Soarta a zeci de mii de cadre medicale, la mâna câtorva parlamentari

Proiectul de lege privind recunoașterea gărzilor din spitale ca vechime în muncă și la calculul pensiilor va primi astăzi votul final în plenul Senatului. Este vorba de o reparaţie pentru anii în care peste 10.000 de medici și 20.000 de asistenţi medicali au lucrat fără recunoașterea drepturilor legale.

Susţinut de sindicatele din sistemul sanitar, dar și de Colegiul Medicilor din România, demersul pentru modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice le-ar permite în special cadrelor medicale din prima linie a luptei adesea dramatice și contratimp pentru salvarea de vieţi omenești, respectiv de la cele mai solicitante secţii – UPU, ATI, radiologie sau chirurgie –, inclusiv celor care lucrează la SMURD și la serviciile de ambulanţă, să iasă mai devreme cu cinci ani la pensie, la cerere, știut fiind faptul că au un grad crescut de risc profesional din cauza gărzilor epuizante. De altfel, proiectul legislativ vizează scăderea riscului de deces și a morbidității severe în rândul cadrelor medicale care efectuează gărzi, dar și eliminarea potenţialelor greșeli de diagnostic și tratament asupra pacienţilor, în condiţiile în care tot mai mulți medici suferă de sindromul burnout, o epuizare profesională cauzată de lipsa personalului calificat din spitalele românești.

Totodată, indiferent de culoarea politică, un eventual vot favorabil din partea parlamentarilor ar permite atragerea în sistemul de sănătate a mii de medici tineri în fiecare an, fapt ce ar ajuta la diminuarea exodului acestora în alte țări. În plus, medicii pensionați la cerere, anticipat, pot fi vectori de opinie în diferite activități medicale, respectiv campanii de informare a populației, la nivel național, în domeniul prevenției, în studii farmacologice sau pot fi utilizați în grupuri de lucru ale proiectelor din domeniul sănătății, susţin iniţiatorii proiectului. Aceștia aduc ca argument și aducerea unor economii consistente la buget, în sensul în care, datorită diferenței de salarizare

Oboseala accentuată şi teama de erori medicale sunt cele mai frecvente efecte ale gărzilor în spitalele din România. Într-o gardă, medicii din România lucrează continuu, fără pauză, în medie peste 30 de ore.

între medicii pensionabili și cei tineri, fondul de salarii va putea scădea cu peste 30%, putând apărea astfel oportunitatea creării de noi locuri de muncă, iar banii economisiți ar putea fi folosiți pentru plata mai multor posturi decât cele eliberate.

15 ani de muncă suplimentară

„În medie, un medic care efectuează 4 gărzi pe lună va acumula de-a lungul vieții circa 2.000 de gărzi. Aceste 2.000 de gărzi sunt corespondentul a 4.000 de zile lucrătoare, adică aproximativ 15 ani de muncă în plus. Este exact ca atunci când ai două slujbe cu program normal, simultan, 16 ore pe zi, de 15 ani!”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ, care a primit avize favorabile de la Consiliul legislativ, Consiliul Economic și Social, precum și de la Comisiile permanente ale Senatului pentru Sănătate Publică și cea a Drepturilor Omului. Dr. Antoneta Ioniţă, principalul iniţiatorul al proiectului de modificare a Legii pensiilor, a declarat pentru „România liberă“că un vot final favorabil ar fi o reparaţie morală, „deși există temeri că aplicarea unei astfel de măsuri ar perturba sistemul medical, conform INS, în anul 2017, lucrau în România peste 58.000 de medici, dintre care mai puțin de un sfert – aproape 14.000 – aveau peste 55 de ani. Avizul pozitiv al Comisiei de Sănătate din Senat este cel care trebuie să primeze în fața tuturor senatorilor, indiferent de partidul politic din care fac parte, având în vedere faptul că în această comisie majoritatea senatorilor sunt medici. Să nu uităm un singur argument, cel mai important, acela că pentru medicii care lucrează cu norma de bază într-un spital și fac și gărzi, orele de gardă nu le sunt recunoscute ca vechime în muncă, pe când la cei care fac doar gărzi, aceste ore le sunt luate în calcul la vechime”.

Scrisoare deschisă către Colegiul Medicilor

Dr. Dan Grigorescu, medic primar chirurgie plastică în Brașov, și unul dintre cei mai respectaţi medici

58 de medici au decedat în gardă în ultimii ani în spitalele din România, la o vârstă medie de 51 de ani.

de pe reţelele de socializare solicită într-o scrisoare deschisă implicarea mai activă a Colegiului Medicilor în rezolvarea problemei recunoașterii gărzilor ca vechime în muncă, în condiţiile în care medicilor le sunt reţinute contribuţiile sociale pentru aceste activităţi: „Este de apreciat că ați emis aproape instantaneu după întâlnirea cu reprezentanții medici ai inițiativei un document oficial prin care o susțineți. În contextul în care am constatat că reprezentanți ai Guvernului (cei de la Ministerul Muncii) au solicitat Comisiilor de specialitate (de Sănătate și de Muncă) din Senat adoptarea unui raport de respingere

pe baza unei motivații cel puțin inepte, iar membrii senatori ai acestora s-au executat, rezultând trimiterea spre plenul Senatului a acestei inițiative cu aviz negativ, cred că o implicare mai directă a Colegiului Medicilor din România este obligatorie. Este mai mult decât necesară inițierea în următoarele două săptămâni (timp care va trece până la inițierea discutării proiectelor de lege în Camera Deputaților) de către conducerea Colegiilor județene a unui lobby formal și informal la parlamentarii din fiecare județ în parte”. Autorul documentului explică faptul că, în lipsa implicării civice și profesionale a corpului medical, aflat dincolo de orice bănuială legată de implicarea partizan-politică, orice modificare legislativă care îi privește se va dezintegra rapid.