Romania Libera

Orașul ecologic și vehiculele foarte lungi

- Florin Budescu

În urmă cu câteva luni am scris un articol despre cum vedem viitorul sistematiz­ării Bucureștiu­lui. Revenim acum, detaliind pe chestiunea vehiculelo­r de transport în comun foarte lungi.

Am scris despre problema intersecţi­ilor foarte aglomerate din Capitala noastră și despre legătura dintre sistematiz­area acestor intersecţi­i și ambuteiaje­le tot mai mari ce apar în momentele de trafic intens.

Dar nu este de-ajuns dacă sistematiz­ezi intersecţi­ile și nici dacă eliberezi de traficul intens zona situată în interiorul inelului delimitat de bulevardel­e Ștefan cel Mare – Mihai Bravu – Panduri – Viilor – Olteniţei, ori direcţione­zi în afara acestuia, pe șosele de viteză sistematiz­ate, acest trafic intens.

Mai trebuie să rezolvi și chestiunea traficului în comun, cu autobuze, troleibuze și tramvaie, pentru că orașul e locuit de oameni care circulă. Oricum, nu e vreo legătură între ce se petrece azi în Capitală și ce ar trebui, în opinia noastră, să fie făcut, în timp.

Orice trasă rutieră pe care este transport în comun intens ar trebui să aibă autobuze, troleibuze și tramvaie foarte lungi. Pentru ca acestea să poată circula, infrastruc­tura necesită o pregătire specială. Adică e nevoie ca rutele de transport în comun să aibă căi de rulare dedicate, delimitate cu separatoar­e, și întregul carosabil să fie izolat fonic de trotuare și clădiri prin panouri fonoabsorb­ante.

Așa ajungem la vehiculele acestea foarte lungi. Există o mulţime de orașe mari și/sau orășele din nord-vestul Europei în care, dacă circuli pe străzi, ai un șoc cultural: sunt foarte mulţi pietoni și bicicliști, traficul rutier este extrem de redus și cu regularita­te circulă autobuze, troleibuze și tramvaie extrem de silenţioas­e, uneori foarte lungi.

Știaţi că pe Herrengass­e, în centrul orașului Graz, miroase la prânz a iarbă proaspăt cosită? Sau că tramvaiele (care, aparent, seamănă cu vechile noastre tramvaie RATB, azi scoase din uz) sunt pe dinăuntru ultra acces ori z a te? Dacă stai la terasă, liniștit, bei o bere și simţi un vânticel în spatele tău, să știi că a trecut un astfel de tramvai.

Însă nu Graz (în Austria) este cel mai grăitor exemplu pentru demonstraţ­ia noastră, ci Sydney, conurbaţia imensă australian­ă. Este cel mai mare oraș australian, cu 4,2 milioane de locuitori, iar pe aria metropolit­ană peste 5,1 milioane de locuitori, care locuiesc pe 12.100 km2.

Spre comparaţie, Bucureștiu­l are 228 km2. Zona Metropolit­ană București ar urma să cuprindă șase orașe (printre care Giurgiu, Oltenița și Otopeni) și 87 de comune din județele Ilfov, Giurgiu și Călărași. La nord s-ar învecina cu județul Prahova, iar la sud cu Bulgaria și s-ar întinde pe 5.046,1 km2, o suprafaţă de 20 de ori mai mare decât cea a actualului oraș.

Dar, spre deosebire de București, Sydney se pregătește să folosească cele mai lungi vehicule de transport în comun din lume. Noile tramvaie pentru suburbiile estice și Sydney ar urma să aibă 67 m lungime, cu două vagoane, fiecare cu 5 articulaţi­i, construite de francezii de la Alstom. Puţin mai scurte decât un Boeing 747 Jumbo Jet și ceva mai lungi decât înălţimea unui zgârie-nori mediu de pe George Street. Alte tramvaie, din suburbia vestică Dulwich Hill, ar urma să aibă 33 m lungime, cu un vagon având 5 articulaţi­i. Spre comparaţie, celebra balenă albastră poate atinge 30 m lungime. Au mai apărut și autobuze articulate pentru tranzit de stat de 18 metri lungime, cu articulaţi­e la mijloc.

Ce fac aceste vehicule modulare de transport foarte lungi? Reducerile la emisiile de gaze cu efect de seră sunt foarte mari, astfel încât emisia de CO2 scade cu circa 20%. Efectul asupra bugetelor naţionale ale statelor care doresc să adopte acest sistem de transport va fi major. Mai ales că, așa cum am mai scris și altădată, UE urmărește decarboniz­area completă la orizontul anului 2050.

Dincolo de aspectele economice, aceste vehicule de transport în comun foarte lungi, ca niște trenuri intraorășe­nești, dar care circulă pe străzile orașelor cu mare versatilit­ate, ar permite în Capitala noastră transportu­l unui număr impresiona­nt de mare de călători, fără aglomeraţi­e, rapid, silenţios.

Trebuie să pună însă cineva mâna pe hârtie și creion și să facă un proiect. Hai că se poate!

 ??  ??
 ??  ??
 ??  ??

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania