Zeci de mii de hec­ta­re de fer­me pis­ci­co­le, aban­do­na­te de do­uă de­ce­nii

Avem 25% din lu­ci­ul de apă din Eu­ro­pa, pri­mim de la Bru­xel­les su­te de mi­li­oa­ne de eu­ro pen­tru in­ves­tiții în ac­va­cul­tu­ră, dar bi­ro­crația a blo­cat re­lan­sa­rea și ex­tin­de­rea fer­me­lor pis­ci­co­le.

Romania Libera - - Actualitat­e - Ti­cu Ci­o­bo­ta­ru

În Ro­mânia asis­tăm la evo­luții con­tra­dic­to­rii. Pe de o par­te, con­su­mul de pește este în crește­re, dar mâncăm mai mult pește din im­port, nu de la fer­me­le pis­ci­co­le din ța­ră. Pes­cu­i­tul spor­tiv a de­venit o in­dus­trie, cu mii de ma­ga­zi­ne spe­cia­li­za­te, cu emi­si­uni TV de pro­fil, com­pe­tiții nați­o­na­le și in­ter­nați­o­na­le, dar pen­tru mu­lți pes­cari nu-i prea ușor să gă­se­as­că o bal­tă ame­na­ja­tă un­de să-și pu­nă în prac­ti­că pa­si­u­nea. Se întâmplă asta în Ro­mânia, ca­re deți­ne 25% din su­pra­fața de lu­ciu de apă din Eu­ro­pa, însă o ma­re par­te din la­cu­ri­le și bă­lți­le de la noi, si­tua­te pe te­re­nuri ale sta­tu­lui, ca­re au fost fer­me pis­ci­co­le sau ar pu­tea fi ame­na­ja­te în vi­i­tor, sunt aban­do­na­te, in­va­da­te de stuf și col­ma­ta­te, pen­tru că de aproa­pe do­uă de­ce­nii a in­trat în blo­caj sis­te­mul prin ca­re ar pu­tea fi con­ce­si­o­na­te te­re­nu­ri­le afe­ren­te. Este un blo­caj bi­ro­cra­tic ge­ne­rat de per­ma­nen­ta re­or­ga­ni­za­re a sis­te­mu­lui.

Con­su­măm pește din im­port, pi­er­dem fi­na­nțări eu­ro­pe­ne

Exis­tă o Stra­te­gie Nați­o­na­lă a Sec­to­ru­lui Pes­că­resc, am înce­put să apli­căm încă de acum do­uă­zeci de ani mă­suri de re­for­mă iniția­te de Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă în do­me­ni­ul pes­cu­i­tu­lui, se dis­cu­tă des­pre co­mu­ni­tăți de pes­cari, sis­te­mul de pri­mă de­po­zi­ta­re și tran­sport, bur­se ale pește­lui ori pro­gra­me cum ar fi re­po­pu­la­rea Du­nă­rii cu stu­ri­oni, fun­cți­o­nea­ză o fre­ne­zie a re­for­me­lor în do­me­ni­ul pes­cu­i­tu­lui, dar când vi­ne vor­ba de sta­tis­tici en­tu­zias­mul sca­de. Con­su­mul de pește este în crește­re, a ajuns la 90.000 de to­ne anual, dar 70.000 de to­ne sunt din im­port și doar 12.000 de to­ne (în spe­cial crap şi păs­trăv) sunt pro­du­se în fer­me­le din ța­ră. Zi­le­le tre­cu­te, te­le­vi­zi­u­ni­le pro­mo­vau ofer­ta unui hi­per­mar­ket pen­tru „șa­lău din Egipt“. Asta în con­diți­i­le în ca­re avem lu­ciu de apă, iar Ro­mânia are ac­ces la fi­na­nțări eu­ro­pe­ne în ca­drul Pro­gra­mu­lui Ope­ra­ţi­o­nal pen­tru Pes­cu­it (POP), prin ca­re Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă fi­nan­ţe­a­ză 75% din cos­tu­ri­le proi­ec­te­lor se­lec­ta­te, iar be­ne­fi­cia­rii – so­ci­e­tăți de stat, aso­ciații de pes­cari sau fir­me pri­va­te – asi­gu­ră co­fi­na­nța­rea de 25%. Sunt fon­duri des­ti­na­te co­mu­ni­tăți­lor de pes­cari și dez­vol­tă­rii ac­va­cul­tu­rii. Prin POP 2007-2013 au fost dis­po­ni­bi­le fi­na­nțări în va­loa­re de 230 mi­li­oa­ne eu­ro, dar a fost ac­ce­sa­tă doar o trei­me din ace­as­tă su­mă. În aces­te zi­le sunt or­ga­ni­za­te, la Bu­cu­rești, Iași și Sâmbă­ta de Sus, pre­zen­tări ale POP 2014-2020, eli­gi­bil până la 31 de­cem­brie 2023. Avem po­te­nțial pis­ci­col, avem fi­na­nțări eu­ro­pe­ne pen­tru a-l pu­ne în va­loa­re, avem un con­sum ca­re să asi­gu­re pro­fi­ta­bi­li­ta­tea mul­tor afa­ceri în do­me­ni­ul ac­va­cul­tu­rii, și to­tuși lu­cru­ri­le nu merg.

