Cluj-Na­po­ca se dez­vol­tă cu fon­duri eu­ro­pe­ne, Con­stan­ţa ba­te pa­sul pe loc

Romania Libera - - Din Ţară - Cris­tian Ha­gi

În 2018, Con­sta­nța a avut proi­ec­te eu­ro­pe­ne de cir­ca 93 de lei pe cap de lo­cu­i­tor, din ca­re a atras efec­tiv 68 de bani pe cap de lo­cu­i­tor. Clu­jul, Si­bi­ul și chiar orașe mult mai mici din ju­dețul Con­sta­nța stau chiar și de 20 de ori mai bi­ne în ace­as­tă pri­vi­nță.

Ce a reușit Con­sta­nța în anul 2018 es­te, pro­ba­bil, un re­cord la ni­ve­lul mu­ni­ci­pi­i­lor din Ro­mânia. De fapt, mai bi­ne spus es­te „ce nu a reușit” și „re­cord ne­ga­tiv”. Mu­ni­ci­pa­li­ta­tea a atras fon­duri eu­ro­pe­ne de nu­mai 217.343 de lei, po­tri­vit exe­cuți­ei bu­ge­ta­re pe anul 2018, ce­ea ce înse­am­nă aproa­pe 46.000 de eu­ro. Unii oa­meni, per­soa­ne fi­zi­ce, sau une­le fir­me plă­tesc mai mult de­cât atât pe o mași­nă. Re­zul­ta­tul es­te ca­tas­tro­fal și da­că ne ra­por­tăm la aștep­tă­ri­le pri­mă­ri­ei, ca­re erau ori­cum in­fi­me. În proi­ec­tul de bu­get adop­tat la înce­pu­tul anu­lui 2018,su­ma cu­prin­să la acest ca­pi­tol era de 325.000 de lei.Au fost ani când su­ma tre­cu­tă era ze­ro. Pri­ma­rul Con­sta­nței, De­ce­bal Fă­gă­dău, a de­cla­rat că pre­fe­ră fap­te­le, nu vor­be­le, adi­că să adu­că bani efec­tiv, nu să tre­a­că în bu­get su­me mari, de dra­gul de a ară­ta bi­ne ci­fre­le. 217.343 de lei înse­am­nă mai puțin de 69 de bani pe cap de lo­cu­i­tor.

Nu­mai no­uă proi­ec­te

În to­tal, în anul 2018, Pri­mă­ria Con­sta­nța a avut în de­ru­la­re doar no­uă proi­ec­te eu­ro­pe­ne, a că­ror va­loa­re to­ta­lă se ri­di­că la 28.028.238 de lei, po­tri­vit lui Ani Mer­lă, di­rec­tor exe­cu­tiv al Di­re­cți­ei de Dez­vol­ta­re și Fon­duri Eu­ro­pe­ne din ca­drul Pri­mă­ri­ei Con­sta­nța. Ma­jo­ri­ta­tea sunt proi­ec­te fă­ră im­pact di­rect asu­pra lo­cu­i­to­ri­lor. Unul se re­fe­ră, de exem­plu, la in­tro­du­ce­rea sis­te­mu­lui de management al ca­li­tății ISO 9001 în pri­mă­rie, o pri­mă­rie su­fo­ca­tă de lip­să de spațiu, cu mu­lți fun­cți­o­nari ca­re nu per­for­me­a­ză încă la lo­cul de mun­că. Ia­tă lis­ta ce­lor no­uă proi­ec­te: „Crește­rea efi­ci­e­nței ener­ge­ti­ce a imo­bi­lu­lui Li­ceul Te­o­re­tic Ovi­di­us” – Pro­gra­mul Ope­rați­o­nal Re­gi­o­nal,„De­ve­lop­ment of sus­ti­na­ble cul­tu­ral to­u­rism in the Black Sea Ba­sin – CULTOUR – BSB” – Pro­gra­mul Ope­rați­o­nal Co­mun Ba­zi­nul Mă­rii Ne­gre 2014-2020, „Cer­to­ur II: For a bet­ter SME Management” – Pro­gram Ope­rați­o­nal Co­mun Ba­zi­nul Mă­rii Ne­gre 2014-2020, „Mo­re-Mul­ti mo­dal Opti­mi­sa­ti­on for Re­ad­spa­ce in Eu­ro­pe” – H2020MG-2016-2017, „Smart CT” – Pro­gra­mul Ope­rați­o­nal Ca­pa­ci­ta­te Ad­mi­nis­tra­ti­vă 2014-2020, „Crește­rea ca­pa­ci­tății ad­mi­nis­tra­ti­ve a mu­ni­ci­pi­u­lui Con­sta­nța prin in­tro­du­ce­rea și me­nți­ne­rea sis­te­mu­lui de management al ca­li­tății ISO 9001” – Pro­gra­mul Ope­rați­o­nal Ca­pa­ci­ta­te Ad­mi­nis­tra­ti­vă 20142020, „Crește­rea ca­pa­ci­tății ad­mi­nis­tra­ti­ve a mu­ni­ci­pi­u­lui Con­sta­nța prin in­tro­du­ce­rea și im­ple­men­ta­rea de mă­suri în do­me­ni­ul an­ti­co­ru­pți­ei” – Pro­gra­mul Ope­rați­o­nal Ca­pa­ci­ta­te Ad­mi­nis­tra­ti­vă 2014-2020, „Mă­suri in­te­gra­te pen­tru o viață mai bu­nă” – Pro­gra­mul Ope­rați­o­nal Ca­pi­tal Uman 2014-2020, „Snap­hots from the bor­ders – Small tow­ns fa­cing the glo­bal chal­len­ges of Agen­da 2030” – D.E.A.R./ Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă.

