Ce se va întâmpla anul aces­ta cu eco­no­mia glo­ba­lă?

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu FOTO: SHUTTERSTO­CK

Ten­si­u­ni­le glo­ba­le de pe pia­ţa co­mer­ţu­lui – în spe­ţă, în pri­mul rând ce­le din­tre Sta­te­le Uni­te și Chi­na și ce­le din jo­cul în trei SUA-Ma­rea Bri­ta­nie-UE – au dus la o dras­ti­că scă­de­re a încre­de­rii me­di­u­lui de bu­si­ness și a con­su­ma­to­ri­lor.

Așa cum am mai ex­pli­cat, de aici, din Ro­mânia, ne pre­o­cu­pă în cel mai înalt grad ce se întâmplă în eco­no­mia glo­ba­lă, pen­tru că Ro­mânia nu es­te izo­la­tă, ci în in­ter­de­pen­den­ţă. Iar ace­as­ta în pri­mul rând cu eco­no­mia Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne și pre­pon­de­rent cu cea a Zo­nei Eu­ro. Iar eco­no­mia UE es­te pu­ter­nic in­fluen­ţa­tă de pul­si­u­ni­le po­zi­ti­ve sau ne­ga­ti­ve ca­re vin de pes­te Oce­an, din Sta­te­le Uni­te.

De ace­ea, ne in­te­re­se­a­ză ce se întâmplă azi cu ei, ca să aflăm ce ni s-ar pu­tea întâmpla mâi­ne no­uă. Pre­dic­ţia Orga­ni­za­ţi­ei pen­tru Coo­pe­ra­re și Dez­vol­ta­re în Eu­ro­pa (OCDE) dă o scă­de­re a crește­rii glo­ba­le de la 3,5% la 3,3%. Con­form Reu­ters, da­te­le prin­ci­pa­le ale prog­no­zei OCDE sunt ur­mă­toa­re­le:

Crește­re glo­ba­lă: 3,4% în anul 2020, în scă­de­re cu 0,1% față de prog­no­za an­te­ri­oa­ră; Crește­re sta­te G20: 3,5% în anul 2019 și de 3,7% anul vi­i­tor; Crește­re SUA: 2,6% în anul 2019 și 2,2% pes­te un an; Crește­re Chi­na: 6,2% anul aces­ta (0,1% sub pre­vi­zi­u­ni­le an­te­ri­oa­re) și 6,0% în anul 2020; Crește­re Ja­po­nia: 0,8% pen­tru 2019 (0,2% sub pre­vi­zi­uni) și 0,7% anul vi­i­tor; Crește­re UK - 0,8% anul aces­ta (0,6% sub pre­vi­zi­u­ni­le an­te­ri­oa­re) și 0,9% în anul 2020.

Sen­ti­ment pu­ter­nic ne­ga­tiv

Încre­de­rea an­tre­pre­no­ri­lor și cea a cli­en­ţi­lor au scă­zut dra­ma­tic de la ju­mă­ta­tea anu­lui 2017 în ţă­ri­le OCDE. Unde­va, de la fi­na­lul anu­lui tre­cut, încre­de­rea a tre­cut în do­me­ni­ul ne­ga­tiv, un­de fu­se­se – însă din alte mo­ti­ve – la ju­mă­ta­tea anu­lui 2016.

Inten­ţi­i­le de an­ga­ja­re în ţă­ri­le OCDE au scă­zut și ele. Si­tua­ţia cea mai dra­ma­ti­că es­te în Ma­rea Bri­ta­nie. Da­că în anul 2014 UK era la cer, cu cel

Creş­te sen­ti­men­tul de in­cer­ti­tu­di­ne cu aproa­pe 0,3% în SUA, 0,35% în sta­te­le UE, pu­ţin mai ma­re în Ger­ma­nia, cu 0,52% în Ja­po­nia, cu 0,57% în Asia de Est şi în între­a­ga lu­me cu 0,55%.“

OCDE

mai po­zi­tiv sen­ti­ment fa­ţă de me­dia ani­lor 2014-2019, de la mo­men­tul înce­pe­rii cam­pa­ni­ei pro Bre­xit, sen­ti­men­tul po­zi­tiv a mai apă­rut o sin­gu­ră da­tă, spre fi­na­lul anu­lui 2017, pes­te me­dia ani­lor lua­ţi în cal­cul.

În Zo­na Eu­ro, inten­ţi­i­le de an­ga­ja­re au cres­cut mult în anii 2017 și 2018, atin­gând re­cor­duri mult pes­te me­die, iar acum au că­zut com­plet. Gra­fi­cul in­ten­ţi­i­lor de an­ga­ja­re în acest an sunt cam tot pe-aco­lo și în SUA, și în UE.

