Pri­o­ri­ta­tea es­te re­zol­va­rea au­to­ce­fa­li­ei noii Bi­se­rici a Ucrai­nei, nu un vi­ca­riat ro­mânesc

Un Si­nod (sau o si­na­xă pan-or­to­do­xă) es­te ce­rut de Bi­se­ri­ci­le Orto­do­xe ca­re au in­clus pro­ble­ma ucrai­nea­nă pe or­di­nea de zi

Romania Libera - - Prima Pagina - Ște­fan Cer­ven­schi

La nici do­uă săp­tă­mâni du­pă co­mu­ni­ca­tul BOR din 21 fe­brua­rie, pri­vind schis­ma din Ucrai­na și si­tuația bi­se­ri­ce­as­că a ro­mâni­lor din Ucrai­na, con­du­că­to­rul Bi­se­ri­cii au­to­ce­fa­le ucrai­ne­ne a răs­puns într-un mod atât de bi­ne­voi­tor și de clar încât par­că îți vi­ne să mai ci­tești o da­tă de bu­cu­rie. Pe 4 mar­tie, Mi­tro­po­li­tul Epi­fa­nie a de­cla­rat pen­tru zia­rul „Ukrain­ska Prav­da“că es­te de acord cu înfi­i­nța­rea unui vi­ca­riat al pa­ro­hi­i­lor ro­mânești din Ucrai­na, ce­rut de Si­no­dul BOR, adău­gând: „Va fi un pas în oglin­dă, pen­tru că pe te­ri­to­ri­ul Bi­se­ri­cii Ro­mâne a fost cre­at de­ja un vi­ca­riat pen­tru pa­ro­hi­i­le ucrai­ne­ne, un­de sluj­be­le se țin în lim­ba ucrai­nea­nă“.

La nici do­uă săp­tă­mâni du­pă co­mu­ni­ca­tul BOR din 21 fe­brua­rie, pri­vind schis­ma din Ucrai­na și si­tuația bi­se­ri­ce­as­că a ro­mâni­lor din Ucrai­na, con­du­că­to­rul Bi­se­ri­cii au­to­ce­fa­le ucrai­ne­ne a răs­puns într-un mod atât de bi­ne­voi­tor și de clar încât par­că îți vi­ne să mai ci­tești o da­tă de bu­cu­rie.

În 4 mar­tie Mi­tro­po­li­tul Epi­fa­nie a de­cla­rat pen­tru zia­rul „Ukrain­ska Prav­da” că es­te de acord cu înfi­i­nța­rea unui vi­ca­riat al pa­ro­hi­i­lor ro­mânești din Ucrai­na, ce­rut de Si­no­dul BOR, adău­gând: „Va fi un pas în oglin­dă, pen­tru că pe te­ri­to­ri­ul Bi­se­ri­cii Ro­mâne a fost cre­at de­ja un vi­ca­riat pen­tru pa­ro­hi­i­le ucrai­ne­ne, un­de sluj­be­le se țin în lim­ba ucrai­nea­nă”.

Așa­dar, nu nu­mai că es­te de acord cu pro­pu­ne­rea BOR, ci o con­si­de­ră și fi­re­as­că și echi­ta­bi­lă! Un­de sunt ie­rar­hii au­to­ce­fa­li de altă­da­tă – a se ci­ti din ’90 până acum câte­va luni –, ca­re nu voiau să au­dă nici de lim­ba ro­mână în cult, da­ră­mi­te de o struc­tu­ră au­to­no­mă ro­mâneas­că, vi­ca­riat or­to­dox?! Mai lip­sea să pro­pu­nă o epis­co­pie ro­mâneas­că și tor­tul ofe­rit de au­to­ce­fa­lii ucrai­neni si­no­du­lui BOR ar fi fost de ne­re­fu­zat…

Dar în sub­tex­tul aces­tei de­cla­rații un­se cu toa­te mi­ro­de­ni­i­le bu­nă­voi­nței stau do­uă lu­cruri: re­a­li­ta­tea de la fața lo­cu­lui și in­te­nția cu ca­re a fost fă­cu­tă.

Aflați în im­pas pe plan ex­tern și pe plan in­tern, cre­a­to­rii noii Bi­se­rici cau­tă să îi câști­ge pe ro­mânii din Ucrai­na nu doar pen­tru a spori can­ti­ta­tiv, ci și pen­tru a adu­ce un exem­plu că ac­tul lor con­sti­tu­ie și pen­tru ro­mâni o eli­be­ra­re din ro­bia bi­se­ri­ce­as­că a Mos­co­vei.

