95% dintre români nu știu că pot beneficia de a doua opinie medicală
Pacientul român are dreptul prin lege la o a doua opinie medicală şi are libertatea de a cere un al doilea consult la un alt medic pentru a se asigura că ia decizia cea mai bună pentru diagnosticarea corectă şi tratarea eficientă a bolii sale.
Pacientul român are dreptul prin lege la o a doua opinie medicală și are libertatea de a cere un al doilea consult la un alt medic pentru a se asigura că ia decizia cea mai bună pentru diagnosticarea corectă și tratarea eficientă a bolii sale.
În acest sens, poate solicita, gratuit, o singură dată, înregistrările de înaltă performanță ale investigațiilor medicale de tip CT, RMN și inclusiv toate datele medicale ce îl privesc, mai ales dacă este vorba de boli grave sau de intervenții chirurgicale. În plus, își poate rezolva mai bine nevoia de certitudine, lipsa de încredere, nemulţumirea faţă de comunicare și/sau necesitatea unor informaţii medicale mai personalizate legate de diagnostic și recomandările de tratament. Prevederea legală introdusă de Parlament în Legea 46/2003 a trecut aproape neobservată, atât de pacienți, dar și de medici.
Cu toate acestea, un studiu recent relevă că 95% din pacienții români, adică peste 4 milioane de pacienți anual, nu știu că au dreptul să solicite second opinion atunci când un diagnostic necruțător se abate asupra lor. De cele mai multe ori, o astfel de alternativă se dovedește salvatoare de vieți, iar pacientul are dreptul să solicite și să primească la externare un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului și îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării. Cercetarea a mai scos în evidenţă faptul că 89% dintre pacienți susțin că nu apelează la second opinion din respect sau frică pentru medicul care a dat primul diagnostic. De asemenea, 87% dintre pacienți apelează la Internet ca sursă de second opinion și 78% se bazează pe medicii care au dat rezultate bune în cazul familiei sau al prietenilor.
Erori frecvente de diagnostic
1 din 20 de pacienţi adulţi se confruntă, anual, cu o eroare de diagnostic, potrivit raportului „Top 10 probleme
Aproximativ 5% din diagnostice sunt schimbate după a doua opinie medicală, în condiţiile în care pentru acelaşi tablou clinic doi medici pot pune două diagnostice diferite.
în siguranţa pacienţilor din 2018”, realizat de Institutul ECRI. În general, cele mai multe diagnostice greșite au fost primite de pacienți pentru afecțiuni oncologice, afecțiuni neurologice, afecțiuni endocrinologice și afecțiuni ale aparatului genital. Dintre pacienții care au primit un diagnostic corect în cadrul serviciului de second opinion medical, 60% declară că nu s-ar mai întoarce la medicul care i-a diagnosticat greșit, iar peste 20% afirmă că s-ar întoarce la primul medic, însă i-ar solicita acestuia schimbarea planului de tratament. O astfel de alternativă este cu atât mai utilă în cazul unor afecţiuni
cu simptome ce afectează major calitatea vieţii sau în cazul unor afecţiuni cu risc letal (cardiovasculare, respiratorii, boli oncologice). Experţii atrag atenţia că nu doar a doua opinie medicală este importantă în astfel de situaţii, dar mai ales abordarea multidisciplinară a cazului medical respectiv de către o echipă formată din medici cu specialităţi diverse.
Un business prosper
Indiferent de ţara de origine, dacă un pacient are o boală diagnosticată de medicul acestuia și dacă trimite documentele medicale către anumite clinici, acesta va primi o a doua opinie medicală și opţiuni de tratament furnizate de
medicii clinicii respective, alături de o estimare a costurilor. În România, pacienții investigați în sistemul de stat obțin foarte greu înregistrările investigațiilor de înaltă performanță din cauza unei legislații greoaie și necunoscute atât medicilor,cât și pacienților. A doua opinie facilitează un acces mai rapid la tratamente care ar putea salva viaţa sau la oprirea tratamentelor inutile și poate reduce stresul în familia extinsă a unui pacient, care însă poate beneficia legal de investigaţii și analize suplimentare, dar și de alte scheme de tratament și recuperare.
Totuși, specialiștii atrag atenţia că există tendinţa, mai ales în cazul unor boli grave, ca pacientul să ascundă diagnosticul faţă de
cei din jur, de teamă sau de rușine.Astfel,doar 12% dintre bolnavi sunt convinși că diagnosticul original a fost complet și corect și până la 88% dintre bolnavii care cer o a doua opinie medicală se duc acasă cu un diagnostic nou sau rafinat - schimbându-și planul de tratament și, eventual, cursul vieţii.Această procedură de second opinion, întâlnită frecvent în alte ţări, poate fi utilizată atât de medici, cât și de pacienți, iar multe clinici din lume oferă absolut gratuit pacienților sfaturi privind evaluarea diagnosticelor actuale. Din păcate, la ora actuală, în România majoritatea clinicilor din domeniu și a firmelor de turism medical care facilitează programări la medici
Majoritatea pacienţilor solicită a doua opinie medicală pentru că sunt nemulţumiţi de informaţiile pe care le primesc de la medic în ceea ce priveşte afecţiunea de care suferă.
și instituţii medicale în străinătate oferă acest tip de servicii contra cost.
Atenţie la avize și acreditări
Fără a contesta competenţa unor specialiști care acordă astfel de consultaţii, Colegiul Medicilor atrage atenţia asupra faptului că, pentru a putea furniza astfel de servicii în România, specialiștii străini care vin de regulă în ţara noastră pentru a-și promova clinicile private cu care au contract au nevoie de avizul organizaţiei profesionale a medicilor,iar lipsa acestui aviz trebuie să le ridice unele semne de întrebare pacienţilor care li se adresează pentru a primi a doua opinie medicală.
Acest avertisment vine pe fondul creșterii numărului de anunţuri apărute în presă și pe reţelele de socializare, referitoare la sesiuni de consultaţii pentru a doua opinie oferite de fel și fel de specialiști despre care în multe cazuri nu se știe mare lucru sau chiar nimic.
„Astfel de acţiuni, desfășurate fie ca act filantropic, fie ca parte a unor campanii de racolare a pacienţilor de către unele clinici, trebuie să se desfășoare conform legii. Medicii din străinătate, care nu au drept de practică în România, nu au nici responsabilităţi faţă de statul român, nici faţă de pacienţii din ţară. Ei pot efectua acte medicale doar cu avizul Colegiului Medicilor din România”, atrage atenţia CMR, care susţine că este posibil chiar ca pacienţii să fie păcăliţi prin invocarea unor titluri știinţifice false, iar în unele cazuri poate fi vorba chiar de adevăraţi escroci, fără pregătire medicală, care pretind că sunt medici cu înaltă calificare. Există, de asemenea, și riscul „comercializării suferinţei prin recomandarea unor tratamente și investigaţii nenecesare”, odată ce persoana care acordă consultaţii o face în afara cadrului legal și a controlului organizaţiilor profesionale. Nu în ultimul rând, pacienţii sunt sfătuiţi să evite prezentarea la consultaţii care le sunt acordate în afara cabinetelor medicale sau a unor spitale.