Sta­te­le Uni­te au avut o crește­re pes­te me­die du­pă ale­ge­rea lui Do­nald Trump, unde­va la o trei­me din in­ten­ţia ma­ni­fes­ta­tă în UE, dar a că­zut com­plet acum. Prac­tic, în timp ce UK sa­pă mult sub me­die, UE și SUA ba­leia­ză în ju­rul aces­teia.

Vul­ne­ra­bi­li t ă ţi le din Chi­na, Eu­ro­pa și de pe pi­e­ţe­le fi­nan­cia­re pot de­raia eco­no­mia glo­ba­lă

Impac­tul si­mu­lat al unui de­clin de 2% pe an al ce­re­rii in­ter­ne în Chi­na, pe doi ani, es­te su­ges­tiv. Șo­cul in­cer­ti­tu­di­nii aces­teia ar fi o crește­re cu 50 de punc­te de ba­ză a pri­mei de risc pen­tru in­ves­tiții.

Prin­tre sta­te­le ex­por­ta­toa­re de măr­furi sunt Argen­ti­na, Aus­tra­lia, Bra­zi­lia, Chi­le, Indo­ne­zia, Ru­sia, Afri­ca de Sud și cei­la­lți pro­du­că­tori de pe­trol. Asia de Est in­clu­de Chi­na, Tai­pei, Hong Kong (Chi­na), Co­re­ea, Sin­ga­po­re, Vi­et­nam și alte țări.

OCDE a cal­cu­lat o crește­re a sen­ti­men­tu­lui de in­cer­ti­tu­di­ne cu aproa­pe 0,3% în Sta­te­le Uni­te, 0,35% în sta­te­le UE, pu­ţin mai ma­re în Ger­ma­nia, cu 0,52% în Ja­po­nia, cu 0,57% în Asia de Est și în între­a­ga lu­me cu 0,55%. Expor­ta­to­rii de bu­nuri de larg con­sum au, la acest in­di­ca­tor, o scă­de­re de 0,43%.

Ca im­pact, crește­rea mai len­tă a cre­di­tă­rii pen­tru dez­vol­ta­re poa­te slă­bi Zo­na Eu­ro. Pe de altă par­te, eco­no­mia Ma­rii Bri­ta­nii a slă­bit din cau­za re­fe­ren­du­mu­lui pri­vind Bre­xit-ul. Din acest

mo­tiv, de la ju­mă­ta­tea anu­lui 2016, între tri­ple­ta Ger­ma­nia-Fran­ţa-SUA și UK a apă­rut o di­fe­ren­ţă de crește­re de 1,7%. Evi­dent, în de­fa­voa­rea Lon­drei.

De re­mar­cat și de­cli­nul in­ves­ti­ţi­i­lor, de pe la ju­mă­ta­tea anu­lui 2017, în timp ce în sta­te­le OCDE s-a con­sta­tat un mic de­clin, înce­pând din a do­ua par­te a anu­lui 2018.

Ce fac pi­e­ţe­le de ca­pi­tal?

Ca­pi­ta­lu­ri­le au scă­zut anul tre­cut, așa cum toa­tă lu­mea știe. Acest lu­cru înse­am­nă că anul aces­ta va ur­ma un alt de­clin sau că sun­tem pre­gă­tiți pen­tru o re­veni­re? For­bes de­ta­lia­ză un răs­puns. Re­cor­dul is­to­ric ne­ga­tiv es­te clar, spu­ne pu­bli­ca­ţia ame­ri­ca­nă.

„Avem da­te pri­vind ren­ta­bi­li­ta­tea pi­eței de ca­pi­tal din anul 1926, atât cu mo­di­fi­că­ri­le de preț, cât și cu câști­gu­ri­le din di­vi­den­de. Ves­tea bu­nă es­te că, de-a lun­gul tim­pu­lui, ca­pi­ta­lu­ri­le (mă­su­ra­te de Stan­dard & Poor’s 500), când scad, își re­vin ul­te­ri­or cu apro­xi­ma­tiv 10% pe an”, spu­ne For­bes.

Pu­bli­ca­ţia su­bli­nia­ză in­for­ma­ţia ace­as­ta: ce se va întâmpla cu ca­pi­ta­lu­ri­le du­pă ce au scă­zut în anul 2018? Să luăm în cal­cul toți anii de

scă­deri din­tre 1926 și 2017, 24 la nu­măr. Ve­ni­tu­ri­le me­dii din anul ca­re a ur­mat au re­venit în anul ur­mă­tor cu 10%, la fel cum es­te și me­dia ge­ne­ra­lă.

