La Ga­la­ţi, în mij­lo­cul Du­nă­rii se for­me­a­ză o in­su­lă de su­te de me­tri

Lăți­mea al­bi­ei Du­nă­rii, de 950 de me­tri, dar și va­riați­i­le ni­ve­lu­ri­lor ape­lor pe Du­nă­re și Si­ret sunt fac­to­rii ce fa­vo­ri­ze­a­ză for­ma­rea noii in­su­le.

Romania Libera - - Din Ţară - Ti­cu Ci­o­bo­ta­ru

Da­că în anii ’70 dis­pă­rea sub ape­le la­cu­lui de acu­mu­la­re de la Po­rți­le de Fi­er in­su­la „Ada Ka­leh“– un loc de po­ves­te pen­tru pa­si­o­nații de că­lă­to­rii pe Du­nă­re –, acum o altă in­su­lă înce­pe să se ri­di­ce din ape­le flu­vi­u­lui, la 800 de ki­lo­me­tri dis­ta­nță, la Ga­lați. În ul­ti­mii ani au fă­cut sen­zație ști­ri­le des­pre un banc de ni­sip ce apa­re la su­pra­fața apei în pe­ri­oa­de­le se­ce­toa­se, când ni­ve­lul Du­nă­rii e scă­zut. Mu­lți gă­lățeni mai înain­tați în vârstă su­sțin că nu-i o no­u­ta­te – în ur­mă cu zeci de ani in­su­la exis­ta în mij­lo­cul Du­nă­rii și avea și ve­ge­tație. E po­si­bil ca in­su­la să nu mai fi apă­rut ca ur­ma­re a lu­cră­ri­lor hi­dro­teh­ni­ce efec­tua­te în Lun­ca Du­nă­rii, in­clu­siv la Ga­lați, în anii ’60-’70, iar acum să re­a­pa­ră pe fon­dul schim­bă­ri­lor cli­ma­ti­ce, ca­re în pe­ri­oa­de­le se­ce­toa­se re­duc de­bi­te­le și ni­ve­lu­ri­le ape­lor Du­nă­rii. Ori­cum, spe­cia­liștii în na­vi­gație știau de exis­te­nța aces­tui banc de ni­sip cu lun­gi­mea de 2 km, în zo­na că­ru­ia ni­ve­lul apei era foar­te re­dus. În 2010, adânci­mea apei în zo­na ban­cu­lui de ni­sip era de nu­mai 50 cm. În 2013, ba­cu­ri­le cu ca­re se fa­ce tra­ver­sa­rea Du­nă­rii între

Ga­lați și ma­lul tul­ce­an erau ne­voi­te să fa­că un ocol de câți­va ki­lo­me­tri pen­tru a evi­ta ban­cul de ni­sip. Ni­ve­lul apei era atât de re­dus încât, de la ma­re dis­ta­nță, o per­soa­nă ca­re se plim­ba pe ban­cul de ni­sip pă­rea că pășește pe apă. Un tânăr a ui­mit in­ter­ne­tul cu o astfel de fil­ma­re. În va­ra lui 2015, când ni­ve­lul ape­lor Du­nă­rii era foar­te scă­zut, ban­cul de ni­sip a ieșit la su­pra­fața apei pe o po­rți­u­ne de câte­va su­te de me­tri. Atunci era doar o puz­de­rie de in­su­lițe de ni­sip. Fe­no­me­nul s-a re­pe­tat și a câști­gat te­ren. În va­ra lui 2018, ban­cul de ni­sip ca­re ieșea din ape avea o su­pra­față des­tul de ma­re, su­fi­ci­ent pen­tru ca mu­lți gă­lățeni să me­ar­gă cu băr­ci­le pen­tru a fa­ce pla­jă pe „ter­ra no­va“din mij­lo­cul Du­nă­rii.

„E o de­pu­ne­re de alu­vi­uni ca­re, în timp, se vor for­ma ca in­su­lă“

Evo­luția de la banc de ni­sip su­bac­va­tic la in­su­lă inun­da­bi­lă de­mon­stre­a­ză că de la an la an a cres­cut vo­lu­mul alu­vi­u­ni­lor adu­se de ape­le Du­nă­rii și, în timp, ban­cul de ni­sip se va tran­sfor­ma în in­su­lă. O spu­ne chiar di­rec­to­rul Admi­nis­trați­ei Flu­via­le a Du­nă­rii de Jos (AFDJ) Ga­lați, Do­rian Du­mi­tru: „E o de­pu­ne­re de alu­vi­uni ca­re, în timp, se vor for­ma ca o in­su­lă“. Ban­cul alu­vi­o­nar a de­venit vi­zi­bil în ul­ti­mii ani în pe­ri­oa­de­le se­ce­toa­se, când ni­ve­lul Du­nă­rii a scă­zut sub

