Zeci de mii de hectare de ferme piscicole, abandonate de două decenii
Avem 25% din luciul de apă din Europa, primim de la Bruxelles sute de milioane de euro pentru investiții în acvacultură, dar birocrația a blocat relansarea și extinderea fermelor piscicole.
În România asistăm la evoluții contradictorii. Pe de o parte, consumul de pește este în creștere, dar mâncăm mai mult pește din import, nu de la fermele piscicole din țară. Pescuitul sportiv a devenit o industrie, cu mii de magazine specializate, cu emisiuni TV de profil, competiții naționale și internaționale, dar pentru mulți pescari nu-i prea ușor să găsească o baltă amenajată unde să-și pună în practică pasiunea. Se întâmplă asta în România, care deține 25% din suprafața de luciu de apă din Europa, însă o mare parte din lacurile și bălțile de la noi, situate pe terenuri ale statului, care au fost ferme piscicole sau ar putea fi amenajate în viitor, sunt abandonate, invadate de stuf și colmatate, pentru că de aproape două decenii a intrat în blocaj sistemul prin care ar putea fi concesionate terenurile aferente. Este un blocaj birocratic generat de permanenta reorganizare a sistemului.
Consumăm pește din import, pierdem finanțări europene
Există o Strategie Națională a Sectorului Pescăresc, am început să aplicăm încă de acum douăzeci de ani măsuri de reformă inițiate de Uniunea Europeană în domeniul pescuitului, se discută despre comunități de pescari, sistemul de primă depozitare și transport, burse ale peștelui ori programe cum ar fi repopularea Dunării cu sturioni, funcționează o frenezie a reformelor în domeniul pescuitului, dar când vine vorba de statistici entuziasmul scade. Consumul de pește este în creștere, a ajuns la 90.000 de tone anual, dar 70.000 de tone sunt din import și doar 12.000 de tone (în special crap şi păstrăv) sunt produse în fermele din țară. Zilele trecute, televiziunile promovau oferta unui hipermarket pentru „șalău din Egipt“. Asta în condițiile în care avem luciu de apă, iar România are acces la finanțări europene în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit (POP), prin care Uniunea Europeană finanţează 75% din costurile proiectelor selectate, iar beneficiarii – societăți de stat, asociații de pescari sau firme private – asigură cofinanțarea de 25%. Sunt fonduri destinate comunităților de pescari și dezvoltării acvaculturii. Prin POP 2007-2013 au fost disponibile finanțări în valoare de 230 milioane euro, dar a fost accesată doar o treime din această sumă. În aceste zile sunt organizate, la București, Iași și Sâmbăta de Sus, prezentări ale POP 2014-2020, eligibil până la 31 decembrie 2023. Avem potențial piscicol, avem finanțări europene pentru a-l pune în valoare, avem un consum care să asigure profitabilitatea multor afaceri în domeniul acvaculturii, și totuși lucrurile nu merg.
Sunt abandonate aproximativ 100.000 ha de luciu de apă
Multe foste exploatări piscicole ale statului sunt abandonate de aproape două decenii, deși există solicitări de preluare în concesiune a terenurilor, implicit a luciilor de apă, și de relansare a producției de pește. Specialiștii apreciază că sunt abandonate circa 100.000 ha de luciu de apă. Este și cazul Lacului Brateș, cu o suprafață de 2.040 ha (al doilea din țară, după Razelm). În anul 1921 avea o suprafață de 27.000 ha de luciu de apă, dar după lucrările hidrotehnice din perioada interbelică a ajuns la 7.480 ha, iar după desecările din anii ’50, când o parte din suprafața sa a fost transformată în teren agricol, din Lacul Brateș a mai rămas doar un luciu de apă de 2.040 ha. Înainte de 1990, ferma piscicolă de la Brateș producea mii de tone de pește, dar lacul era și o importantă zonă de agrement a Galațiului – cu plajă, restaurant, hidrobiciclete și bărci pentru plimbările pe lac. După ce în anul 2000 societatea din care făcea parte, Pescogal SA Galați, a intrat în faliment, ferma piscicolă a fost închisă. Un fost hocheist, Stelian Rusu, a cumpărat activele fermei și o vreme a deținut și concesiunea, care a încetat de drept odată cu moartea sa. Din 2001, Lacul Brateș este abandonat, a fost invadat de stuf și s-a colmatat. Au fost peste 20 de solicitări de preluare în concesiune și inclusiv Primăria și Consiliul Județean Galați s-au asociat pentru preluarea lacului, dar n-au reușit. Unul dintre cei care vor să-l relanseze este Grigore Mihalache, fostul șef al Fermei Brateș. Împreună cu fiul și nora sa, tot ingineri piscicultori, ar relansa producția de pește începând de la 1.500 tone în primul an. Gălățenii și-ar dori relansarea Lacului Brateș și pentru agrement nautic.
