Cu­tre­mu­re­le de pă­mânt și si­gu­ran­ţa na­ţi­o­na­lă

Pe 4 mar­tie, câte­va te­le­vi­zi­uni ne-au re­a­min­tit de ma­re­le cu­tre­mur din 1977.

Romania Libera - - Prima Pagina - Pro­fe­sor in­gi­ner Ni­co­lae Noi­ca

S-a dis­cu­tat cu di­ve­rși spe­cia­liști des­pre de­zas­trul – uman și ma­te­rial – pro­dus atunci, des­pre ui­ta­rea ce s-a așter­nut, apoi des­pre ce am fă­cut și fa­cem de atunci pen­tru pu­ne­rea în si­gu­ra­nță a fon­du­lui de clă­diri – lo­cu­i­nțe și edi­fi­cii pu­bli­ce – afec­ta­te, des­pre edu­cația seis­mi­că a oa­me­ni­lor și gu­ver­na­nți­lor, des­pre gra­dul de pre­gă­ti­re pen­tru un nou cu­tre­mur și alte­le. Nu a exis­tat, însă, nici o in­ter­venție din par­tea ad­mi­nis­trați­i­lor cen­tra­le și a ce­lor lo­ca­le, în fond pri­me­le res­pon­sa­bi­le.

S-a dis­cu­tat cu di­ve­rși spe­cia­liști, des­pre de­zas­trul – uman și ma­te­rial – pro­dus atunci, des­pre ui­ta­rea ce s-a așter­nut, apoi des­pre ce am fă­cut și fa­cem de atunci pen­tru pu­ne­rea în si­gu­ra­nță a fon­du­lui de că­diri – lo­cu­i­nțe și edi­fi­cii pu­bli­ce – afec­ta­te, des­pre edu­cația seis­mi­că a oa­me­ni­lor și gu­ver­na­nți­lor, des­pre gra­dul de pre­gă­ti­re pen­tru un nou cu­tre­mur și alte­le.

Nu a exis­tat, însă, nici o in­ter­venție din par­tea ad­mi­nis­trați­i­lor cen­tra­le și a ce­lor lo­ca­le, în fond, pri­me­le res­pon­sa­bi­le.

Ne mai amin­tim să vor­bim des­pre cu­tre­mu­re și în mo­men­tul când se pro­duc, ast­fel de eveni­men­te, în di­ver­se lo­curi ale lu­mii.

Vor­bim câte­va zi­le și apoi ui­tăm.

Cred, că în acest mo­ment, avem da­to­ria să încer­căm a cla­ri­fi­ca, încă o da­tă lu­cru­ri­le.

Tre­bu­ie să înțe­le­gem cu toții – oa­meni, gu­ver­na­nți și preșe­din­te – că ța­ra noas­tră es­te o ța­ră cu risc seis­mic ma­jor da­to­ri­tă am­pla­să­rii sa­le la con­flue­nța a trei plăci tec­to­ni­ce.

Vrem, nu vrem, cu­tre­mu­re de pă­mânt vor mai fi la noi. Acest ade­văr nu tre­bu­ie ui­tat.

De ace­ea pro­te­cția seis­mi­că de­vi­ne o pro­ble­mă de si­gu­ra­nță nați­o­na­lă.

Prin pro­te­cție seis­mi­că se înțe­le­ge re­a­li­za­rea unor clă­diri ca­re să poa­tă pre­lua fo­rțe­le pro­du­se de un cu­tre­mur de pă­mânt, fă­ră de­te­ri­o­rări, dar și con­so­li­da­rea ace­lo­ra ca­re au su­fe­rit ava­rii im­por­tan­te da­to­ra­te acți­u­nii mai mul­tor cu­tre­mu­re.

