Transferul în piaţa liberă de energie aduce facturi mai mari
Situația din piața liberă de energie a consumatorilor casnici s-a schimbat total față de anul trecut, când sute de mii de români au făcut transferul, acum sectorul reglementat mai având doar 8 milioane de clienți, față de 9 milioane, în 2017. De unde , în 2018, prețurile în piața concurențială erau și cu 22% mai mici decât la Furnizorul de Ultimă Instanță(unul din cei 4 “mari” Enel, Electrica, CEZ și E.ON) – RCS&RDS, spre exemplu, practic aceste prețuri, acum nu există prețuri mai mici “la liber” decât în sectorul reglementat.
Or, acest lucru este neobișnuit, întrucât ideea unei piețe libere ar trebui să presupună prețuri mai mici, pentru că aici ar trebui să se înfrunte pentru clienții captivi furnizorii. Potrivit comparatorului de tarife al ANRE, cel mai mic preț pentru consumatorii casnici din București este al Hidroelectrica, care, la un consum mediu lunar de 200 de kWh, se traduce într-o factură de 128,5 lei. Este cel mai avantajos preț din piața liberă, dar mai mare cu 5,2% decât al furnizorului implicit Enel. Prin urmare, trecerea de la reglementat la liber nu se mai justifică. Pe locul doi, găsim oferta Enel, care activează și pe piața concurențială, și care vine cu o factură de 130 de lei, cu 6,4% mai mare decât furnizează la reglementat. Abia pe locul trei este RCS&RDS, care, de doi ani, a avut cele mai bune oferte și care acum este mai scumpă cu 8% decât FUI. Top 10 oferte pe piața concurențială este completat de CEZ, Electricom, Eletric Planners, ENGIE, Absolute Energy, Aderro și Electrica Furnizare.
Selecția ofertelor a fost făcută pe nomenclatorii cantitate medie anuală consumată, București, fatură emisă lunară, cu preț fix pe toată perioada de derulare a contractului.
Electrocutarea furnizorilor
În momentul de față, piața concurențială de energie este neoficial decedată, la nici doi ani după ce începuse cu adevărat să existe. Alternativa la FUI fusese o cerință a UE , asumată de către UE.
Mai întâi, prețurile din piaţa de energie, adică locul de unde cumpărau furnizorii energia pentru consumatorii lor, în creștere din a doua parte a anului trecut au făcut ca achizițiile să fie considerabil mai scumpe. Preţul mediu de închidere al Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU) a fost, în perioada iulie-decembrie, mai mare cu peste 20% faţă de cel înregistrat în perioada precedentă, potrivit datelor Operatorului Comercial al Pieţei de Energie Electrică și Gaze (OPCOM). În decembrie, s-au înregistrat și vârfuri de preț , unde media tranzacțiilor s-a situat la niveluri cu 200% mai mari decât media lunară din prima parte a lui 2018.
În aceste condiţii, furnizorii nu au mai putut păstra, pentru ofertele noi, preţurile vechi, mai mici decât cele de pe reglementat, cu care au câștigat în trecut clienţi. Spre exemplu, Enel, liderul detașat al pieţei concurenţiale pentru casnici, avea la finalul anului trecut o ofertă în care componenta de energie era de doar 18 bani kWh (adică 180 de lei MWh), plus abonament de 16 bani pe zi, preţ pe care nu îl mai poate susţine acum în noile oferte, dat fiind preţurile mai mari la care trebuie să cumpere energia din piaţă, în condiţiile în care contractele cu clienţii sunt cu preţ ferm timp de cel puţin un an.
Pe de altă parte, preţurile la reglementat sunt plafonate pentru următorii trei ani, prin lege, ceea ce , iar, face mai atractică această piață . Mai mult, ANRE a stabilit și cadrul prin care un client ce renunțase la reglementat să se poată întoarce în acest sector, dar numai la firma veche. Practic, în acest moment, piața liberă de energie electrică, unde migraseră peste 1 milion de români, nu mai există. Statul a avut grijă de acest lucru, blocând prețurile și creând toate pârghiile pentru ca aceia care plecaseră de la vechiul FUI să se reîntoarcă.