Degringolada reorganizărilor a blocat concesionările
De aproape două decenii, concesionările terenurilor pe care se află fostele ferme piscicole sau lacuri și bălți niciodată amenajate sunt blocate de permanenta reorganizare a Agenției naționale de administrare a fondului piscicol. Guvernul Năstase a înființat Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), care a fost desființată în 2008 de Guvernul Tăriceanu. Gestionarea activității din domeniul pescuitului a fost preluată de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA). Patrimoniul și acțiunile deținute de CNAFP la firme cu profil piscicol au fost preluate de Agenția Domeniilor Statului (ADS). În 2010 a apărut Ordinul ministrului Agriculturii nr. 181/12.08.2010, prin care era înființată Comisia de privatizare a societăților comerciale cu profil piscicol și a amenajărilor piscicole și de concesionare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole. Acest ordin a avut efecte limitate, pentru că au fost concesionate terenurile aferente unui număr de 77 de lacuri și bălți. În 2013, Guvernul Ponta a reorganizat sistemul și, în perioada 20132014, ANPA a fost trecută în subordinea Ministerului Mediului. A fost rândul ministrului Mediului să emită Ordinul nr. 1408/05.06.2013 privind înființarea Comisiei de privatizare a societăților comerciale cu profil piscicol, a amenajărilor piscicole și terenurilor aferente. Acest ordin de ministru nu a avut niciun efect deoarece membrii Comisiei de privatizare nu s-au întâlnit niciodată într-o ședință. În 2014, tot Guvernul Ponta a dat Ordonanța nr. 56/2014, prin care ANPA a fost trecută, de la Ministerul Mediului, înapoi la Ministerul Agriculturii.
Concesionarea fermelor piscicole e obligatorie, dar se amână
A avut loc și un control al Curții de Conturi, care a recomandat ca terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole să fie concesionate. În 2016, Guvernul Cioloș a dat Ordonanța nr. 85/2016, pentru modificarea Ordonanței nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura. În noua ordonanță se prevedea că ANPA administrează terenurile pe care sunt amenajate exploatările piscicole, exercită în numele statului drepturile de proprietate asupra acestor terenuri, în același timp reglementând concesionarea prin atribuire directă a terenurilor amenajărilor piscicole în cazurile în care activele exploatărilor au fost cumpărate de o societate. Legea a trecut de Parlament și a ajuns la Administrația Prezidențială. În aprilie 2018, președintele Klaus Iohannis a trimis legea la Curtea Constituțională, pentru că art. 73 din Constituție prevede că reglementările referitoare la regimul proprietății trebuie să fie adoptate prin lege organică, nu prin ordonanță. Curtea Constituțională a hotărât că acea concesionare prin atribuire directă este neconstituțională, așa că procedura parlamentară a fost reluată. De aproape un an Legea exploatărilor piscicole este în Parlament și sunt slabe șanse să fie adoptată curând. Așa că relansarea exploatărilor piscicole se amână.