La Galaţi, în mijlocul Dunării se formează o insulă de sute de metri

Lățimea albiei Dunării, de 950 de metri, dar și variațiile nivelurilor apelor pe Dunăre și Siret sunt factorii ce favorizează formarea noii insule.

Dacă în anii ’70 dispărea sub apele lacului de acumulare de la Porțile de Fier insula „Ada Kaleh“– un loc de poveste pentru pasionații de călătorii pe Dunăre –, acum o altă insulă începe să se ridice din apele fluviului, la 800 de kilometri distanță, la Galați. În ultimii ani au făcut senzație știrile despre un banc de nisip ce apare la suprafața apei în perioadele secetoase, când nivelul Dunării e scăzut. Mulți gălățeni mai înaintați în vârstă susțin că nu-i o noutate – în urmă cu zeci de ani insula exista în mijlocul Dunării și avea și vegetație. E posibil ca insula să nu mai fi apărut ca urmare a lucrărilor hidrotehnice efectuate în Lunca Dunării, inclusiv la Galați, în anii ’60-’70, iar acum să reapară pe fondul schimbărilor climatice, care în perioadele secetoase reduc debitele și nivelurile apelor Dunării. Oricum, specialiștii în navigație știau de existența acestui banc de nisip cu lungimea de 2 km, în zona căruia nivelul apei era foarte redus. În 2010, adâncimea apei în zona bancului de nisip era de numai 50 cm. În 2013, bacurile cu care se face traversarea Dunării între

Galați și malul tulcean erau nevoite să facă un ocol de câțiva kilometri pentru a evita bancul de nisip. Nivelul apei era atât de redus încât, de la mare distanță, o persoană care se plimba pe bancul de nisip părea că pășește pe apă. Un tânăr a uimit internetul cu o astfel de filmare. În vara lui 2015, când nivelul apelor Dunării era foarte scăzut, bancul de nisip a ieșit la suprafața apei pe o porțiune de câteva sute de metri. Atunci era doar o puzderie de insulițe de nisip. Fenomenul s-a repetat și a câștigat teren. În vara lui 2018, bancul de nisip care ieșea din ape avea o suprafață destul de mare, suficient pentru ca mulți gălățeni să meargă cu bărcile pentru a face plajă pe „terra nova“din mijlocul Dunării.

„E o depunere de aluviuni care, în timp, se vor forma ca insulă“

Evoluția de la banc de nisip subacvatic la insulă inundabilă demonstrează că de la an la an a crescut volumul aluviunilor aduse de apele Dunării și, în timp, bancul de nisip se va transforma în insulă. O spune chiar directorul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, Dorian Dumitru: „E o depunere de aluviuni care, în timp, se vor forma ca o insulă“. Bancul aluvionar a devenit vizibil în ultimii ani în perioadele secetoase, când nivelul Dunării a scăzut sub

cota de 200 cm. „Noi am făcut măsurători dintr-un mal în celălalt la momentul în care nivelul Dunării era peste cota +300 cm la Galați. Avem o hartă cu acea zonă, în care se vede bine acea insulă. Ea apare în momentul în care, la Galați, nivelul Dunării scade sub 200 cm. În momentul în care cota este în jur de 190 cm începe să apară și, cu cât cota scade mai mult, insula se mărește. Dacă la Galați cota ar scădea către zero, insula ar avea o lungime de 2 kilometri“, ne-a declarat Dorian Dumitru, directorul AFDJ Galați.

Apariția insulei, facilitată de configurația albiei Dunării

La apariția noii insule contribuie mai mulți factori. Primul ar fi configurația albiei Dunării, care în zona Galațiului are lățimea de 950 metri. Apoi, curenții fiind diferiți în zonele celor două maluri, adâncimile cele mai mari s-au format în zona malului pe care e situat Galațiul, iar în zona malului tulcean, curgerea fiind mai lentă, a fost favorizată depunerea aluviunilor. Factorul cel mai important în formarea noii insule este că atât Dunărea, cât și Siretul, a cărui vărsare în fluviu este în amonte de bancul de nisip, au mari creșteri și scăderi ale nivelurilor apelor, iar aceste variații au ca efect aportul unor mari cantități de aluviuni.