Impa­sul ma­jor al Pa­triar­hi­ei Ecu­me­ni­ce pe plan ex­tern

În de­cem­brie 2018-ia­nua­rie 2019, Bi­se­ri­ca au­to­ce­fa­lă din Ucrai­na pă­rea că se îndre­ap­tă spre un suc­ces ra­pid pe plan ex­tern, adi­că re­cu­noaște­rea de că­tre Bi­se­ri­ci­le Orto­do­xe lo­ca­le, și pe plan in­tern, un­de pre­co­ni­zau o ra­pi­dă crește­re a nu­mă­ru­lui de pa­ro­hii.

Pe plan ex­tern, spe­ra­nțe­le erau ali­men­ta­te de pro­te­cția Pa­triar­hi­ei Ecu­me­ni­ce.

În pri­mul rând, Pa­triar­hia Ecu­me­ni­că, cea ca­re a acor­dat au­to­ce­fa­lia, be­ne­fi­cia­ză de spri­ji­nul de­cla­rat al SUA, su­per­pu­te­rea de ca­re de­pind mul­te sta­te, in­clu­siv une­le în ca­re sunt bi­se­rici orto­do­xe au­to­ce­fa­le, pre­cum Ro­mânia, Po­lo­nia, Bul­ga­ria, Gre­cia, Ci­pru, Ge­or­gia, Ce­hia și Slo­va­cia. Ar fi fost de aștep­tat ca bi­se­ri­ci­le din aces­te sta­te, la per­sua­si­u­nea De­par­ta­men­tu­lui de Stat, să re­cu­noas­că ra­pid no­ua struc­tu­ră bi­se­ri­ce­as­că.

În al doi­lea rând, pe lângă au­to­ri­ta­tea sa is­to­ri­că, Pa­triar­hia Ecu­me­ni­că are o pu­ter­ni­că le­gă­tu­ră cu bi­se­ri­ci­le au­to­ce­fa­le con­du­se de ie­rar­hi greci: Gre­cia, Ci­pru, Alba­nia, Pa­triar­hia Ie­ru­sa­li­mu­lui, Pa­triar­hia Ale­xan­dri­ei.

În al trei­lea rând, Ro­mânia și Ge­or­gia au di­sen­si­uni cu Bi­se­ri­ca Ru­să, BOR pe pro­ble­ma Mi­tro­po­li­ei Ba­sa­ra­bi­ei.

Cu toa­te aces­tea, până în pre­zent ni­cio bi­se­ri­că au­to­ce­fa­lă nu a re­cu­nos­cut no­ua bi­se­ri­că din Ucrai­na. Es­te o re­a­li­ta­te ca­re us­tu­ră și Pa­triar­hia Ecu­me­ni­că, și Bi­se­ri­ca Ucrai­nea­nă au­to­ce­fa­lă. Mai mult, o Bi­se­ri­că gre­co­fo­nă, Ci­prul, nu nu­mai că nu a re­cu­nos­cut, dar a punc­tat în mod spe­cial pro­ble­ma va­li­di­tății hi­ro­to­ni­i­lor fă­cu­te de ucrai­neni în pe­ri­oa­da de schis­mă. Sfântul Si­nod al Bi­se­ri­cii Orto­do­xe a Alba­ni­ei nu a re­cu­nos­cut no­ua struc­tu­ră ecle­zias­ti­că din Ucrai­na, con­si­de­rând hi­ro­to­ni­i­le drept lip­si­te de har, fă­când apel la or­ga­ni­za­rea unei Si­na­xe a pri­mați­lor or­to­do­cși. În plus, Pa­triar­hia Ecu­me­ni­că se con­frun­tă cu o problemă în Eu­ro­pa Occi­den­ta­lă, ge­ne­ra­tă de ace­lași tip de mă­suri uni­la­te­ra­le și de fo­rță. Es­te vor­ba des­pre des­fi­i­nța­rea uni­la­te­ra­lă a Exar­ha­tu­lui Pa­triar­hal pen­tru Pa­ro­hi­i­le Orto­do­xe de Tra­diție Ru­să din Eu­ro­pa Ves­ti­că, adi­că a unei struc­turi au­to­no­me ca­re ți­nea de Con­stan­ti­no­pol. Ie­rar­hia și cle­rul aces­tei struc­turi au de­cis că nu vor pu­ne în prac­ti­că de­ci­zia de la Con­stan­ti­no­pol.

