Un preot intrat în masonerie vrea să preia Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“

Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“, aflat în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, îl are ca director pe Eugen Popescu, dar adjunctul acestuia, Nicolae Brînzea, vrea să preia conducerea instituției.

Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“, aflat în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, îl are ca director pe Eugen Popescu, dar adjunctul acestuia, Nicolae Brînzea, vrea să preia conducerea instituției. Eugen Popescu, directorul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, pare a fi intrat în vizorul foștilor securiști din anul 1990 și al foștilor mineri care au însângerat Bucureștiul.

Eugen Popescu, directorul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, pare a fi intrat în vizorul foștilor securiști din anul 1990 și al foștilor mineri care au însângerat Bucureștiul. Miza acestor atacuri ar fi preluarea conducerii Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“. Cel care aspiră la acest post ar fi directorul adjunct al Institutului, Nicolae Brînzea.

Eugen Popescu, directorul Institutului, a fost repus în funcție după ce a fost demis abuziv. Faptul că a avut câștig de cauză în instanță a generat noi atacuri la adresa lui, prin „reîncălzirea“unor acuzații care fuseseră demontate deja în anii trecuți. Ultima acuzație, despre care Eugen Popescu afirmă că este neîntemeiată, este deținerea unei diplome „false“de la Universitatea din Oradea.

Adjunctul lui Eugen Popescu, Nicolea Brînzea, este încă preot, deși este și membru al Masoneriei. El este și conferențiar la Universitatea din Pitești. În paralel, Nicolae Brînzea este director adjunct la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“din București.

Toate aceste funcții, exercitate simultan, sunt menționate și în CV-ul lui Nicolae Brînzea, postat pe site-ul Universității din Pitești. L-am întrebat pe directorul Eugen Popescu dacă adjunctul său de la Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“poate să lucreze simultan în mai multe locuri. „Tocmai asta e problema. De când sunt director l-am obligat să vină la serviciu. L-am și sancționat dar nu-l pot da afară, pentru că e numit prin ordin al ministrului Intotero“, ne-a explicat Eugen Popescu.

Directorul Eugen Popescu este absolvent al Liceului Militar de la Breaza. Conform CNSAS, Eugen Popescu a fost urmărit de fosta Securitate pentru activitate periculoasă împotriva regimului comunist. Eugen Popescu subliniază că a fost și participant activ la revolta populară din 21 decembrie 1989, dar nu a pretins „Diplomă de revoluționar“, ceea ce a scutit statul român de plăți de circa 300.000 de euro – cât ar fi primit în cei aproape 30 de ani trecuți de când și-a riscat viața în Piața Universității și apoi pe străzile Bucureștilor.

Eugen Popescu a emigrat apoi în Canada. La întoarcere, și-a echivalat studiile la Universitatea din Oradea.

Un preot poate fi mason?

Nicolae Brînzea este directorul adjunct al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“pentru românii de pretutindeni (IEH). Despre el se spune că a fost dat afară din funcția de vicar al Episcopiei Argeșului și Muscelului, dar și-a menținut Parohia Sf. Ilie din Pitești, simultan cu biroul de director adjunct la IEH și cu scaunul de conferenţiar la Universitatea din Pitești.

Pe linie de masonerie, Nicolae Brînzea este „Mare Capelan al Supremului Consiliu de Grad 33 și Ultim al Ritului Scoţian Antic și Acceptat din România“, după cum dezvăluia o investigaţie din anul 2016 a ziarului Evenimentul Zilei. Între statutul de mason și calitatea de preot ortodox există o contradicție evidentă, întrucât este încă valabilă osândirea apartenenței la francmasonerie, formulată în anul 1937 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Averea unui „Mare Capelan“

Conform unei declaraţii de avere postată pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, Brînzea se bucură de cote succesorale pentru șase terenuri, dintre care patru sunt intravilane și două sunt forestiere. Până în anul 2012, preotul mason a primit patru moșteniri – un teren forestier de 80.000 mp, altul de 2.071 mp, al treilea de 1.088 mp și un altul de 1.009 mp.

Dar cea mai interesantă precizare din declaraţia lui de avere se referă la Vila Florica – fostul conac al familiei Brătianu. O anchetă publicată în ziarul Curentul arăta cum preotul-mason a reușit s-o convingă pe moștenitoarea de drept, bătrâna Eleonora Brătianu, să-l desemneze legatar universal.

În decembrie 2017, potrivit declaraţiei de avere, cota sa de proprietate din Vila Florica a fost vândută Ministerului Culturii pentru suma de 70.000 de euro.

Românii din afara țării îl susțin pe Eugen Popescu

Mai multe organizații ale românilor din afara frontierelor și din regiunea Covasna – Harghita au formulat un Memoriu către premierul Viorica Dăncilă, în care prezintă situația de la Institutul„ Eu do x i u Hurmuzachi“, luându-i apărarea lui Eugen Popescu.

„Înaintăm prezentul memoriu Excelenţei Voastre, cu scopul dea ne exprima întregul sprijin public pentru domnul Eugen Popescu și a pleda pentru menținerea domniei sale în funcția de director general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni (...). Încă din anii 2000 ca și coordonator de proiecte al unei echipe solide de experți în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, domnul Eugen Popescu a lucrat și implementat cu succes strategia guvermului pentru promovarea identității naționale a românilor de peste hotare, prin numeroase proiecte ce au vizat susținerea educației, a mass-mediei și serviciului religios în limba maternă pentru românii din vecinătatea imediată sau diaspora. Din iunie 2018 de când instanța de judecată l-a readus la conducerea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi“pentru Românii de Pretutindeni, actualmente în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, domnul Eugen Popescu a demarat, după o perioadă destul de lungă de acalmie și haos instituțional, sub alte conduceri, o serie de proiecte în parteneriat cu asociațiile românești din Serbia (Timoc și Voivodina), Ucraina (Sudul Basarabiei, regiunea Odessa și regiunea Cernăuți), Republica Moldova, în litera legii și a hotărârii de guvern privind funcționarea IEH. Caravane ale limbii și culturii române la care au participat mii de oameni din comunitățile românești de peste hotare, cursuri, excursii tematice pentru sute de copii români din vecinătatea României, activități artistice cu participarea a mii de persoane sunt doar câteva din proiectele demarate de IEH, sub conducerea domnului Eugen Popescu. Notabilă este și activitatea sa în beneficiul românilor din regiunea Harghita-Covasna. Toate acestea sunt acțiuni de amploare, cu profund mesaj românesc, sunt proiecte strategice în jurul ideii de interes național pe care domnia sa îl susține și promovează. (…) Dat fiind faptul că situația românilor din vecinătatea României este în continuare dramatică, considerăm, stimată doamnă Prim-Ministru, că se impune cu necesitate dezvoltarea tuturor structurilor guvernamentale în sprijinilor românilor din vecinătate și Balcani, încurajarea și păstrarea în funcții cheie a unor oameni cu expertiză și competențe depline în domeniul românilor de pretutindeni. Toate acestea ar reprezenta un act firesc, de normalitate“, subliniază textul Memoriului adresat premierului Viorica Dăncilă.