Pia­ţa de ca­pi­tal se schim­bă, ca trend, de la an la an, așa cum știu de­ţi­nă­to­rii de ac­ţi­uni cu ex­pe­ri­en­ţă. Anii de du­pă un de­clin nu sunt di­fe­ri­ţi, dar une­ori pia­ţa con­ti­nuă să sca­dă pen­tru mai mul­ţi ani, cum s-au pe­tre­cut lu­cru­ri­le în pe­ri­oa­de­le 19291931, 1939-1941 și 2000-2002.

Dar une­ori își re­vi­ne sub­stan­ţial, așa cum s-au pe­tre­cut lu­cru­ri­le între anii 1991 și 2009. Așa­dar, nu es­te ușor să știi ce­ea ce va adu­ce anul aces­ta da­că știi ce a adus anul ca­re a tre­cut. Sunt foar­te mul­ţi fac­tori de in­tra­re de luat în cal­cul.

Pre­dic­ţia For­tu­ne în pri­vin­ţa SUA, pe de altă par­te, es­te des­tul de mo­de­ra­tă, oa­re­cum op­ti­mis­tă. Pu­bli­ca­ţia es­ti­me­a­ză că eco­no­mia ame­ri­ca­nă va înce­tini, dar nu va in­tra în

re­ce­si­u­ne. Eco­no­miștii ana­li­ze­a­ză da­te­le ci­fri­ce exis­ten­te pen­tru a-și re­a­li­za pre­dic­ţi­i­le. Ei aște­ap­tă o înce­ti­ni­re.

În noi­em­brie anul tre­cut, Gol­dman a afir­mat că crește­rea PIB-ului SUA va înce­tini la 1,8% în tri­mes­trul al III-lea al aces­tui an și cu 1,6% în tim­pul ce­lui de-al pa­tru­lea tri­mes­tru. Impac­tul po­zi­tiv al tăi­e­rii de ta­xe de la fi­na­lul anu­lui 2017 se va es­tom­pa, în timp ce con­di­ţi­i­le fi­nan­cia­re se vor înrău­tă­ţi, a pre­vi­zi­o­nat Gol­dman.

Alţii se aște­ap­tă la o re­ce­si­u­ne

BNN Bloom­berg, o te­le­vi­zi­u­ne ca­na­dia­nă de bu­si­ness, scria, la fi­na­lul săp­tă­mânii tre­cu­te, că spe­cia­liștii con­sul­ta­ţi nu sunt to­ţi de ace­e­ași pă­re­re, dar unii din­tre ei cred că re­ce­si­u­nea es­te o po­si­bi­li­ta­te dis­tinc­tă în acest an. Nu o re­ce­si­u­ne pro­fun­dă, dar una ca­re va împin­ge eco­no­mia ca­na­dia­nă în re­ce­si­u­ne teh­ni­că pen­tru câte­va tri­mes­tre.

Lu­cru­ri­le, în ce pri­vește Ca­na­da, sunt sem­ni­fi­ca­ti­ve, pen­tru că eco­no­mia Ca­na­dei e strâns le­ga­tă de cea a SUA. Da­că la sud de Ma­ri­le La­curi es­te o ră­ce­a­lă, gri­pa se sim­te ce­va mai acut sau foar­te ta­re, în alte ca­zuri, la nord. Așa­dar, ca­na­di­e­nii ur­mă­resc cu aten­ţie vânză­ri­le cu amă­nun­tul din Sta­te­le Uni­te, pen­tru că piața poa­te că pa­re să fi re­a­cți­o­nat ex­ce­siv la da­te­le eco­no­mi­ce da­te de Was­hin­gton.

Pe de altă par­te, Chi­na va con­ti­nua încer­că­ri­le sa­le de in­ti­mi­da­re, da­că sta­tul ca­na­dian pa­re slab, sus­ţi­ne un ex­pert în re­lații in­ter­nați­o­na­le. Dai­lyFix însă, pe de altă par­te, anun­ţă o no­uă că­de­re a pre­ţu­lui glo­bal la pe­tro­lul ne­ra­fi­nat.

Ast­fel, vo­la­ti­li­ta­tea con­ti­nuă să sca­dă pe piața pe­tro­lu­lui brut, dar co­mer­cia­nții ca­re se ui­tă la to­puri pot con­ti­nua să fa­vo­ri­ze­ze prețu­ri­le mai ri­di­ca­te. Una pes­te alta, prețul pe­tro­lu­lui poa­te să se con­frun­te cu ra­li­uri, în con­diți­i­le în ca­re do­la­rul ame­ri­can se tran­za­cți­o­nea­ză la ce­le mai înal­te ni­ve­luri înce­pând din lu­na iu­nie a anu­lui 2017.

Ce­re­rea de pe­trol exis­ten­tă din par­tea Chi­nei și con­for­mi­ta­tea cu sta­te­le OPEC+ par să de­ter­mi­ne în bu­nă mă­su­ră ce se pe­tre­ce cu piața.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.