Clu­jul și Si­bi­ul, cu mult, mult în față

O com­pa­rație cu alte orașe ara­tă mai bi­ne efi­ci­e­nța sau ine­fi­ci­e­nța ad­mi­nis­trați­ei lo­ca­le din Con­sta­nța. Pri­mă­ria Cluj a atras în anul 2018 proi­ec­te de 109 mi­li­oa­ne eu­ro, adi­că cir­ca 508 mi­li­oa­ne lei. În plus, are și alte proi­ec­te, în fa­za de eva­lua­re sau im­ple­men­ta­re, de încă 107 mi­li­oa­ne eu­ro, adi­că apro­xi­ma­tiv 497 mi­li­oa­ne lei. În to­tal, cir­ca 1 mi­liard de lei. Mult mai bi­ne stau la acest ca­pi­tol și orașe mai mici, cum ar fi Si­bi­ul. Si­bi­ul a atras în ul­ti­mii ani fon­duri eu­ro­pe­ne con­si­de­ra­bi­le, mai ales în pe­ri­oa­da când a fost de­sem­nat ca­pi­ta­lă cul­tu­ra­lă eu­ro­pe­a­nă. Anul 2018 a adus aici fon­duri eu­ro­pe­ne în va­loa­re de 320 de mi­li­oa­ne de lei. Da­că ra­por­tăm la nu­mă­rul de lo­cu­i­tori, ori­ce com­pa­rație pă­lește. În Con­sta­nța vor­bim de cir­ca 93 de lei pe cap de lo­cu­i­tor, în Cluj avem o me­die, po­tri­vit cal­cu­le­lor noas­tre, de 1.676 de lei pe cap de lo­cu­i­tor, iar în Si­biu de 2.065 de lei. Ne re­fe­rim la proi­ec­te­le eu­ro­pe­ne ac­ce­sa­te, nu la su­me­le înca­sa­te efec­tiv. Până la ora re­dac­tă­rii aces­tui ar­ti­col, Pri­mă­ria Cluj nu pu­bli­ca­se exe­cuția bu­ge­ta­ră pe 2019 pe si­te. Chiar și o pri­mă­rie a unui oraș mic din ju­dețul Con­sta­nța, Ovi­diu, lo­ca­li­ta­te afla­tă la o arun­că­tu­ră de băț de mu­ni­ci­piu, a reușit să atra­gă fon­duri eu­ro­pe­ne de cir­ca 4,8 mi­li­oa­ne eu­ro, adi­că cir­ca 1.837 de lei pe cap de lo­cu­i­tor, pen­tru par­curi noi și pen­tru re­a­bi­li­ta­rea unui cas­tru ro­man, prin­tre alte­le.