co­ta de 200 cm. „Noi am fă­cut mă­su­ră­tori din­tr-un mal în ce­lă­lalt la mo­men­tul în ca­re ni­ve­lul Du­nă­rii era pes­te co­ta +300 cm la Ga­lați. Avem o har­tă cu acea zo­nă, în ca­re se ve­de bi­ne acea in­su­lă. Ea apa­re în mo­men­tul în ca­re, la Ga­lați, ni­ve­lul Du­nă­rii sca­de sub 200 cm. În mo­men­tul în ca­re co­ta es­te în jur de 190 cm înce­pe să apa­ră și, cu cât co­ta sca­de mai mult, in­su­la se mă­rește. Da­că la Ga­lați co­ta ar scă­dea că­tre ze­ro, in­su­la ar avea o lun­gi­me de 2 ki­lo­me­tri“, ne-a de­cla­rat Do­rian Du­mi­tru, di­rec­to­rul AFDJ Ga­lați.

Apa­riția in­su­lei, fa­ci­li­ta­tă de con­fi­gu­rația al­bi­ei Du­nă­rii

La apa­riția noii in­su­le con­tri­bu­ie mai mu­lți fac­tori. Pri­mul ar fi con­fi­gu­rația al­bi­ei Du­nă­rii, ca­re în zo­na Ga­lați­u­lui are lăți­mea de 950 me­tri. Apoi, cu­re­nții fi­ind di­fe­riți în zo­ne­le ce­lor do­uă ma­luri, adânci­mi­le ce­le mai mari s-au for­mat în zo­na ma­lu­lui pe ca­re e si­tuat Ga­lați­ul, iar în zo­na ma­lu­lui tul­ce­an, cur­ge­rea fi­ind mai len­tă, a fost fa­vo­ri­za­tă de­pu­ne­rea alu­vi­u­ni­lor. Fac­to­rul cel mai im­por­tant în for­ma­rea noii in­su­le es­te că atât Du­nă­rea, cât și Si­re­tul, a că­rui văr­sa­re în flu­viu es­te în amon­te de ban­cul de ni­sip, au mari creșteri și scă­deri ale ni­ve­lu­ri­lor ape­lor, iar aces­te va­riații au ca efect apor­tul unor mari can­ti­tăți de alu­vi­uni.

„De ce a apă­rut? Păi, gândiți-vă că Du­nă­rea es­te un flu­viu viu, în sen­sul că sunt va­riații foar­te mari de ni­vel. În plus, Si­re­tul, a că­rui văr­sa­re în Du­nă­re es­te în amon­te, la mi­că dis­ta­nță de ace­as­tă zo­nă, are de ase­me­nea mul­te va­riații de ni­vel, pen­tru că și Si­re­tul es­te re­gu­la­ri­zat prin la­curi de acu­mu­la­re, sis­tem hi­dro­e­ner­ge­tic. Și ori­ce va­riație ma­re de ni­vel adu­ce mul­te alu­vi­uni. În ace­as­tă se­cți­u­ne, Du­nă­rea are o lăți­me de apro­xi­ma­tiv 950 de me­tri. Adânci­mi­le ce­le mai mari – și mă re­fer la adânci­mi de 12 sau 15 me­tri, poa­te și de 20 de me­tri – sunt spre ma­lul stâng, spre Fa­le­za Ga­lați. Și în aces­te con­diții, fi­ind o lăți­me ma­re și adânci­mi mai mici, de­pu­ne­ri­le de alu­vi­uni au gă­sit un loc pri­el­nic aco­lo, și așa a apă­rut acea for­mați­u­ne“, a mai pre­ci­zat di­rec­to­rul AFDJ Ga­lați.

Nu împi­e­di­că na­vi­gația, deci zo­na nu tre­bu­ie dra­ga­tă

Ar fi o pro­ble­mă da­că no­ua in­su­lă le-ar crea pdi­fi­cul­tăți na­vi­ga­to­ri­lor. De la Su­li­na până la Brăi­la, așa­dar și la Ga­lați, es­te sec­to­rul Du­nă­rii Ma­ri­ti­me, pe ca­re – con­form con­diți­i­lor im­pu­se de Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă a Du­nă­rii – tre­bu­ie asi­gu­rat un șe­nal na­vi­ga­bil cu adânci­mea de 7,2 me­tri pen­tru na­ve­le ma­ri­ti­me. AFDJ Ga­lați asi­gu­ră adânci­mea și lăți­mea șe­na­lu­lui na­vi­ga­bil, al că­rui