Tot în Eu­ro­pa Occi­den­ta­lă, Pa­triar­hia Ecu­me­ni­că și Bi­se­ri­ca Ucrai­nea­nă au­to­ce­fa­lă se con­frun­tă cu ig­no­ra­rea de că­tre cle­ri­cii ucrai­neni a de­ci­zi­ei con­form că­reia, oda­tă cu re­cu­noaște­rea au­to­ce­fa­li­ei, ei ar tre­bui să se ru­pă din le­gă­tu­ra cu Bi­se­ri­ca Ucrai­nea­nă au­to­ce­fa­lă și să in­tre au­to­mat în ju­ris­di­cția Pa­triar­hi­ei Ecu­me­ni­ce.

Con­clu­zi­o­nând, în afa­ră de cei ca­re au dat și de cei ca­re au pri­mit au­to­ce­fa­lia, ni­meni nu es­te de acord cu ce s-a întâmplat și mai ales cu mo­dul în ca­re s-a întâmplat.

Impa­sul ma­jor al Bi­se­ri­cii au­to­ce­fa­le pe plan in­tern

Pe plan in­tern, Bi­se­ri­ca au­to­ce­fa­lă nu și-a atins sco­pul dea de­ve­ni Bi­se­ri­ca tu­tu­ror or­to­do­cși­lor din Ucrai­na, ca­re a fost prin­ci­pa­la mo­ti­vație ofe­ri­tă de Pa­triar­hia Ecu­me­ni­că pen­tru re­cu­noaște­rea struc­tu­ri­lor schis­ma­ti­ce și uni­fi­ca­rea lor.

Înain­te de re­cu­noaște­rea struc­tu­ri­lor schis­ma­ti­ce, uni­fi­ca­rea lor și acor­da­rea au­to­ce­fa­li­ei că­tre no­ua struc­tu­ră, sta­tis­ti­ca ară­ta că schis­ma­ti­cii ave­au împreu­nă 6.000 de pa­ro­hii, iar Bi­se­ri­ca or­to­do­xă ca­no­ni­că avea 12.000 de pa­ro­hii. Spe­ra­nța au­to­ce­fa­li­lor era că, du­pă re­cu­noaște­rea lor de că­tre Pa­triar­hia Ecu­me­ni­că, se va pro­du­ce o tre­ce­re în ma­să a ie­rar­hi­lor și a pa­ro­hi­i­lor de la ju­ris­di­cția ca­no­ni­că, su­bor­do­na­tă Mos­co­vei, la ei. Du­pă do­uă luni, re­zul­ta­te­le sunt prac­tic in­sig­ni­fian­te. Au tre­cut doi epis­co­pi din cei pes­te 90 ai ju­ris­di­cți­ei ca­no­ni­ce și în jur de 350 de pa­ro­hii. Pro­cen­tul de 3% al pa­ro­hi­i­lor ca­re și-au schim­bat ju­ris­di­cția es­te ne­sem­ni­fi­ca­tiv față de to­ta­lul de 12.000 de pa­ro­hii ca­no­ni­ce. În plus, el es­te pu­ter­nic con­tes­tat: Bi­se­ri­ca su­bor­do­na­tă Pa­triar­hi­ei Ru­se spu­ne că doar 35 au tre­cut de bu­nă­voie, res­tul au fost ră­pi­te. În ace­lași timp, în ca­zul unor pa­ro­hii con­si­de­ra­te tre­cu­te, sunt pe rol pro­ce­se între eno­riașii ca­re au do­rit tre­ce­rea și cei ca­re nu au do­rit-o. Într-un re­por­taj al BBC Ucrai­na, ofi­cia­lii Bi­se­ri­cii au­to­ce­fa­le au re­cu­nos­cut că nu dețin da­te si­gu­re des­pre câte pa­ro­hii au tre­cut în struc­tu­ra lor.