Cum se fo­lo­sesc fon­du­ri­le eu­ro­pe­ne în Cluj

Pri­mă­ria Cluj-Na­po­ca a con­trac­tat în anul 2018 fon­duri eu­ro­pe­ne de cir­ca 109 mi­li­oa­ne de eu­ro, su­mă ca­re aco­pe­ră 14 proi­ec­te im­ple­men­ta­te de­ja la ni­ve­lul mu­ni­ci­pi­u­lui. Prin­tre proi­ec­te­le din Cluj ca­re au de­ja sem­na­te con­trac­te de fi­na­nța­re se nu­mă­ră înnoi­rea flo­tei de tran­sport în co­mun (prin achi­ziți­o­na­rea a 24 de tram­vaie, 50 de tro­lei­bu­ze, 30 de au­to­bu­ze elec­tri­ce), mo­der­ni­za­rea Pi­eței Uni­rii,crește­rea efi­ci­e­nței ener­ge­ti­ce a Spi­ta­lu­lui Cli­nic Mu­ni­ci­pal, re­vi­ta­li­za­rea Tur­nu­lui Pom­pi­e­ri­lor, sis­te­me de management per­for­man­te pen­tru Pri­mă­ria Cluj-Na­po­ca.Prin­tre proi­ec­te­le afla­te în fa­ză de eva­lua­re sau im­ple­men­ta­re se nu­mă­ră re­vi­ta­li­za­rea și ex­tin­de­rea zo­nei pi­e­to­na­le de pe mai mul­te stră­zi, ame­na­ja­rea de pis­te de bi­ci­cle­te, mo­der­ni­za­rea altor stră­zi,ame­na­ja­rea unui parc, ben­zi de­di­ca­te pen­tru tran­spor­tul în co­mun, crește­rea efi­ci­e­nței ener­ge­ti­ce în șco­li și gră­di­nițe, mo­der­ni­za­rea unei gră­di­nițe, mo­der­ni­za­rea sis­te­mu­lui de ilu­mi­nat pu­blic, crește­rea efi­ci­e­nței ener­ge­ti­ce a 58 de blo­curi.

Con­se­ci­nțe: de­fi­cit bu­ge­tar uriaș

Lip­sa fon­du­ri­lor eu­ro­pe­ne se tra­du­ce, în Con­sta­nța, prin­tr-un de­fi­cit bu­ge­tar uriaș. De­si­gur, ace­as­ta nu es­te sin­gu­ra cau­ză, dar es­te una im­por­tan­tă.Toa­te lu­cră­ri­le mari de in­ves­tiții înce­pu­te cu fon­duri eu­ro­pe­ne au eșuat și au fost con­ti­nua­te cu fon­duri de la bu­ge­tul lo­cal. Așa s-a ajuns, de exem­plu, ca pri­mă­ria să plă­te­as­că unor fir­me pri­va­te 150.000 de eu­ro pen­tru trei WC-uri pu­bli­ce. „Con­sta­nța e un oraș bo­gat, își per­mi­te”, a spus pri­ma­rul Fă­gă­dău. De fapt, lu­cru­ri­le nu stau de­loc așa. Ace­e­ași exe­cuție bu­ge­ta­ră des­pre ca­re vor­be­am ara­tă clar că în anul 2018 mu­ni­ci­pa­li­ta­tea Con­sta­nța a avut un de­fi­cit de 85.004.221 lei. În anul 2018 s-au înca­sat veni­turi de 519.238.489 lei. Cea mai ma­re par­te a veni­tu­ri­lor pro­vi­ne din ta­xe lo­ca­le și alte veni­turi de na­tu­ra veni­tu­ri­lor pro­prii. Inițial în bu­get erau pre­vă­zu­te chel­tu­i­e­li de 758.549.000 lei, dar la fi­na­lul anu­lui aces­tea au fost de doar 604.242.710 lei. Din ace­as­tă su­mă, 19,3 mi­li­oa­ne re­pre­zin­tă de­fi­ci­tul bu­ge­tu­lui la se­cți­u­nea de fun­cți­o­na­re, iar 65,6 mi­li­oa­ne de­fi­ci­tul la se­cți­u­nea de dez­vol­ta­re.

„Dește­pții de pe OLX“, Cluj și Con­sta­nța

Pri­ma­rul Con­sta­nței a fost cri­ti­cat de opo­ziție pen­tru că a de­cis să împru­mu­te, de la BERD, 100 de mi­li­oa­ne de lei pen­tru a cum­pă­ra 104 au­to­bu­ze cu mo­to­ri­za­re di­e­sel. I s-a atras ate­nția că orașe din ju­dețul Cluj au achi­ziți­o­nat au­to­bu­ze elec­tri­ce cu aju­to­rul fon­du­ri­lor eu­ro­pe­ne. Edi­lul de la ma­lul mă­rii a spus că orașul avea ne­voie de au­to­bu­ze ra­pid și că ace­as­ta era cea mai ra­pi­dă so­luție.Apoi a ră­buf­nit: „Aud tot fe­lul de dește­pți ca­re-și cum­pă­ră mașini de pe OLX cum ne învață pe noi să fa­cem achi­ziții”.

Par­cul ar­he­o­lo­gic din Con­sta­nța a fost înce­put cu fon­duri eu­ro­pe­ne, dar fi­na­li­zat cu fon­duri din bu­ge­tul lo­cal

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.