Sunt aban­do­na­te apro­xi­ma­tiv 100.000 ha de lu­ciu de apă

Mul­te fos­te ex­ploa­tări pis­ci­co­le ale sta­tu­lui sunt aban­do­na­te de aproa­pe do­uă de­ce­nii, deși exis­tă so­li­ci­tări de pre­lua­re în con­ce­si­u­ne a te­re­nu­ri­lor, im­pli­cit a lu­ci­i­lor de apă, și de re­lan­sa­re a pro­du­cți­ei de pește. Spe­cia­liștii apre­cia­ză că sunt aban­do­na­te cir­ca 100.000 ha de lu­ciu de apă. Este și ca­zul La­cu­lui Bra­teș, cu o su­pra­față de 2.040 ha (al doi­lea din ța­ră, du­pă Ra­zelm). În anul 1921 avea o su­pra­față de 27.000 ha de lu­ciu de apă, dar du­pă lu­cră­ri­le hi­dro­teh­ni­ce din pe­ri­oa­da in­ter­be­li­că a ajuns la 7.480 ha, iar du­pă de­se­că­ri­le din anii ’50, când o par­te din su­pra­fața sa a fost tran­sfor­ma­tă în te­ren agri­col, din La­cul Bra­teș a mai ră­mas doar un lu­ciu de apă de 2.040 ha. Înain­te de 1990, fer­ma pis­ci­co­lă de la Bra­teș pro­du­cea mii de to­ne de pește, dar la­cul era și o im­por­tan­tă zo­nă de agre­ment a Ga­lați­u­lui – cu pla­jă, res­tau­rant, hi­dro­bi­ci­cle­te și bărci pen­tru plim­bă­ri­le pe lac. Du­pă ce în anul 2000 so­ci­e­ta­tea din ca­re fă­cea par­te, Pes­co­gal SA Ga­lați, a in­trat în fa­li­ment, fer­ma pis­ci­co­lă a fost închi­să. Un fost ho­cheist, Ste­lian Ru­su, a cum­pă­rat ac­ti­ve­le fer­mei și o vre­me a deți­nut și con­ce­si­u­nea, ca­re a înce­tat de drept oda­tă cu moar­tea sa. Din 2001, La­cul Bra­teș este aban­do­nat, a fost in­va­dat de stuf și s-a col­ma­tat. Au fost pes­te 20 de so­li­ci­tări de pre­lua­re în con­ce­si­u­ne și in­clu­siv Pri­mă­ria și Con­si­li­ul Ju­dețe­an Ga­lați s-au aso­ciat pen­tru pre­lua­rea la­cu­lui, dar n-au reușit. Unul din­tre cei ca­re vor să-l re­lan­se­ze este Gri­go­re Mi­ha­la­che, fos­tul șef al Fer­mei Bra­teș. Împreu­nă cu fi­ul și no­ra sa, tot in­gi­neri pis­ci­cul­tori, ar re­lan­sa pro­du­cția de pește înce­pând de la 1.500 to­ne în pri­mul an. Gă­lățe­nii și-ar dori re­lan­sa­rea La­cu­lui Bra­teș și pen­tru agre­ment nau­tic.