De ce si­gu­ra­nța nați­o­na­lă!? Pen­tru că așa cum se ara­tă în Le­gea nr. 51/1991 pri­vind se­cu­ri­ta­ea nați­o­na­lă a Ro­mâni­ei, la ar­ti­co­lul 1 „prin se­cu­ri­ta­te (si­gu­ra­nță) nați­o­na­lă se înțe­le­ge... sta­rea de echi­li­bru și de sta­bi­li­ta­te so­cia­lă, eco­no­mi­că și po­li­ti­că ne­ce­sa­ră exis­te­nței și dez­vol­tă­rii sta­tu­lui”. Ori un cu­tre­mur de pă­mânt, prin pi­er­de­ri­le de vi­eți ome­nești și pa­gu­be­le ma­te­ria­le pro­du­se, pro­du­ce un de­ze­chi­li­bru pe o lun­gă pe­ri­oa­dă. Amin­tesc că la cu­tre­mu­rul din 4.03.1977 au mu­rit pes­te 1.500 de oa­meni, au fost pes­te 10.400 de si­nis­trați, iar pi­er­de­ri­le ma­te­ria­le s-au ri­di­cat la aproa­pe 2 mi­liar­de de do­lari.

Mai reți­nem pre­ci­za­rea de la ar­ti­co­lul 3 din le­ge: „Con­sti­tu­ie ame­ni­nțări la adre­sa se­cu­ri­tății (si­gu­ra­nței) nați­o­na­le... aten­ta­te­le con­tra unei co­lec­ti­vi­tăți, să­vârși­te prin ori­ce mij­loa­ce...”.

Ori con­se­ci­nțe­le cu­tre­mu­re­lor, atâta vre­me cât pe­ri­co­lul es­te cu­nos­cut și asu­mat pu­blic, con­sti­tu­ie aten­tat con­tra unei co­lec­ti­vi­tăți. Fap­tul de a nu sta­bi­li, coor­do­na și con­tro­la mă­su­ri­le ne­ce­sa­re de pro­te­cție (con­so­li­da­re), es­te echi­va­lent cu o acți­u­ne pre­me­di­ta­tă de aten­tat în înțe­le­sul le­gii.

Res­pon­sa­bi­li­ta­tea re­vi­ne, de ace­ea, de la ni­ve­lul ad­mi­nis­trați­i­lor lo­ca­le până la ni­ve­lul Gu­ver­nu­lui și Con­si­li­u­lui Su­prem de Apă­ra­re a Ță­rii.

Me­ri­tă să amin­tim și afir­mația pro­fe­so­ru­lui in­gi­ner Gi­u­sep­pe Gran­dori – Ita­lia fă­cu­tă cu pri­le­jul vi­zi­tei fă­cu­te la noi du­pă cu­tre­mu­rul din anul 1977:

„Gra­dul de asi­gu­ra­re al con­stru­cți­i­lor la cu­tre­mu­re con­sti­tu­ie o de­ci­zie po­li­ti­că și nu una teh­ni­că, de­pin­zând de gra­dul de risc pe ca­re so­ci­e­ta­tea – prin Par­la­ment și Gu­vern – și-l poa­te asu­ma, fun­cție de con­diți­i­le eco­no­mi­ce, deci cos­turi și ni­vel de cu­noști­nțe în do­me­niu”.

Se vor­bește mult, astă­zi, des­pre edu­cația po­pu­lați­ei la seism, nu am au­zit, însă, nici o vor­bă des­pre edu­cația gu­ver­na­nți­lor.

Să înțe­le­gem ter­me­nii pe ca­re-i fo­lo­sim.

În ul­ti­ma vre­me te­le­vi­zi­u­ni­le anu­nță la câte­va săp­tă­mâni că a fost un cu­tre­mur în Vran­cea de 3,2 sau 4,7 gra­de Ri­chter. Es­te uti­lă in­for­mația pen­tru un lo­cu­i­tor din Bu­cu­rești, Crai­o­va, Iași sau Zim­ni­cea? Ca­te­go­ric, nu! Și, ia­tă de ce.