„De ce a apărut? Păi, gândiți-vă că Dunărea este un fluviu viu, în sensul că sunt variații foarte mari de nivel. În plus, Siretul, a cărui vărsare în Dunăre este în amonte, la mică distanță de această zonă, are de asemenea multe variații de nivel, pentru că și Siretul este regularizat prin lacuri de acumulare, sistem hidroenergetic. Și orice variație mare de nivel aduce multe aluviuni. În această secțiune, Dunărea are o lățime de aproximativ 950 de metri. Adâncimile cele mai mari – și mă refer la adâncimi de 12 sau 15 metri, poate și de 20 de metri – sunt spre malul stâng, spre Faleza Galați. Și în aceste condiții, fiind o lățime mare și adâncimi mai mici, depunerile de aluviuni au găsit un loc prielnic acolo, și așa a apărut acea formațiune“, a mai precizat directorul AFDJ Galați.

Nu împiedică navigația, deci zona nu trebuie dragată

Ar fi o problemă dacă noua insulă le-ar crea pdificultăți navigatorilor. De la Sulina până la Brăila, așadar și la Galați, este sectorul Dunării Maritime, pe care – conform condițiilor impuse de Comisia Europeană a Dunării – trebuie asigurat un șenal navigabil cu adâncimea de 7,2 metri pentru navele maritime. AFDJ Galați asigură adâncimea și lățimea șenalului navigabil, al cărui

traseu este la 200 de metri de zona noii insule, așa că nu este împiedicată navigația: „Între insulă și geamandurile roșii care semnalizează limita de la malul drept al șenalului navigabil sunt 200 de metri. Iar de la geamandura roșie până la malul de la Faleza Galați sunt peste 250 de metri. Deci șenalul este spre malul stâng și nu este niciun pericol pentru navigație“, spune Dorian Dumitru. În aceste condiții, nu se pune problema dragării zonei bancului de nisip pentru reducerea volumului de aluviuni depuse, mai ales că ar fi o operațiune extrem de costisitoare.

Insula ar trebui protejată în amonte

Directorul AFDJ Galați a mai adăugat că e foarte probabil ca, în timp, pe noua insulă din mijlocul Dunării să apară și vegetație, chiar dacă mulți ani va fi o zonă inundabilă. Din punctul său de vedere, noua insulă ar trebui chiar protejată în zona din amonte, pentru că asta ar influența benefic curgerea apelor Dunării: „Dacă pe această formațiune se vor depune în continuare aluviuni și va crește vegetație și, în timp, această vegetație va ajunge la maturitate, insula se va stabiliza. Chiar ar fi benefic să fie protejată puțin în amonte, ca să nu se erodeze, și ea va lucra ca un şevron. Şevronul este un epiu (un dig – n.red.) care

are forma unei potcoave şi ajută la distribuirea curentului apei către malul stâng şi către malul drept. Deci şi la malul stâng, şi la malul drept vor exista adâncimi datorită acestei insule“, a mai precizat directorul AFDJ Galați.

Pe noua insulă a „lovit“deja politica!

Cel mai nou viitor teritoriu al României a fost deja scena unor dispute politice. În luna august, un grup de tineri de la PNL a săpat în nisip mesajul „La naiba, PSD!“, parafrazând scandalul plăcuțelor de înmatriculare. Mesajul săpat pe o lungime de 100 de metri, cu litere de 10 metri, era vizibil de la bordul navelor de croazieră, dar și de pe cele două maluri. În octombrie, Comunitatea „Curățăm Galațiul“– nucleul din care acum s-a format la Galați „PLUS“, partidul lui Dacian Cioloș – a instalat pe insulă un banner imens, pe care scria „Sex, drugs & păcănele“. Era răspunsul dat viceprimarului Galațiului, Picu Apostol Roman, căruia îi cereau demisia, după ce într-o declarație la PRO TV viceprimarul a vorbit prea dezinhibat despre posibilele atracții turistice ale Galațiului, asociindu-le cu cele din porturi pe care le vizitase în Olanda și Germania: „Numitorul comun pentru turism este un coctail format din trei ingrediente numite așa: sex, droguri și cazinouri“.