De­grin­go­la­da re­or­ga­ni­ză­ri­lor a blo­cat con­ce­si­o­nă­ri­le

De aproa­pe do­uă de­ce­nii, con­ce­si­o­nă­ri­le te­re­nu­ri­lor pe ca­re se află fos­te­le fer­me pis­ci­co­le sau la­curi și bă­lți ni­ci­o­da­tă ame­na­ja­te sunt blo­ca­te de per­ma­nen­ta re­or­ga­ni­za­re a Age­nți­ei nați­o­na­le de ad­mi­nis­tra­re a fon­du­lui pis­ci­col. Gu­ver­nul Năs­ta­se a înfi­i­nțat Com­pa­nia Nați­o­na­lă de Ad­mi­nis­tra­re a Fon­du­lui Pis­ci­col (CNAFP), ca­re a fost des­fi­i­nța­tă în 2008 de Gu­ver­nul Tă­ri­ce­a­nu. Ges­ti­o­na­rea ac­ti­vi­tății din do­me­ni­ul pes­cu­i­tu­lui a fost pre­lua­tă de Age­nția Nați­o­na­lă pen­tru Pes­cu­it și Ac­va­cul­tu­ră (ANPA). Pa­tri­mo­ni­ul și acți­u­ni­le deți­nu­te de CNAFP la fir­me cu pro­fil pis­ci­col au fost pre­lua­te de Age­nția Do­me­ni­i­lor Sta­tu­lui (ADS). În 2010 a apă­rut Ordi­nul mi­nis­tru­lui Agri­cul­tu­rii nr. 181/12.08.2010, prin ca­re era înfi­i­nța­tă Co­mi­sia de pri­va­ti­za­re a so­ci­e­tăți­lor co­mer­cia­le cu pro­fil pis­ci­col și a ame­na­jă­ri­lor pis­ci­co­le și de con­ce­si­o­na­re a te­re­nu­ri­lor pe ca­re sunt am­pla­sa­te ame­na­jă­ri­le pis­ci­co­le. Acest or­din a avut efec­te li­mi­ta­te, pen­tru că au fost con­ce­si­o­na­te te­re­nu­ri­le afe­ren­te unui nu­măr de 77 de la­curi și bă­lți. În 2013, Gu­ver­nul Pon­ta a re­or­ga­ni­zat sis­te­mul și, în pe­ri­oa­da 20132014, ANPA a fost tre­cu­tă în su­bor­di­nea Mi­nis­te­ru­lui Me­di­u­lui. A fost rândul mi­nis­tru­lui Me­di­u­lui să emi­tă Ordi­nul nr. 1408/05.06.2013 pri­vind înfi­i­nța­rea Co­mi­si­ei de pri­va­ti­za­re a so­ci­e­tăți­lor co­mer­cia­le cu pro­fil pis­ci­col, a ame­na­jă­ri­lor pis­ci­co­le și te­re­nu­ri­lor afe­ren­te. Acest or­din de mi­nis­tru nu a avut ni­ci­un efect de­oa­re­ce mem­brii Co­mi­si­ei de pri­va­ti­za­re nu s-au întâlnit ni­ci­o­da­tă într-o șe­di­nță. În 2014, tot Gu­ver­nul Pon­ta a dat Ordo­na­nța nr. 56/2014, prin ca­re ANPA a fost tre­cu­tă, de la Mi­nis­te­rul Me­di­u­lui, îna­poi la Mi­nis­te­rul Agri­cul­tu­rii.

Con­ce­si­o­na­rea fer­me­lor pis­ci­co­le e obli­ga­to­rie, dar se amână

A avut loc și un con­trol al Cu­rții de Con­turi, ca­re a re­co­man­dat ca te­re­nu­ri­le pe ca­re sunt am­pla­sa­te ame­na­jă­ri­le pis­ci­co­le să fie con­ce­si­o­na­te. În 2016, Gu­ver­nul Ci­o­loș a dat Ordo­na­nța nr. 85/2016, pen­tru mo­di­fi­ca­rea Ordo­na­nței nr. 23/2008 pri­vind pes­cu­i­tul și ac­va­cul­tu­ra. În no­ua or­do­na­nță se pre­ve­dea că ANPA ad­mi­nis­tre­a­ză te­re­nu­ri­le pe ca­re sunt ame­na­ja­te ex­ploa­tă­ri­le pis­ci­co­le, exer­ci­tă în nu­me­le sta­tu­lui drep­tu­ri­le de pro­pri­e­ta­te asu­pra aces­tor te­re­nuri, în ace­lași timp re­gle­men­tând con­ce­si­o­na­rea prin atri­bu­i­re di­rec­tă a te­re­nu­ri­lor ame­na­jă­ri­lor pis­ci­co­le în ca­zu­ri­le în ca­re ac­ti­ve­le ex­ploa­tă­ri­lor au fost cum­pă­ra­te de o so­ci­e­ta­te. Le­gea a tre­cut de Par­la­ment și a ajuns la Admi­nis­trația Pre­zi­de­nția­lă. În apri­lie 2018, preșe­din­te­le Klaus Io­han­nis a tri­mis le­gea la Cur­tea Con­sti­tuți­o­na­lă, pen­tru că art. 73 din Con­sti­tuție pre­ve­de că re­gle­men­tă­ri­le re­fe­ri­toa­re la re­gi­mul pro­pri­e­tății tre­bu­ie să fie adop­ta­te prin le­ge or­ga­ni­că, nu prin or­do­na­nță. Cur­tea Con­sti­tuți­o­na­lă a ho­tă­rât că acea con­ce­si­o­na­re prin atri­bu­i­re di­rec­tă este ne­con­sti­tuți­o­na­lă, așa că pro­ce­du­ra par­la­men­ta­ră a fost re­lua­tă. De aproa­pe un an Le­gea ex­ploa­tă­ri­lor pis­ci­co­le este în Par­la­ment și sunt sla­be șan­se să fie adop­ta­tă cu­rând. Așa că re­lan­sa­rea ex­ploa­tă­ri­lor pis­ci­co­le se amână.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.