În ace­as­tă pe­ri­oa­dă s-a mai pe­tre­cut un fe­no­men ca­re con­te­a­ză mult pen­tru ce se va întâmpla în vi­i­tor. Impli­ca­rea sta­tu­lui, prin ad­mi­nis­trație și struc­tu­ri­le de fo­rță, ș i impli­ca­rea ul­tra n a ț ion a li ș t i lor ucrai­ne ni (de exem­plu, mem­bri ai ce­le­bru­lui Sec­tor de Dre­ap­ta) au acu­ti­zat se­pa­rația. Zil­nic se ra­por­te­a­ză ca­zuri în ca­re au­to­ce­fa­lii fo­rțe­a­ză pre­lua­rea unor bi­se­rici, ajun­gându-se la bă­tăi și in­cen­di­eri. Cul­mea ri­di­co­lu­lui es­te când aces­te pre­luări sunt or­ga­ni­za­te de că­tre mem­bri ai ad­mi­nis­trați­ei de stat ca­re nu sunt or­to­do­cși, ci apa­rțin altor cul­te. Evi­dent, cre­di­bi­li­ta­tea lor în ma­te­rie de cre­di­nță or­to­do­xă es­te nu­lă și es­te clar că ei nu fac altce­va de­cât po­li­ti­ca sta­tu­lui. În epo­ca smar­tpho­ne-uri­lor și a in­ter­ne­tu­lui, ma­jo­ri­ta­tea pre­luă­ri­lor cu fo­rța sunt fil­ma­te și apoi înre­gis­tră­ri­le sunt încăr­ca­te pe net, ast­fel încât ele de­vin ime­diat ac­ce­si­bi­le și ori­ci­ne poa­te ve­dea ce se întâmplă. Așa încât es­te greu să mai cre­zi re­to­ri­ca Bi­se­ri­cii au­to­ce­fa­le des­pre

tran­slația pașni­că și la ce­re­rea cre­din­ci­oși­lor.

În aces­te con­diții, Bi­se­ri­ca au­to­ce­fa­lă cau­tă cu înfri­gu­ra­re punc­te de spri­jin, ca­re să o aju­te să avan­se­ze. Alt­fel, va ră­mâne cu un sta­tut în ca­re es­te greu de spus cât a câști­gat și cât a pi­er­dut prin impli­ca­rea Pa­triar­hi­ei Con­stan­ti­no­po­lu­lui, ca­re nu îi poa­te asi­gu­ra re­cu­noaște­rea și crește­rea. Pen­tru că, da­că înain­te întâis­tă­tă­to­rul ei se au­toin­ti­tu­la pa­triarh, acum Con­stan­ti­no­po­lul i-a acor­dat doar ti­tlul de mi­tro­po­lit. În plus, a ce­dat Con­stan­ti­no­po­lu­lui dias­po­ra ș i câte­va bi­se­rici și mă­năs­tiri în Ki­ev.

Sco­pul Mi­tro­po­li­tu­lui Epi­fa­nie: vă ofe­rim ce­ea ce nu avem drep­tul să vă dăm și veți pi­er­de ce­ea ce aveți drep­tul să ce­reți!

Mai întâi Mi­tro­po­li­tul Da­ni­il de Cer­năuți al Bi­se­ri­cii au­to­ce­fa­le și apoi Mi­tro­po­li­tul Epi­fa­nie, con­du­că­to­rul Bi­se­ri­cii au­to­ce­fa­le, au de­cla­rat că sunt de acord cu con­diți­i­le pu­se de BOR. Dar am­bii au omis să spu­nă că nu se re­fe­ră la toa­te con­diți­i­le!

Co­mu­ni­ca­tul BOR din 21 fe­brua­rie a ară­tat în pri­mul rând am­pli­tu­di­nea pan-or­to­do­xă a pro­ble­mei ge­ne­ra­te de con­flic­tul bi­se­ri­cesc din Ucrai­na. So­luția pro­pu­să a fost dia­lo­gul din­tre Pa­triar­hia Ecu­me­ni­că și Pa­triar­hia Mos­co­vei și, da­că aces­ta eșue­a­ză, con­vo­ca­rea unei si­na­xe a tu­tu­ror în t â i stă­tă­tor i lor Bi­se­rici lor orto­do­xe au­to­ce­fa­le. Ace­lași lu­cru l-au ce­rut Si­no­dul ci­pri­ot și cel al­ba­nez, având în ve­de­re că Fa­na­rul nu a reușit să obți­nă uni­ta­tea în Ucrai­na. Pe lângă păs­tra­rea uni­tății or­to­do­xi­ei, al doi­lea scop de­cla­rat în de­ci­zia Si­no­du­lui BOR a fost sal­va­rea iden­ti­tății ro­mâni­lor din Ucrai­na. Au fost me­nți­o­na­te ce­le 127 de pa­ro­hii ro­mânești și s-a înain­tat pro­pu­ne­rea con­sti­tu­i­rii lor într-un Vi­ca­riat Or­to­dox Ro­mân ca­re să ai­bă le­gă­tu­ră spi­ri­tua­lă cu Pa­triar­hia Ro­mână.