tra­seu es­te la 200 de me­tri de zo­na noii in­su­le, așa că nu es­te împi­e­di­ca­tă na­vi­gația: „Între in­su­lă și ge­a­man­du­ri­le roșii ca­re sem­na­li­ze­a­ză li­mi­ta de la ma­lul drept al șe­na­lu­lui na­vi­ga­bil sunt 200 de me­tri. Iar de la ge­a­man­du­ra roșie până la ma­lul de la Fa­le­za Ga­lați sunt pes­te 250 de me­tri. Deci șe­na­lul es­te spre ma­lul stâng și nu es­te ni­ci­un pe­ri­col pen­tru na­vi­gație“, spu­ne Do­rian Du­mi­tru. În aces­te con­diții, nu se pu­ne pro­ble­ma dra­gă­rii zo­nei ban­cu­lui de ni­sip pen­tru re­du­ce­rea vo­lu­mu­lui de alu­vi­uni de­pu­se, mai ales că ar fi o ope­rați­u­ne ex­trem de cos­ti­si­toa­re.

In­su­la ar tre­bui pro­te­ja­tă în amon­te

Di­rec­to­rul AFDJ Ga­lați a mai adău­gat că e foar­te pro­ba­bil ca, în timp, pe no­ua in­su­lă din mij­lo­cul Du­nă­rii să apa­ră și ve­ge­tație, chiar da­că mu­lți ani va fi o zo­nă inun­da­bi­lă. Din punc­tul său de ve­de­re, no­ua in­su­lă ar tre­bui chiar pro­te­ja­tă în zo­na din amon­te, pen­tru că asta ar in­flue­nța be­ne­fic cur­ge­rea ape­lor Du­nă­rii: „Da­că pe ace­as­tă for­mați­u­ne se vor de­pu­ne în con­ti­nua­re alu­vi­uni și va crește ve­ge­tație și, în timp, ace­as­tă ve­ge­tație va ajun­ge la ma­tu­ri­ta­te, in­su­la se va sta­bi­li­za. Chiar ar fi be­ne­fic să fie pro­te­ja­tă puțin în amon­te, ca să nu se ero­de­ze, și ea va lu­cra ca un şe­vron. Şe­vro­nul es­te un epiu (un dig – n.red.) ca­re

are for­ma unei pot­coa­ve şi aju­tă la dis­tri­bu­i­rea cu­ren­tu­lui apei că­tre ma­lul stâng şi că­tre ma­lul drept. Deci şi la ma­lul stâng, şi la ma­lul drept vor exis­ta adânci­mi da­to­ri­tă aces­tei in­su­le“, a mai pre­ci­zat di­rec­to­rul AFDJ Ga­lați.

Pe no­ua in­su­lă a „lo­vit“de­ja po­li­ti­ca!

Cel mai nou vi­i­tor te­ri­to­riu al Ro­mâni­ei a fost de­ja sce­na unor dis­pu­te po­li­ti­ce. În lu­na au­gust, un grup de ti­neri de la PNL a să­pat în ni­sip me­sa­jul „La nai­ba, PSD!“, pa­ra­fra­zând scan­da­lul plă­cuțe­lor de înma­tri­cu­la­re. Me­sa­jul să­pat pe o lun­gi­me de 100 de me­tri, cu li­te­re de 10 me­tri, era vi­zi­bil de la bor­dul na­ve­lor de croa­zi­e­ră, dar și de pe ce­le do­uă ma­luri. În oc­tom­brie, Co­mu­ni­ta­tea „Cu­rățăm Ga­lați­ul“– nu­cleul din ca­re acum s-a for­mat la Ga­lați „PLUS“, par­ti­dul lui Da­cian Ci­o­loș – a in­sta­lat pe in­su­lă un ban­ner imens, pe ca­re scria „Sex, drugs & pă­că­ne­le“. Era răs­pun­sul dat vi­ce­pri­ma­ru­lui Ga­lați­u­lui, Pi­cu Apos­tol Ro­man, că­ru­ia îi ce­re­au de­mi­sia, du­pă ce într-o de­cla­rație la PRO TV vi­ce­pri­ma­rul a vor­bit prea de­zin­hi­bat des­pre po­si­bi­le­le atra­cții tu­ris­ti­ce ale Ga­lați­u­lui, aso­ci­in­du-le cu ce­le din por­turi pe ca­re le vi­zi­ta­se în Olan­da și Ger­ma­nia: „Nu­mi­to­rul co­mun pen­tru tu­rism es­te un coc­tail for­mat din trei in­gre­di­en­te nu­mi­te așa: sex, dro­guri și ca­zi­no­uri“.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.