În pi­e­ţe­le de ve­chi­turi, co­merţ ca-n Afri­ca, cu „sec­tor de vânza­re mar­fă pe jos”

Da­că în orașe­le din ves­tul Eu­ro­pei târgul săp­tă­mânal al co­mer­cia­nți­lor lo­ca­li es­te abor­dat ca un eveni­ment al co­mu­ni­tății, la noi es­te un târg to­le­rat în praf și no­roi, pen­tru că adu­ce bani.

Romania Libera - - Special - Ti­cu Ci­o­bo­ta­ru

Un ca­pi­tol la ca­re edi­lii ma­ri­lor orașe nu au învățat mai ni­mic din ex­pe­ri­e­nța eu­ro­pe­a­nă es­te cel al „pi­ețe­lor de ve­chi­turi” sau „tal­ci­o­cu­ri­lor”,târgu­ri­le de sâmbă­tă și du­mi­ni­că în ca­re se vând și se cum­pă­ră de la mașini SH la ac­ce­so­rii au­to, scu­le, hai­ne ve­chi, te­le­foa­ne, mo­ne­de, me­da­lii, sa­mo­va­re, pen­du­le, dis­curi, lap­to­puri pen­tru pi­e­se etc.Exis­tă astfel de târguri și în orașe­le din ves­tul Eu­ro­pei, dar da­că aco­lo vor­bim de un co­me­rț ca-n ori­ce piață, cu stan­duri, cor­turi sau ta­ra­be aco­pe­ri­te, la noi ima­gi­nea es­te mai apro­pia­tă de Afri­ca, mul­te măr­furi fi­ind ex­pu­se pe jos, în cel mai bun caz pe o fo­lie de plas­tic, dar to­tuși în praf sau no­roi. Ima­gi­ni­le de pe in­ter­net de­mon­stre­a­ză că se mai întâmplă asta și în orașe cu pre­te­nții, la Târgul Obor din Si­biu, la OSER – piața de ve­chi­turi de la Cluj, dar și în Piața Fla­via din Ti­mișoa­ra. Dar aco­lo mă­car sunt plat­for­me be­to­na­te. La „Tal­ci­o­cul” din Ga­lați acest gen de co­me­rț a fost chiar ofi­cia­li­zat prin înfi­i­nța­rea unui „sec­tor de vânza­re mar­fă pe jos”. Chiar da­că es­te un spațiu al lu­cru­ri­lor la mâna a do­ua, într-un oraș ca­re se vrea eu­ro­pe­an târgul de obi­ec­te ve­chi tre­bu­ie să ofe­re un mi­ni­mum de con­diții, din res­pect pen­tru lo­cu­i­to­rii orașu­lui, dar și pen­tru că es­te un spațiu ce apa­rți­ne unui ma­re oraș și es­te ad­mi­nis­trat de o pri­mă­rie ca­re înca­se­a­ză

bani din ta­xe­le de in­tra­re. În timp, chiar și din aces­te ta­xe se strâng mi­li­oa­ne de lei.