Dar acest al doi­lea scop se poa­te re­a­li­za doar du­pă ce se re­a­li­ze­a­ză pri­mul! Ace­as­ta es­te lo­gi­ca din co­mu­ni­ca­tul BOR, în ca­re mai întâi se vor­bește des­pre re­zol­va­rea pro­ble­mei uni­tății or­to­do­xi­ei în Ucrai­na și apoi des­pre pro­ble­ma ro­mâni­lor din Ucrai­na. Toc­mai de ace­ea în co­mu­ni­ca­tul BOR nu es­te in­di­ca­tă struc­tu­ra cu ca­re va ne­go­cia înfi­i­nța­rea Vi­ca­ria­tu­lui, pen­tru că aște­ap­tă întâi ca pro­ble­ma uni­tății și ca­no­ni­ci­tății să fie re­zol­va­tă.

Pe plan or­to­dox in­ter­nați­o­nal, ori­ce re­zol­va­rea pro­ble­mei ro­mâni­lor fă­ră re­zol­va­rea pro­ble­mei uni­tății or­to­do­xi­ei vad e cre­di­bil iz a BOR în fața ce­lor­lal­te Bi­se­rici Orto­do­xe și BOR va pi­er­de sta­tu­tul de po­si­bil me­dia­tor pe

ca­re îl are acum în pro­ble­ma ucrai­nea­nă.

Du­pă cum pe Mi­tro­po­li­tul Epi­fa­nie nu îl pre­o­cu­pă uni­ta­tea or­to­do­xi­ei în Ucrai­na, nu îl pre­o­cu­pă nici iden­ti­ta­tea ro­mâni­lor din Ucrai­na. Da­că l-ar fi pre­o­cu­pat, ar fi con­sul­tat Bi­se­ri­ci­le Orto­do­xe lo­ca­le, res­pec­tiv Si­no­dul BOR, an­te­ri­or înfi­i­nță­rii noii Bi­se­rici.

Și atunci, de ce a răs­puns cu atâta lar­ghețe Mi­tro­po­li­tul Epi­fa­nie la co­mu­ni­ca­tul BOR? Da­că ne amin­tim bi­ne, o sin­gu­ră da­tă în is­to­ria re­cen­tă un stat ve­cin a pă­rut că dă pe ta­vă un drept ro­mâni­lor. În 9 noi­em­brie 2017, am­ba­sa­do­rul Ru­si­ei la Bu­cu­rești a de­cla­rat că Ru­sia es­te de acord să ai­bă loc un Re­fe­ren­dum în Ba­sa­ra­bia pe te­ma uni­rii Ba­sa­ra­bi­ei cu Ro­mânia.

În spa­te­le am­be­lor de­cla­rații stă o foar­te bu­nă cu­noaște­re a re­a­li­tății de la fața lo­cu­lui, iar in­te­nția lor es­te să atra­gă au­to­ri­tăți­le de la Bu­cu­rești, de stat sau bi­se­ri­cești, în cap­ca­na ca­lu­lui troian.

Ru­sia ar fi bu­cu­roa­să ca în Ba­sa­ra­bia să ai­bă loc un re­fe­ren­dum pen­tru că știe re­zul­ta­tul: ro­mânii din Ba­sa­ra­bia ar re­fu­za, le­gal, uni­rea cu Ro­mânia. Ru­sia a lu­crat te­mei­nic la ace­as­ta, nu doar în pe­ri­oa­de­le 1812–1918, 1940-1941, 1944-1991, când a stă­pânit di­rect Ba­sa­ra­bia, ci și din 1991 până în pre­zent. De­si­gur, pe un fond de sla­bă acți­u­ne a Ro­mâni­ei în te­ri­to­ri­ul mol­do­venesc pre­luat cu fo­rța, da­to­rat și di­rec­tei in­flue­nțe ger­ma­ne, ca­re se opu­ne foar­te clar unei uniri între Ba­sa­ra­bia și Ro­mânia. Nici glo­ba­liștii din De­par­ta­men­tul de Stat ame­ri­can nu sunt fa­vo­ra­bi­li uni­rii, du­pă cum a tran­smis am­ba­sa­do­rul SUA din Chiși­nău. De ace­ea Ru­sia pro­pu­ne un re­fe­ren­dum, pen­tru că știe că Ro­mânia ar pi­er­de.