Gra­de­le Ri­chter (sca­ra 1-8) mă­soa­ră mag­ni­tu­di­nea cu­tre­mu­ru­lui, adi­că tă­ria aces­tu­ia în fo­ca­rul în ca­re s-a pro­dus, la noi în Vran­cea. În ce­le­lal­te lo­ca­li­tăți cu­tre­mu­rul se tran­smi­te prin un­de seis­mi­ce, ca­re sunt in­flue­nța­te de na­tu­ra te­re­nu­lui pe ca­re-l gă­sești ni­sip, pi­e­triș, apă etc.

În aces­te lo­ca­li­tăți cu­tre­mu­rul se mă­soa­ră prin­tr-o sca­ră de in­ten­si­tăți (I-XII) du­pă ca­re se fa­ce și proi­ec­ta­rea la seism a clă­di­ri­lor. Pen­tru a cla­ri­fi­ca acest as­pect pre­zen­tăm har­ta cu in­ten­si­tăți re­si­mți­te în di­ver­se­le zo­ne ale ță­rii la cu­tre­mu­rul din 4.03.1977.

În al doi­lea rând ast­fel de in­for­mații ar tre­bui ofe­ri­te nu­mai pen­tru cu­tre­mu­re > 6 gra­de Ri­chter, de­oa­re­ce ce­le de 3,4,5 sunt ne­sem­ni­fi­ca­ti­ve.

Ci­cli­ci­ta­tea cu­tre­mu­re­lor se poa­te apro­xi­ma din evo­luția cu­tre­mu­re­lor de-a lun­gul ani­lor.

Ia­tă un ast­fel de gra­fic – cu­tre­mu­re între anii 1600 și 1990, pre­zen­tat pen­tru pri­ma da­tă și ex­trem de in­te­re­sant și sem­ni­fi­ca­tiv. Să reți­nem pro­du­ce­rea ci­cli­că a unor gru­pe de do­uă cu­tre­mu­re pu­ter­ni­ce 1701-1738; 1802-1838; 1940-1977.

Me­ri­tă reți­nu­tă și zi­ua în ca­re s-a pro­dus cu­tre­mu­rul din anul 1599, în vre­mea lui Mi­hai Vi­te­a­zul, 4 mar­tie.

Sta­rea clă­di­ri­lor du­pă ce­le do­uă mari cu­tre­mu­re 1940 și 1977

Mai întâi tre­bu­ie su­bli­nia­tă cer­ce­ta­rea fă­cu­tă între anii 1978-1980, du­pă cu­tre­mu­rul din 1977, de Insti­tu­tul Nați­o­nal pen­tru Cer­ce­tări în Con­stru­cții, pe 18.000 de clă­diri din Bu­cu­rești, re­zul­ta­te ca­re, din pă­ca­te, stau ne­fruc­ti­fi­ca­te astă­zi într-un sub­sol – ar­hi­vă, la ur­mașul aces­tu­ia INCD-URBAN-INCERC. Cred că Mi­nis­te­rul Cer­ce­tă­rii ar tre­bui să ia mă­suri fer­me împo­tri­va unor ast­fel de așa-ziși „ma­na­geri”, ca­re nu înțe­leg și blo­che­a­ză ast­fel de stu­dii atât de uti­le.

Avem da­to­ria să amin­tim că du­pă cu­tre­mu­rul din 1977, grație pro­fe­si­o­na­lis­mu­lui mi­nis­tru­lui Mir­cea Ge­or­ges­cu (dis­pă­rut din­tre noi în ur­mă cu câte­va zi­le), ca­re a reușit să con­vin­gă con­du­ce­rea de atunci, s-a înfi­i­nțat Inspec­to­ra­tul de Stat pen­tru Con­stru­cții, or­ga­nism de­o­se­bit de util pen­tru asi­gu­ra­rea ca­li­tății în do­me­niu.

În ur­ma cu­tre­mu­ru­lui din 1977 spe­cia­liștii ca­re ne-au vi­zi­tat ța­ra au de­cla­rat că Bu­cu­rești­ul es­te ca­pi­ta­la cu cel mai ma­re risc seis­mic din lu­me.

