Educaţia sexuală prin pornografie distruge copiii
C„onsider că materialele pornografice contribuie la creșterea nivelului de informare a celor ce le utilizează“– această afirmație explicită o face directorul de formatori sexuali care pregătesc viitorii profesori de educație sexuală, într-un filmuleț publicat de Recorder. Doi tineri profesori se ridică și aprobă afirmația – ei consideră că pornografia face bine. Ei și alții ca ei ne vor educa copiii, în școli, în materie de educație sexuală.
„Consider că materialele pornografice contribuie la creșterea nivelului de informare a celor ce le utilizează” – această afirmație explicită o face directorul de formatori sexuali care pregătesc viitorii profesori de educație sexuală, într-un filmuleț publicat de Recorder.
Doi tineri profesori se ridică și aprobă afirmația – ei consideră că pornografia face bine. Ei și alții ca ei ne vor educa copiii, în școli, în materie de educație sexuală.
Proiectul este intitulat „Pentru fete și băieți” și este desfășurat de asociația Tineri pentru Tineri. Prin acest proiect, 150 de diriginți de la clasele a șaptea și a opta sunt instruiți să coordoneze activități cu elevii despre educație sexuală, numită eufemistic
„sănătatea reproducerii”.
Destinatarii acestui proiect sunt copii de 10-12 ani. Proiectul este finanțat de Kaufland, cu sprijinul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile și este promovat de site-ul Recorder.
Materialul a stârnit deja reacțiile negative ale părinților. În material mai vedem cum copii de 10 ani sunt evident stânjeniți când li se vorbește despre „ejaculare”, „organe genitale” și homosexualitate.
Pornografia online: „E ca și cum am fi creat o heroină de 100 de ori mai puternică“
În ceea ce privește consumul de pornografie online, aceasta este numită „noul drog” – iar unele cercetări arată că pornografia ar putea avea efecte comparabile chiar cu cele ale unor droguri chimice. Într-o declarație făcută
în 2004 în faţa Congresului SUA, dr. Jerey Satinover, fost profesor de psihiatrie la Universitatea Yale, avertiza în legătură cu pornografia pe internet: „Odată cu intensificarea utilizării computerului, sistemul de livrare pentru acest stimul adictiv a devenit aproape de neoprit. E ca și cum am fi creat o formulă de heroină de 100 de ori mai puternică, ce poate fi folosită în intimitatea propriului cămin, injectabilă direct în creier prin intermediul ochilor. Acum este disponibilă în cantităţi nelimitate printr-o reţea de distribuţie care crește de la sine, ridicată în slăvi ca artă și protejată de Constituţie” (sub umbrela dreptului la libera exprimare).
Printre efectele negative ale consumului de pornografie online se numără modificarea relațiilor afective normale, traumatizarea copiilor și a tinerilor care consumă astfel
de materiale foarte grafice și explicite, apariția handicapului sexual, degradarea femeilor, care ajung să fie privite și tratate ca simple obiecte sexuale. Pornografia distruge inocența copilăriei, produce deviații sexuale, propagă „mitul violului” printre consumatori, e un catalizator pentru propagarea bolilor cu transmitere sexuală. De asemenea, suprastimularea sexuală produsă de pornografie conduce la epuizarea sexuală, la dereglarea și degradarea sistemului nervos, la anxietate, stimă de sine scăzută, depresie și dependență.
Deseori, pornografia ia forme foarte violente, iar consumatorii participă, empatic, la batjocură, viol și tortură, și la acte de degradare fizică și morală a femeilor. Nu întâmplător, în Occident este alarmantă creșterea exponențială a numărului agresiunilor sexuale în rândul copiilor și
al adolescenților – creștere asociată direct cu consumul de pornografie. Efectele distructive ale dependenței de pornografie afectează relațiile de familie și deteriorează textura societății.
În sens mai larg, sexualitatea este promovată, în astfel de programe de „educație sexuală”, ca o formă de entertainment sau de sport. Relațiile sexuale sunt, astfel, disociate de dimensiunea lor afectivă. Această abordare reduce sexualitatea la plăcere, iar partenerul este transformat într-un simplu mijloc pentru atingerea unui scop egoist. Combinat cu perversiunile sexuale promovate de pornografie, sexualitatea „liberalizată” și distrofică se mișcă undeva în zona patologicului. Această formă de „sport”, propusă tinerilor ca antidepresiv și drog extatic, nu are absolut nimic în comun cu dragostea, deși este împachetată în mod fraudulos
ca un răspuns grefat pe dorința legitimă a tânărului sau a omului de a iubi și pe instinctul de a procrea.
