Târgul Măr­ţișo­ru­lui

Romania Libera - - Timp Liber - Ma­ria Ca­pe­los

Mă­rțișor, Mă­rțișug sau Ma­rț, obi­cei de 1 mar­tie con­sem­nat de et­no­lo­gii înce­pu­tu­lui de se­col XX, era pre­zent nu nu­mai la ro­mâni, dar și la bul­ga­rii și al­ba­ne­zii din Bal­cani. Obi­cei pe ca­re ță­ra­nii îl re­pe­tau în fi­e­ca­re înce­put de pri­mă­va­ră ca semn pro­tec­tor împo­tri­va bo­li­lor și a ne­no­ro­cu­lui.

Co­pi­i­lor li se le­ga o mo­ne­dă de ar­gint la mână cu un fir ră­su­cit de lână sau de bum­bac alb și roșu ca să fie fe­riți de boa­lă, pe ca­re aceștia îl le­gau du­pă 12 zi­le în pom ca să fie po­mul ro­di­tor, iar vi­te­lor li se agăța fir roșu cu alb ca să fie să­nă­toa­se și la fel, bu­ne de rod. Pre­lua­tă de lu­mea ur­ba­nă și de­veni­tă mo­dă, fi­rul de bum­bac de­venit fir de ar­gint sau de aur, pur­tat drept co­li­er și po­doa­bă, ți­nut la pi­ept, pri­mit ca su­venir și mai nou ca­dou, po­ves­tea mă­rțișo­ru­lui su­pra­vi­ețu­i­ește în di­fe­ri­te for­me până în con­tem­po­ra­nei­ta­te, de la fi­rul sim­plu ră­su­cit în alb și roșu până la mă­rțișo­rul vir­tual.

De 15 ani și mai bi­ne Mu­zeul Ță­ra­nu­lui Ro­mân spu­ne po­ves­tea mă­rțișo­ru­lui în ne­nu­mă­ra­te fe­luri. Ti­neri, stu­de­nți, ar­tiști, meșteri și, în anii din ur­mă, de­sig­neri și ar­hi­te­cți au con­tu­rat de-a lun­gul tim­pu­lui par­ti­cu­la­ri­ta­tea aces­tui eveni­ment a că­rui prin­ci­pa­lă ex­pre­sie es­te cre­a­ti­vi­ta­tea însoți­tă de o de­bor­dan­tă ima­gi­nație și si­mț lu­dic. Târgul a cre­at pen­tru pu­bli­cul bu­cu­rește­an o ofer­tă bo­ga­tă prin uni­ci­ta­tea, in­ven­ti­vi­ta­tea și di­ver­si­ta­tea mă­rțișoa­re­lor reușind să schițe­ze noi for­me de mi­to­lo­gie ur­ba­nă ce fo­lo­sesc, ca sur­să de in­spi­rație, lu­mea și mi­to­lo­gia ță­ră­neas­că ori ima­gi­nea­ză noi for­me ale cre­a­ti­vi­tății: de la obi­ec­tul ma­nu­fac­tu­rat și re­ci­clat, ca­re fo­lo­sește ma­te­ri­i­le na­tu­ra­le de­veni­te cla­si­ce, la am­pren­ta unui de­sign con­tem­po­ran, de la eroii de­se­ne­lor ani­ma­te și a ben­zi­lor de­se­na­te la per­so­na­je­le lu­mi­lor vir­tua­le, ima­gi­na­te pe o mul­ti­tu­di­ne de ma­te­rii ne­con­venți­o­na­le.

Șnur alb și roșu de mă­ta­se, lâni­că și bum­bac, hârtie de ziar, se­mi­nțe, fe­tru, pas­ta fi­mo, po­doa­be, lut, ro­tițe de ce­as, me­tal, tas­te de com­pu­ter, răși­nă sin­te­ti­că, ce­ra­mi­că, sti­clă, email, ar­gint, lemn, pia­tră și flori, eta­mi­nă, măr­ge­le și tot atâtea teh­nici și sti­luri fac din Târgul Mă­rțișo­ru­lui, ca de fi­e­ca­re da­tă, o po­ves­te de ne­ra­tat.

Par­ti­ci­pa­nți­lor in­vi­tați la târg li se ală­tu­ră, ca în fi­e­ca­re an, câte­va șco­li, fun­dații, aso­ciații, or­ga­ni­zații ca­re des­fășoa­ră acți­uni cu ca­rac­ter uma­ni­tar pen­tru co­pii și spri­jin pen­tru ca­te­go­ri­i­le de­fa­vo­ri­za­te.

De­veni­tă ac­ce­so­riu tra­diți­o­nal al Târgu­lui Mă­rțișo­ru­lui, ofer­ta gas­tro­no­mi­că vi­ne cu pro­du­se ce sunt mai aproa­pe de con­cep­tul de bu­că­tă­rie na­tu­ra­lă, chiar da­că zo­na re­pre­zen­ta­tă es­te ru­ra­lă sau ur­ba­nă: tur­tă dul­ce, pră­ji­tu­re­le de ca­să, co­zo­naci și alte pro­du­se de pa­ti­se­rie – Bu­co­vi­na, Ale­xan­dria, Baia Ma­re și Bu­zău, mi­e­re, dul­cețuri – Ilfov, mi­e­re, ce­ai­uri și plan­te de le­ac din Dâmbo­vița.

Toa­te aces­tea le gă­siți La Mu­zeul Ță­ra­nu­lui Ro­mân, în pe­ri­oa­da 27 fe­brua­rie – 3 mar­tie între ore­le 10 – 18, la Târgul Mă­rțișo­ru­lui.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.