Unde trăim mai bine? În Capitală sau în Cluj-Napoca? Lucrurile sunt împărţite
Cele mai puternice centre de afaceri ale României sunt București, capitala ţării, și Cluj-Napoca, orașul care în ultimii ani a cunoscut o explozie economică. Dar unde e mai bine să trăiești?
Lumea este într-o continuă schimbare și, odată cu ea, și România. Orașele emblematice pentru aceste schimbări, la noi, în prezent, sunt Capitala și Clujul. Aici se văd cel mai bine schimbările tehnologice, demografice și culturale – susţine EY într-o analiză. EY, firma de consultanţă globală care anterior se numea Ernst & Young, și-a propus să identifice principalele diferențe și ritmul de dezvoltare al fiecăruia dintre orașe din punct de vedere demografic, educațional, economic, cultural și turistic.
Bucureștiul este orașul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial și comercial din țară. Conform Oxford Economics, în anul 2017, a fost unul dintre cele mai performante orașe, cu o creștere economică mai mare decât media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii, care este tot mai important pentru Capitală, cu o pondere de 23% din PIB acum doi ani.
Cluj-Napoca, pe de altă parte, este situat pe locul 29 într-un clasament ce măsoară calitatea vieții în 72 de orașe din Europa. Se plasează cu 26 de locuri mai sus decât Bucureștiul din acest punct de vedere. Clujul punctează mai bine decât Capitala nu doar în privința calității vieții, ci și a siguranței, facilităților medicale, serviciilor de transport și a gestionării ambuteiajelor în trafic, potrivit datelor de la centrul Numbeo.
Clujul este avantajat de localizarea geografică mai vestică
„În condițiile în care în România sistemul fiscal este unitar, marja de manevră a autorităților în materie de nivel al impozitării fiind extrem de limitată, competiția pentru atragerea investițiilor are loc în alte sectoare
decât fiscalitatea“, arată Gabriel Sincu, partener asociat la Departamentul de Asistență Fiscală și Juridică – EY România.
„Este deci posibil ca localizarea geografică mai bună (proximitatea cu granița de vest a țării) și politicile locale, în ceea ce privește infrastructura, să fie niște factori decisivi, care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul“, susţine Sincu, un reputat fiscalist român.
În plus, atrage atenţia expertul, „rămâne de urmărit și evoluția celorlalte orașe mari din România“, pentru că Timișoara și Iașiul sunt
Este posibil ca localizarea geografică mai bună și politicile locale în ceea ce privește infrastructura să fie factori decisivi, care să conducă la o creștere spectaculoasă a Clujului în comparație cu Bucureștiul.“
GABRIEL SINCU, EXPERT EY
deja „într-o puternică efervescență, la fel cum Oradea și Alba-Iulia vin puternic din urmă“.
Clujul – chirii exorbitante
Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în orașul transilvănean. Chiriile în Cluj sunt cu aproape două puncte mai mari decât în București (12,6 versus 11).
Comparația dintre București și Cluj-Napoca aduce informații relevante despre mediul economic atât pentru cei ce se gândesc să-și deschidă o afacere pe cont propriu, cât și pentru alegerea unui loc în care dorești să faci carieră.
Bucureștiul – aspirator de capital uman
EY România s-a folosit în cercetarea sa de ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Creșterea populației are loc într-un ritm mai stabil în Cluj, față de București. Populația Capitalei a scăzut în ultimii cinci ani analizați (2013-2017) cu aproximativ 55.000 de locuitori (0,7%).
Este drept, cercetarea nu a ţinut cont de tendinţa bucureștenilor de a se muta în Ilfov (care, încet, dar sigur, devine București–zona metropolitană).
Pe de altă parte, numărul locuitorilor din Cluj a crescut cu aproximativ 2%. Bucureștiul importă capital uman, prin atragerea celui mai mare număr de imigranți, comparativ cu alte orașe. Clujul înregistrează o mică pierdere la acest capitol. Creșterea numărului de clujeni, în ultimii cinci ani, se bazează în special pe sporul natural pozitiv. Comparativ, sporul natural negativ înregistrat în București are ca efect scăderea populației Capitalei.
Ambele orașe au un flux constant de studenți, însă Bucureștiul, cu peste 30 de universități, are cei mai mulți absolvenți, cu potențial ulterior de încadrare pe piața muncii. Și de plecat din ţară. Să luăm aminte.
Cluj – mai mulţi salariaţi în ponderea populaţiei
În Cluj, procentul salariaților din totalul populației este mai mare față de București (50% versus 43%), chiar și în IT&C. Orașul transilvănean rămâne lider ca număr
de angajați din domeniu, raportat la populație (1,9% la 1,4%).
În cei cinci ani de referință luaţi în calcul de EY, rata șomajului a fost mai mare în București, menținându-se pe toată perioada analizată (1,3% în anul 2017), comparativ cu cea din Cluj (0,7% în același an 2017).
Cel mai mare preț al chiriei locuințelor se înregistrează în Cluj-Napoca (cu aproximativ 3% mai mare decât în Capitală). Tot în Cluj se observă un cost cu până la 20% mai mare pe metrul pătrat cumpărat al locuințelor de la periferia orașului. Bucureștiul e însă mai scump în privinţa utilităților (apă, electricitate), cu +3%, dar și în privința meselor luate la restaurant – cu până la 20%.
Bucureștiul – codaș la suprafaţa locuibilă
Cu de șase ori mai multe locuinţe decât Clujul (850.000 vs 142.000), datorate
suprafeţei mai mari, Capitala e codașă la suprafața locuibilă. Casele bucureștenilor sunt, în medie, mai mici cu aproximativ 4 mp. Și la capitolul spațiu verde clujenii sunt în faţă, cu 4 mp în plus pe cap de locuitor (21,4 mp București vs 25,3 mp Cluj-Napoca).
Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de firme noi și PFA, în anul 2017, a fost în județul Cluj, cu 50% mai multe comparativ cu anul 2016 (5.674 la 8.532). Deși creșterea este mai mare pentru Cluj (50% vs 23%), în valori absolute s-au înființat cu 70% mai multe firme în Capitală.
Similar, deși conduce detașat, la nivel de țară, în privința numărului turiștilor, Capitala rămâne în urma Clujului la creșterea numărului acestora de la un an la altul (creștere relativă București 23% vs 50% în Cluj). Capitala rămâne însă mai atractivă cultural, având o paletă mult mai largă de obiective culturale de vizitat.
București și Cluj – doi competitori
Datele analizate pentru cele două orașe confirmă Clujul ca principal competitor al Capitalei prin standardele de viață ridicate pe care le oferă, gestionarea forței de muncă, prin rata scăzută a șomajului, creșterea numărului de salariați, implicit creșterea numărului de locuitori, dar și a numărului de turiști.
Orașul acesta în detentă economică are o strategie de stimulare a economiei prin parteneriate cu universitățile locale, bazată pe inovare, tehnologizare, cercetare și IT.
Schimbările demografice negative – atrage atenţia EY – vor influența însă dezvoltarea economică a Capitalei. Ritmul creșterii economice a Bucureștiului a încetinit la 2,3% din PIB, în condițiile în care în 2017 s-a înregistrat o creștere de 7,2%, conform Oxford Economics.
Populația activă a Capitalei a scăzut în ultimii ani cu aproximativ 3% și se previzionează menținerea aceluiași ritm de scădere pentru următorii cinci ani. Acest fapt va avea repercusiuni asupra creării locurilor de muncă în București.