Sex ed – vehicul pentru agendele extremiste
Excitația indusă de sexul decuplat de relația afectivă, proprie pornografiei, este o excitație fără finalitate. Dublată de obsesia fantasmelor pornografice, aceasta răpește liniștea mentală, inducând irascibilitate, anxietate, depresie și alte probleme neuronale (de exemplu, probleme de memorie și de atenție). Este o cale de pe care copiii și adolescenții mult mai fragili psihologic, aflați încă în formare și imaturi emoțional, nu mai pot ieși fără traume profunde. Este un joc cu hormonii și cu neurotransmițătorii proprii în care ne bulversăm sistemul nervos, ne batem joc de întregul nostru trup și psihic.
Tratând sexualitatea afară din contextul firesc al relaționării, ca pe o chestiune de entertainment, sexualitatea este, așadar, ruptă de modelele morale, culturale și spirituale în care aceasta este integrată. Ce sens va avea, pentru tinerii și adolescenții care sunt expuși la astfel de programe, o poveste de dragoste precum „Romeo și Julieta“? Ea va deveni cu totul de neînțeles pentru acești copii foarte curioși să pătrundă misterele „tehnice” ale iubirii adulte. Așadar, o astfel de abordare este foarte departe de o înțelegere reală a tainei iubirii între un bărbat și o femeie, bazată pe egalitatea soților și pe respectul reciproc dintre aceștia – așa cum este ea împlinită în cadrul familiei.
Vom sfârși, astfel, nu cu mai multă umanitate, ci cu mai puțină – cu o umanitate mai simplă și mai săracă. La pachet cu multe alte probleme aferente acestei sexualizări a iubirii neangajate: creșterea numărului de agresiuni sexuale în rândul copiilor și adolescenților, creșterea numărului de violuri cărora le cad victime tinerele femei, încurajarea traficului de persoane și de copii care alimentează industria pornografică, răspândirea depresiei și a altor boli asociate cu consumul de pornografie, destrămarea unor relații și a unor familii etc.
Nu trebuie minimalizat nici riscul transformării orei de educație sexuală în vehicul pentru agendele extremiste la mare modă, precum familiarizarea copiilor cu teoriile gender, cu practicile
sexuale „alternative” și cu agenda LGBTQ.
Iată doar câteva dintre efectele „benefice” ale consumului de pornografie și ale „educației sexuale”, pe care pare să le laude și să le promoveze Recorder.
Educația sexuală și sarcinile nedorite în rândul adolescentelor
Ar putea însă ca această educație sexuală să aibă totuși efecte benefice – și să ducă la o scădere a sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor, sau la reducerea numărului de avorturi?
În 1972, Colegiul Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor din Anglia (RCOG) din Marea Britanie a publicat un raport despre sarcinile neplanificate. Printre recomandările acestuia, puse în aplicare de un guvern cooperant, se numărau liberalizarea contracepției indiferent de vârstă sau venituri, precum și introducerea educației sexuale în școli. În 1991 situația nu se îmbunătățise, iar același colegiu al medicilor ginecologi a publicat un al doilea raport, care recunoștea eșecul primei inițiative. Principala soluție recomandată, preluată de guvern cu mare tam-tam în presă, a fost să se facă mai multă educație sexuală în școli și contracepția să devină și mai accesibilă decât era deja.
La finele anilor 1990, problema specifică a sarcinii la adolescente devenise atât de gravă încât guvernul a început să lucreze la o strategie de abordare. Raportul „Sarcina la adolescență“, care lansa
noua campanie, avea o prefață scrisă de însuși Tony Blair, în care acesta deplângea faptul că Marea Britanie avea cea mai mare rată din Europa în ceea ce privește sarcina la adolescente, un record cu care nu se putea mândri. S-au cheltuit foarte mulți bani, contracepția a devenit și mai accesibilă, cu alte și alte produse nou-lansate, iar în școli s-au introdus materiale agresive de educație sexuală. Materialele vechi au fost, în cele mai multe cazuri, distruse.