Re­venind, cei ca­re fac stra­te­gia Bi­se­ri­cii au­to­ce­fa­le ar fi bu­cu­roși ca Si­no­dul BOR să ne­go­ci­e­ze cu Mi­tro­po­li­tul

Epi­fa­nie cre­a­rea unui vi­ca­riat ro­mânesc, pen­tru că ace­as­ta ar însem­na an­ta­go­ni­za­rea ro­mâni­lor din Ucrai­na față de Pa­triar­hia Ro­mână. Au­to­ce­fa­lii știu că pa­ro­hi­i­le ro­mânești nu au ră­mas în ju­ris­di­cția ca­re ți­ne de Mos­co­va de dra­gul Mos­co­vei, ci de te­a­ma fi­le­tis­mu­lui ucrai­nean. Ce­le trei de­ce­nii de la că­de­rea co­mu­nis­mu­lui au însem­nat o crește­re pro­gre­si­vă a os­ti­li­tății împo­tri­va ro­mâni­lor,

ca­re a cul­mi­nat cu le­gea învăță­mântu­lui din toam­na anu­lui tre­cut, prin ca­re nu­mă­rul de șco­li ro­mânești a fost înju­mă­tățit. Ei știu că în 26 fe­brua­rie 2019 încă un mem­bru al ad­mi­nis­trați­ei din Re­gi­u­nea Cer­năuți a fost de­mis pe mo­tiv că avea și ce­tățe­nie ro­mână – ace­as­ta în timp ce mi­nis­trul de Exter­ne de la Ki­ev pro­mi­te o da­tă pe lu­nă că se va re­zol­va pro­ble­ma du­blei ce­tățe­nii.

Es­te de re­mar­cat că până acum nici o pa­ro­hie ro­mâneas­că nu a tre­cut la au­to­ce­fa­li și că ro­mânii din Ucrai­na sunt co­nști­e­nți că uni­ta­tea bi­se­ri­ce­as­că a ră­mas ul­ti­ma re­du­tă a iden­ti­tății lin­gvis­ti­ce și cul­tu­ra­le și a uni­tății lor.

Da­că Pa­triar­hia Ro­mână ar ne­go­cia pes­te ca­pul și împo­tri­va voi­nței pre­oți­lor ro­mâni din Ucrai­na, aceștia și-ar pi­er­de încre­de­rea că Pa­triar­hia Ro­mână cu­noaște și apă­ră in­te­re­se­le co­mu­ni­tății ro­mânești din Ucrai­na. Iar uni­ta­tea lor ar fi în ma­re pe­ri­col, pen­tru că Bi­se­ri­ca au­to­ce­fa­lă ar pre­sa pa­ro­hi­i­le nu doar cu in­stru­men­te­le sta­tu­lui, ci și cu ce­le bi­se­ri­cești: „Ia­tă, Pa­triar­hul ro­mân a ne­go­ciat cu noi, voi de ce vă mai împo­tri­viți să tre­ceți la noi?”.

Sco­pul da­ru­lui pe ca­re Mi­tro­po­li­tul Epi­fa­nie îl fa­ce es­te: vă ofe­rim ce­ea ce nu avem drep­tul să vă dăm și veți pi­er­de ce­ea ce aveți drep­tul să ce­reți!

Mo­ra­la e cla­ră: să te fe­rești de greci și când îți fac da­ruri, de ruși când îți pro­pun re­fe­ren­dum pen­tru uni­rea cu Ba­sa­ra­bia și de ucrai­neni când ac­cep­tă ușor vi­ca­riat ro­mânesc în Ucrai­na.

FOTO: WWW.PRESIDENT.GOV.UA

Pe­tro Po­ro­sen­ko, preșe­din­te­le Ucrai­nei în vi­zi­tă la Pre­a­fe­ri­ci­tul Pă­rin­te Da­ni­el, Pa­triar­hul Bi­se­ri­cii Orto­do­xe Ro­mâne

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.