A fost și mo­ti­vul pen­tru ca­re Mi­nis­te­rul lu­cră­ri­lor pu­bli­ce și ame­na­jă­rii te­ri­to­ri­u­lui a pre­zen­tat în șe­di­nța de Gu­vern din 18.11.1999 „Pro­gra­mul de acți­uni pen­tru re­du­ce­rea ris­cu­lui seis­mic al clă­di­ri­lor de lo­cu­it ex­per­ti­za­te teh­nic și înca­dra­te în cla­sa I de risc seis­mic și fi­na­nța­rea lu­cră­ri­lor de con­so­li­da­re a clă­di­ri­lor de lo­cu­it cu mai mult de P+4 eta­je, con­stru­i­te înain­te de anul 1940”. Cu acest pri­lej s-a pre­zen­tat, ca ane­xă, și o lis­tă cu 110 clă­diri din mu­ni­ci­pi­ul Bu­cu­rești, cu mai mult de 4 ni­ve­le, înca­dra­te în cla­sa I de risc seis­mic și însuși­te de o co­mi­sie de spe­cia­liști, că­ro­ra li s-a pus „bu­li­nă roșie” pen­tru a aver­ti­za pro­pri­e­ta­rii asu­pra vul­ne­ra­bi­li­tății la un vi­i­tor cu­tre­mur de pă­mânt.

Pen­tru spri­ji­ni­rea con­so­li­dă­ri­lor, dar și a oa­me­ni­lor, în anul 2000 s-a pro­mo­vat o le­ge pri­vind con­sti­tu­i­rea și ges­ti­o­na­rea Fon­du­lui spe­cial pen­tru fi­na­nța­rea chel­tu­i­e­li­lor pri­vind exe­cu­ta­rea lu­cră­ri­lor de in­ter­venție la con­stru­cți­i­le exis­ten­te cu des­ti­nație de lo­cu­i­nță înca-

dra­te prin ex­per­ti­ză în cla­sa I de risc seis­mic. Le­gea a fost adop­ta­tă pe 26 sep­tem­brie 2000 de Se­na­tul Ro­mâni­ei, și tran­smi­să în Ca­me­ra De­pu­tați­lor.

Du­pă des­fi­i­nța­rea, în anul 2001, a Mi­nis­te­ru­lui lu­cră­ri­lor pu­bli­ce și ame­na­jă­rii te­ri­to­ri­u­lui și pre­lua­rea atri­buți­i­lor lui, fie la Mi­nis­te­rul Tran­spor­tu­ri­lor, fie la Mi­nis­te­rul Dez­vol­tă­rii și Admi­nis­trați­ei Pu­bli­ce, au apă­rut o se­rie de sin­co­pe da­to­ra­te mar­gi­na­li­ză­rii ac­ti­vi­tății de pro­te­cție seis­mi­că și tre­ce­rii ges­ti­o­nă­rii ei la ad­mi­nis­trați­i­le lo­ca­le de un per­so­nal ca­re s-a li­mi­tat la o ur­mă­ri­re for­ma­lă, de întoc­mi­re a unor sim­ple ta­be­le sta­tis­ti­ce.

Grav es­te că du­pă doi ani, în 2002, Mi­nis­te­rul Tran­spor­tu­ri­lor a re­tras din Ca­me­ra De­pu­tați­lor, proi­ec­tul de le­ge pri­vind Fon­dul de fi­na­nța­re pen­tru con­so­li­dări, pen­tru „o îmbu­nă­tăți­re”, ca­re se fa­ce de 15 ani.

A apă­rut, de ase­me­nea, o in­flație de ex­per­ti­ze, aproa­pe 2600, ca­re ne­fi­ind însuși­te de o co­mi­sie de spe­cia­liști, co­nțin și mul­te erori, ca­re rei­es chiar din ele­men­te­le iniția­le de pre­zen­ta­re. E no­to­riu ca­zul „Te­a­tru­lui Not­ta­ra” din Bu­cu­rești. S-a mai in­tro­dus și o noți­u­ne de „pe­ri­col pu­blic” ce nu are sens, atâta vre­me cât nu se află pre­vă­zu­tă în nor­ma­ti­vul P100 cla­sa I de risc seis­mic.