Singurele efecte benefice au apărut atunci când, pe fondul crizei economice, au fost sistate, din lipsă de fonduri, programele de educație sexuală în anumite regiuni din Marea Britanie. Pentru prima oară, s-a constatat o scădere a numărului de sarcini nedorite în rândul adolescentelor. Așadar, departe de a rezolva problemele colaterale produse de „revoluția sexuală”, educația sexuală explicită pentru copii și adolescenți produce efectul contrar.
Explicația este aceea că educația sexuală explicită poate reduce riscul de sarcină pentru acte sexuale care ar fi avut loc oricum, dar crește, în același timp, riscul de sarcini în rândul adolescenţilor, care sunt convinși, pe baza filosofiei promovate de „sex ed”, fie să înceapă să facă sex, fie să facă sex mai frecvent.
În fapt, această „educație sexuală” explicită este parte a problemei – dacă nu e chiar una dintre principalele cauze ale problemei.
Proiectele de educație sexuală explicită, fără avizul MEN
Care este baza legală conform căreia asociații precum „Tineri pentru Tineri“pot intra în școli cu astfel de programe? Platforma ActiveNews a interpelat Ministerul Educației și a aflat că, pentru a intra în școli, este suficient ca astfel de ONG-uri să informeze conducerea și să obțină acordul părinților. Potrivit sursei citate de ActiveNews, proiectele de programe școlare care nu fac parte din oferta națională, cum este cazul educației sexuale, nu au nevoie de avizul MEN.
Să nu uităm nici faptul că sistemul de educație în ansamblu și calitatea actului educațional și a corpului profesoral sunt criticate, în prezent, pe scară largă. Programa este deja și așa foarte încărcată – și la ea ar urma să adăugăm încă o disciplină predată cine știe cum (filmulețul Recorder ne oferă câteva indicii în acest sens) și de cine știe de cine (filmulețul Recorder ne oferă, iarăși,
câteva indicii). Într-o materie profund controversată, care aduce atingere dreptului părinților de a-și educa copiii în conformitate cu propriile valori. Așadar, toate acestea nu vor face decât să amplifice nemulțumirile deja existente în sistemul de învățământ.
Asociația „Tineri pentru Tineri“a pregătit și alte materiale „didactice” (ideologice) extrem de controversate. Printre acestea se numără un caiet de curs pentru gimnaziu în care se afirmă că „identitatea de gen reprezintă modul cum fiecare individ se percepe din punct de vedere biologic, ca bărbat sau ca femeie” – așadar, că genul este în capul nostru. Am văzut deja unde conduce această ideologie, în alte țări în care ea a fost implementată, în educație. Un corolar al dogmei este ideea că există bărbați prizonieri în corpul unei femei, și femei prizoniere în corpul unui bărbat.
Soluția recomandată pe scară largă inclusiv copiilor și adolescenților în sistemele de învățământ ideologizate este, de regulă, reprezentată de tratament cu hormoni și operație de schimbare de sex efectuate cât mai repede; orice chestionare a acestei dogme este „transfobie” (rudă apropiată cu homofobia). Copiilor li se mai atrage atenția că nu există „adevăr” sau „răspunsuri corecte” în probleme care privesc valorile fundamentale ale familiei – singurul adevăr fiind acela că genul este în capul nostru. Partener este, și în acest proiect, tot Kaufland.
Iar toată această îndoctrinare ar trebui să le formeze copiilor „abilități pentru viață” și să le dea „o stare de bine”.
Așadar, chestiunea educației sexuale poate să fie abordată în trei feluri. În primul rând, ignorarea completă a problemelor și lăsarea copiilor fără nici o îndrumare în cultura pornografică sau hipersexualizată a zilelor noastre. În al doilea rând, abordarea sexualității prin prisma „sex ed” și a promotorilor ideologiior radicale ale revoluției sexuale – așa cum fac „Tineri pentru Tineri“și Recorder. În al treilea rând, abordarea educației sexuale în contextul relaționării și al moralității, și prin prisma convingerilor părinților despre viața bună. Prima abordare și în special cea de-a doua produc, așa cum am văzut, rezultate dezastruoase. Nu ne rămâne decât să alegem cea de-a treia abordare, care este exact opusul unei educații sexuale „pornografice” – o educație care îi avertizează și îi pregătește pe tineri să înfrunte inclusiv pericolele hipersexualizării și ale pornografiei.