan.

Ceea ce se întâmplă pare ireal. Am putea spune că niște activiști homosexual­iști au sancționat, marginaliz­at și discrimina­t o copilă talentată pentru convingeri­le ei; iar alți activiști au încercat să arunce, apoi, un ecran de fum peste acest gest. Activiștii din juriul internațio­nal fuseseră aduși acolo chiar de Televiziun­ea Națională, pe care o costă sute de mii de euro participar­ea la acest concurs. Competiție denumită chiar de Vice „un concurs în mare măsură LGBTQ“.

 ??  ??
 ?? FOTO AGERPRES ??
FOTO AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania