Cum tre­bu­ie con­su­mat za­hă­rul ca să nu ne îngrășăm

Romania Libera - - Prima Pagina - Ele­na Ma­ri­nes­cu

Dis­tru­ge ini­ma, es­te mai pe­ri­cu­los de­cât sa­rea, dă de­pen­den­ţă, hră­neş­te ce­lu­le­le can­ce­roa­se şi se as­cun­de în ma­jo­ri­ta­tea pro­du­se­lor pe ca­re le cum­pă­răm din hi­per­mar­ke­turi. Es­te vor­ba des­pre za­hăr, un ali­ment de­cla­rat de că­tre ex­per­ţii Orga­ni­za­ţi­ei Mon­dia­le a Să­nă­tă­ţii no­ul ina­mic al omu­lui mo­dern.

Dis­tru­ge ini­ma, es­te mai pe­ri­cu­los de­cât sa­rea, dă de­pen­den­ţă, hră­nește ce­lu­le­le can­ce­roa­se și se as­cun­de în ma­jo­ri­ta­tea pro­du­se­lor pe ca­re le cum­pă­răm din hi­per­mar­ke­turi. Es­te vor­ba des­pre za­hăr, un ali­ment de­cla­rat de că­tre ex­per­ţii Orga­ni­za­ţi­ei Mon­dia­le a Să­nă­tă­ţii no­ul ina­mic al omu­lui mo­dern.

În ul­ti­mii 50 de ani, in­dus­tria ali­men­ta­ră a pro­fi­tat din plin de ape­ti­tul oa­me­ni­lor pen­tru sta­rea de bi­ne obți­nu­tă ra­pid și a fă­cut din za­hăr o pre­ze­nță per­ma­nen­tă pe eti­che­te. „Din za­hăr fa­cem gră­si­me. Noi nu pu­tem să de­po­zi­tăm za­hăr. Sin­gu­ra for­mă de de­po­zit a za­ha­ru­ri­lor es­te gli­co­ge­nul ca­re ră­mâne la ni­ve­lul mușchi­lor și fi­ca­tu­lui pe o pe­ri­oa­dă li­mi­ta­tă de timp și apoi, se tran­sfor­mă în gră­si­me. Așa că, sur­sa prin­ci­pa­lă a gră­si­mi­lor es­te za­hă­rul. Za­hă­rul es­te pre­zent în aproa­pe toa­te ali­men­te­le, toc­mai de ace­ea su­ge­rez pa­ci­e­nți­lor mei să ci­te­as­că eti­che­ta pro­du­se­lor înain­te de a le cum­pă­ra. Da­că vor cum­pă­ra un pro­dus ne­e­ti­che­tat, ce­ea ce e puțin pro­ba­bil, dar se mai întâmplă, tre­bu­ie să cu­noas­că ce co­nți­ne acel pro­dus. De exem­plu, mi­e­rea sau o pră­ji­tu­ră: tre­bu­ie să știm că o pră­ji­tu­ră co­nți­ne atât za­ha­ruri, cât și gră­si­mi. Chiar da­că vom con­su­ma o pră­ji­tu­ră fă­ră za­hăr, tre­bu­ie să fim co­nști­e­nți că ea co­nți­ne gră­si­mi. Deci nu scă­păm de îngrășa­re da­că ale­gem să con­su­măm în ex­ces dul­ci­uri, cu sau fă­ră za­hăr“, aver­ti­ze­a­ză me­di­cul Flo­rin Ioan Bă­lă­ni­că.

Sur­se as­cun­se și con­sum în ex­ces

Po­tri­vit sta­tis­ti­ci­lor, în pre­zent se con­su­mă cu aproa­pe 50% mai mult za­hăr fa­ţă de acum 30 de ani. De pil­dă, un eu­ro­pe­an con­su­mă, în me­die, 50 de ki­lo­gra­me de za­hăr pe an. De alt­fel, acest in­gre­di­ent es­te pre­zent pes­te tot: în ca­fea, ce­ai, su­curi, dul­ci­uri, pro­du­se de pa­ti­se­rie, pâi­ne, chiar me­ze­luri, fi­ind ne­lip­sit din mul­te con­ser­ve și rețe­te de tot fe­lul. Fie că es­te alb, fie că es­te brun, za­hă­rul es­te glu­co­ză cu ace­lași nu­măr de ca­lo­rii: 4/ gram. „Da­că luați un car­nețel sau no­tați în te­le­fo­nul mo­bil ce­ea ce ați con­su­mat într-o zi, veți avea de­se­ori sur­pri­za să con­sta­tați că ați con­su­mat cel puțin du­blul can­ti­tății de za­hăr op­ti­me pen­tru o per­soa­nă. O per­soa­nă ca­re do­rește să ai­bă o sta­re bu­nă de să­nă­ta­te are ne­voie de 60 de g de za­hăr pe zi, da­că es­te băr­bat, și de 40, 50 de gra­me de za­hăr pe zi, da­că es­te fe­meie. Da­că de­pășim aces­te can­ti­tăți, vom lua în greu­ta­te fă­ră du­biu. Exis­tă foar­te mul­te ghi­duri și foar­te mul­te ori­en­tări: e bi­ne să le ci­tim, să ne in­for­măm, dar din ex­pe­ri­e­nța cli­ni­că vă spun că a ră­mâne nor­mo­pon­de­ral înse­am­nă să nu de­pășim aces­te can­ti­tăți. O per­soa­nă ca­re nu es­te aten­tă la di­e­tă și greu­ta­te poa­te ajun­ge să con­su­me chiar du­blul aces­tei can­ti­tăți, 100, 120 de gra­me de za­hăr pe zi“, aver­ti­ze­a­ză spe­cia­lis­tul în me­di­ci­na sti­lu­lui de viață.

Za­hă­rul se mai as­cun­de într-o ca­te­go­rie de pro­du­se ex­trem de con­su­ma­te în ace­as­tă pe­ri­oa­dă: es­te vor­ba des­pre su­pli­men­te­le ali­men­ta­re de tot fe­lul, ce­le cu vi­ta­mi­ne, si­ro­puri de tu­se și me­di­ca­men­te pen­tru du­re­ri­le de gât. Gus­tul dul­ce le fa­ce mai ușor de to­le­rat, însă și aces­te ca­lo­rii con­te­a­ză în bi­la­nțul zi­lei. Așa cum con­te­a­ză și ex­ce­sul de mi­e­re sau de fruc­te. „Și da­că vom con­su­ma fruc­te în ex­ces, tre­bu­ie să fim co­nști­e­nți că au fruc­to­ză, tot o for­mă de za­hăr, și în mod cert, ne vom îngrășa. Fruc­te­le sunt aso­cia­te cu să­nă­ta­tea, pes­te tot ima­gi­ni­le ca­re su­ge­re­a­ză să­nă­ta­te au și fruc­te de toa­te cu­lo­ri­le. Za­hă­rul es­te pre­zent în ori­ce: în pro­du­se­le am­ba­la­te, în su­pli­men­te, în me­di­ca­men­te. Am întâlnit în prac­ti­ca mea cli­ni­că pa­ci­e­nți ca­re într-o săp­tă­mână au luat până la 4 ki­lo­gra­me în greu­ta­te: si­ro­pu­ri­le au za­hăr, mul­te me­di­ca­men­te au za­hăr sau mi­e­re. Tre­bu­ie să le ale­gem pe ce­le cu îndul­ci­tori, pen­tru că le luăm pe pe­ri­oa­de scur­te“, atra­ge ate­nția asu­pra pe­ri­co­lu­lui îngrășă­rii dr. Bă­lă­ni­că.

De alt­fel, se es­ti­me­a­ză că sur­se­le de za­hăr cu ab­sor­bție ra­pi­dă pre­cum dul­ci­u­ri­le, mi­e­rea și su­cu­ri­le tre­bu­ie să nu tre­a­că de câte­va pro­cen­te din di­e­tă. Cel mai bi­ne ar fi să le evi­tăm și să nu ra­tăm mă­su­ră­to­ri­le pe­ri­o­di­ce ale gli­ce­mi­ei. Ori­ce va­loa­re pes­te 125 mg/dl ar tre­bui să adu­că per­soa­na ca­re se con­frun­tă cu ace­as­ta la un me­dic spe­cia­list în dia­bet și bo­li de nu­triție. Și nu tre­bu­ie să ui­tăm de un alt me­ca­nism, cel vi­ci­os, al con­su­mu­lui de glu­ci­de cu ab­sor­bție ra­pi­dă: aces­tea întrețin pof­ta de mânca­re și de dul­ce. Mai mult, za­hă­rul și pro­du­se­le foar­te dulci pot da o de­pen­de­nță, de ace­ea, tre­bu­ie con­su­ma­te în can­ti­tăți cât mai mici. De­ser­tu­ri­le se împart, sunt de pre­fe­rat ci­o­co­la­ta nea­gră și fruc­te­le în de­tri­men­tul pră­ji­tu­ri­lor bo­ga­te în za­hăr și gră­si­mi. Mi­e­rea tre­bu­ie con­su­ma­tă oca­zi­o­nal pen­tru că es­te la fel de hi­per­ca­lo­ri­că, iar su­cu­ri­le foar­te rar. Chiar și ce­le na­tu­ra­le au mul­te ca­lo­rii ca­re se pot tran­sfor­ma în gră­si­me, pen­tru că au fost înde­păr­ta­te fi­bre­le din fruc­te. De ase­me­nea, con­di­men­te­le pre­cum va­ni­lia și sco­rțișoa­ra, dar și îndul­ci­to­rii pot pă­că­li pof­ta de dul­ce.

Efec­te no­ci­ve pe ter­men lung

Crei­e­rul uman se hră­nește cu glu­co­ză, așa că nu pu­tem să re­nu­nțăm la car­bo­hi­drați. Aceștia tre­bu­ie să re­pre­zin­te cam 50-60% din di­e­ta zil­ni­că, însă tre­bu­ie să pro­vi­nă din ali­men­te in­te­gra­le, cu eli­be­ra­rea trep­ta­tă a glu­co­zei în sânge. Za­hă­rul es­te res­pon­sa­bil pen­tru ma­jo­ri­ta­tea bo­li­lor omu­lui mo­dern: obe­zi­ta­te, hi­per­ten­si­u­ne, dia­bet și chiar can­cer. Ex­ce­sul de za­hăr mai are do­uă efec­te ne­ga­ti­ve: es­te cu­nos­cut drept fac­tor de risc pen­tru dia­bet și du­ce la îmbă­trâni­re pre­ma­tu­ră. „Za­hă­rul ru­pe fi­bra de co­la­gen și elas­ti­nă din struc­tu­ra pi­e­lii. Și atunci o per­soa­nă ca­re își do­rește să ara­te bi­ne in­ves­tește în as­pect prin pro­ce­duri de înfru­mu­seța­re și con­su­mă mult za­hăr, o fa­ce de­ge­a­ba pen­tru că nu a re­zol­vat cau­za: con­su­mul de za­ha­ruri. Mo­dul de viață in­flue­nțe­a­ză apa­riția unor for­me de dia­bet, pre­cum cel al per­soa­ne­lor obe­ze și cel al se­ni­o­ru­lui, iar aces­tea pot fi ți­nu­te cu brio sub con­trol și chiar pot fi re­ver­si­bi­le da­că per­soa­ne­le cu dia­bet își schim­bă com­plet re­gi­mul ali­men­tar, da­că încep să fa­că mișca­re și da­că adop­tă un pro­gram de viață să­nă­tos. Aces­ta are o in­flue­nță be­ne­fi­că și în for­me­le mai gra­ve de dia­bet. Ori­ce tra­ta­ment dă re­zul­ta­te mult mai bu­ne da­că per­soa­na res­pec­ti­vă are un re­gim de viață echi­li­brat“, ac­cen­tue­a­ză spe­cia­lis­tul, mem­bru al Aca­de­mi­ei Ame­ri­ca­ne de Nu­triție și Di­e­te­ti­că.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.