Astă­zi con­sta­tăm că nu­mai în Bu­cu­rești „Lis­ta imo­bi­le­lor ex­per­ti­za­te teh­nic din punct de ve­de­re seis­mic și înca­dra­te în di­ver­se cla­se de risc seis­mic” a ajuns la ci­fra alar­man­tă de 755 (cla­sa I risc seis­mic, cu pe­ri­col pu­blic 181, cla­sa I de risc seis­mic 178, cl. II de risc seis­mic 306 și ci­fra crește).

Să adău­găm la ace­as­tă lis­tă și nu­mă­rul edi­fi­ci­i­lor pu­bli­ce în ca­re se gă­sesc spi­ta­le, șco­li, te­a­tre etc, ca­re sunt res­pon­sa­bi­li­tăți­le mu­ni­ci­pi­u­lui.

Ce s-a con­so­li­dat?

Din anul 2001 până în pre­zent s-au con­so­li­dat 18 blo­curi din ca­te­go­ria cla­sa I de risc seis­mic. Unul pe an.

Afir­mația că nu se pot con­so­li­da con­stru­cți­i­le cu risc seis­mic din cau­za lo­ca­ta­ri­lor nu se su­sți­ne. Oa­me­nii se con­frun­tă într-ade­văr, cu do­uă pro­ble­me: cos­tu­ri­le aces­tor con­so­li­dări și tim­pul prea lung de exe­cuție. Ori aces­te pro­ble­me s-ar pu­tea re­zol­va de au­to­ri­tăți prin pro­mo­va­rea le­gii fon­du­lui de con­so­li­da­re și cre­a­rea unor fir­me de con­stru­cții spe­cia­li­za­te în lu­cră­ri­le de con­so­li­da­re ca­re să exe­cu­te lu­cra­rea în 7-8 luni, nu în 7-8 ani.

Ce să fa­că au­to­ri­tăți­le pen­tru a de­ma­ra ace­as­tă acți­u­ne!

Mai întâi să apro­be o le­gis­lație co­res­pun­ză­toa­re și efi­ci­en­tă și să spri­ji­ne fi­nan­ciar con­so­li­dă­ri­le.

Re­cent Co­mi­sia de ad­mi­nis­trație pu­bli­că și ame­na­ja­rea te­ri­to­ri­u­lui din Ca­me­ra De­pu­tați­lor a pus în dez­ba­te­re pu­bli­că în sep­tem­brie 2017, Ordo­na­nța 20/1994 pri­vind pro­te­cția seis­mi­că, în sco­pul mo­di­fi­că­rii pen­tru a de­ve­ni mai efi­ci­en­tă.

Ime­diat am înain­tat în nu­me­le Co­mi­te­tu­lui de Isto­ria Ști­i­nței al Aca­de­mi­ei Ro­mâne, un punct de ve­de­re cu mă­suri prac­ti­ce.

Am fost sur­prins de des­chi­de­rea de­pu­tați­lor din ace­as­tă co­mi­sie, in­di­fe­rent de for­mația po­li­ti­că din ca­re fă­ce­au par­te, la pro­pu­ne­ri­le fă­cu­te și am fost in­vi­tat la dis­cuția fi­na­lă din zi­ua de 27 fe­brua­rie 2018.

Cu acest pri­lej s-au ac­cep­tat do­uă amen­da­men­te ex­trem de im­por­tan­te:

re­ex­per­ti­za­rea teh­ni­că a con­stru­cți­i­lor vul­ne­ra­bi­le din cla­sa I de risc seis­mic și cla­sa I de risc seis­mic pe­ri­col pu­blic, pen­tru a se cu­noaște re­a­li­ta­tea du­pă schim­bă­ri­le de nor­ma­ti­ve și tre­ce­rea tim­pu­lui; aces­te ex­per­ti­ze s-a de­cis să fie însuși­te de Co­mi­sia Nați­o­na­lă de Ingi­ne­rie Seis­mi­că înfi­i­nța­tă pe lângă Mi­nis­te­rul Dez­vol­tă­rii și Admi­nis­trați­ei Pu­bli­ce, de­oa­re­ce ori­ce lu­cra­re teh­ni­că se re­ce­pți­o­nea­ză. Aces­te re­ex­per­ti­zări vor fi plă­ti­te, cum es­te și nor­mal, din bu­ge­te­le ad­mi­nis­trați­i­lor lo­ca­le.

Atra­gem ate­nția că mem­brii Co­mi­si­ei Nați­o­na­le de Ingi­ne­rie Seis­mi­că tre­bu­ie re­mu­ne­rați con­form pre­ve­de­ri­lor Ordo­na­nței 20/1944, „cu 10% din re­tri­buția unui se­cre­tar de stat”.

eli­mi­na­rea noți­u­nii de pe­ri­col pu­blic – o de­fi­niție ero­na­tă – ca­re nu se re­gă­sește în nor­ma­ti­vul P100 – 2018 ca­re sta­bi­lește cla­se­le de risc seis­mic; în plus, da­că ace­as­tă noți­u­ne s-ar in­ter­pre­ta du­pă ar­ti­co­lul 7 ali­nia­tul 2 al Ordo­na­nței 20/1994, toa­te clă­di­ri­le pes­te P+3 din Bu­cu­rești ar fi pe­ri­col pu­blic.

Măr­tu­ri­sesc că am asis­tat la ace­as­tă șe­di­nță a Co­mi­si­ei de ad­mi­ni­si­trație pu­bli­că și ame­na­ja­rea te­ri­to­ri­u­lui la un act de nor­ma­li­ta­te, da­to­rat unor per­soa­ne ca­re s-au con­frun­tat în ac­ti­vi­ta­tea an­te­ri­oa­ră cu pro­ble­me­le ana­li­za­te, dar ca­re mai au o ca­li­ta­te, știu să as­cul­te, spre bi­ne­le so­ci­e­tății.

Me­nți­o­nez că în ace­lași timp am pro­pus mem­bri­lor Co­mi­si­ei să se reia în dis­cuția Ca­me­rei De­pu­tați­lor, Proi­ec­tul de Le­ge pri­vind cre­a­rea fon­du­lui pen­tru con­so­li­dări apro­bat în anul 2000 de Se­nat. Des­chi­de­rea a fost to­ta­lă.

În pre­zent, Pri­mă­ria Mu­ni­ci­pi­u­lui Bu­cu­rești a înțe­les că pro­ble­ma con­so­li­dă­ri­lor nu poa­te fi coor­do­na­tă de un sim­plu bi­rou cu 6 oa­meni și a înfi­i­nțat Admi­nis­trația Mu­ni­ci­pa­lă pen­tru Con­so­li­da­rea clă­di­ri­lor cu Risc Seis­mic și o So­ci­e­ta­te pro­prie pen­tru exe­cuția con­so­li­dă­ri­lor.

Ace­as­tă So­ci­e­ta­te a înce­put lu­cră­ri­le de con­so­li­da­re la 2 clă­diri, ur­mând a pre­lua ulte­ri­or încă 8 ast­fel de clă­diri. Es­te un înce­put și da­că va fi păs­trat un ritm con­stant va fi un pas da­că în doi ani se vor con­so­li­da 10 clă­diri, atâta timp cât până acum rit­mul a fost o clă­di­re pe an.

Închei atră­gând, încă o da­tă ate­nția, au­to­ri­tăți­lor lo­ca­le și cen­tra­le – Gu­vern și Admi­nis­trația Pre­zi­de­nția­lă că pro­ble­ma pro­te­cți­ei seis­mi­ce e o pro­ble­mă de si­gu­ra­nță nați­o­na­lă.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.