Înca­sări de 14-15 mi­li­oa­ne de lei din ta­xe­le de la tal­ci­oc

În alte mari orașe, edi­lii au be­to­nat și as­fal­tat plat­for­me­le pi­ețe­lor de ve­chi­turi. Nu s-a întâmplat asta la Ga­lați, un­de tal­ci­o­cul es­te un spațiu aflat la mar­gi­nea orașu­lui la pro­priu și la fi­gu­rat.Es­te plin de hârtoa­pe, în ca­re când plo­uă se adu­nă apa. Când nu plo­uă, sunt pli­ne de praf. Și într-un caz și în ce­lă­lalt, cei ca­re cal­că prin bă­lți, no­roaie, praf, ci­o­buri de sti­clă și sârme ru­gi­ni­te sunt gă­lățe­nii, iar pen­tru asta mai și plă­tesc. Din 2002, când a fost mu­tat în ac­tua­la lo­cație de pe șo­se­aua de cen­tu­ră, Pri­mă­ria Ga­lați a înca­sat din bi­le­te de in­tra­re la tal­ci­oc 14-15 mi­li­oa­ne de lei, însă din acești bani nu a fost alo­ca­tă nici mă­car a ze­cea par­te pen­tru con­stru­i­rea unei plat­for­me be­to­na­te, pen­tru ca cei ca­re plă­tesc ta­xa de in­tra­re să nu cal­ce prin no­roaie. Tal­ci­o­cul are o su­pra­față de mp de te­ren. De-a lun­gul ani­lor, Con­si­li­ul Mu­ni­ci­pal a vo­tat mai mul­te proi­ec­te pen­tru ex­tin­de­rea tal­ci­o­cu­lui, dar nu s-a fă­cut ni­mic. În 2012 s-au alo­cat 2,5 mi­li­oa­ne de lei pen­tru du­bla­rea su­pra­feței tal­ci­o­cu­lui. De fapt, prin ex­tin­de­rea su­pra­feței edi­lii voiau doar crește­rea nu­mă­ru­lui de co­mer­cia­nți și, im­pli­cit, a înca­să­ri­lor. Edi­lii nu po­me­neau ni­mic de mă­car o be­to­na­re a su­pra­feței de te­ren pe ca­re fun­cți­o­nea­ză tal­ci­o­cul. În 2014, a fost ma­jo­ra­tă ta­xa de in­tra­re de la 1,5 la 2 lei. Co­mer­cia­nți­lor le-a fost ma­jo­rat ta­ri­ful de închi­ri­e­re a te­re­nu­lui, ca­re înce­pe de la 32 lei/mp/lu­nă fă­ră TVA.

Mo­der­ni­za­rea tal­ci­o­cu­lui, blo­ca­tă de mo­der­ni­za­rea cen­tu­rii

Fos­tul pri­mar al Ga­lați­u­lui, Ma­ri­us Stan (PNL, UNPR), a inițiat în 2013 un stu­diu de fe­za­bi­li­ta­te pen­tru mo­der­ni­za­rea tal­ci­o­cu­lui. În 2015, a fost alo­ca­tă su­ma de de lei pen­tru lu­cră­ri­le de mo­der­ni­za­re ca­re pre­su­pu­neau con­stru­i­rea unei ha­le pen­tru co­mer­cia­nți și a unei par­cări aco­pe­ri­te pen­tru 96 de au­to­tu­ris­me scoa­se la vânza­re, dar și in­sta­la­rea a 90 de con­tai­ne­re, 72 pen­tru co­mer­cia­nți, 14 pen­tru spații de ali­men­tație pu­bli­că și pa­tru pen­tru bi­ro­uri. Nu s-a întâmplat ni­mic din toa­te astea,au ur­mat ale­ge­ri­le lo­ca­le din 2016 și no­ul pri­mar, Io­nuț Pu­che­a­nu (PSD), a pre­luat proi­ec­tul lui Ma­ri­us Stan, adu­cându-i câte­va mo­di­fi­cări și di­mi­nuând in­ves­tiția cu 1,5 mi­li­oa­ne lei.În 2017,Pu­che­a­nu anu­nța in­ves­tiții de

lei în con­stru­i­rea unei ha­le aco­pe­ri­te pen­tru ta­ra­be­le co­mer­cia­nți­lor și ame­na­ja­rea unor spa­ţii pen­tru fast-food, bi­ro­uri și par­ca­rea aco­pe­ri­tă cu 96 lo­curi. „Tal­ci­o­cul va fi aco­pe­rit, va fi o ha­lă, așa cum es­te nor­mal să fie. Vor fi con­diții de­cen­te.Va fi o zo­nă ad­mi­nis­tra­ti­vă și va fi și o zo­nă de food”, pro­mi­tea pri­ma­rul. În mar­tie 2018 a avut loc li­ci­tația, câști­ga­tă de Aso­ci­e­rea Con­struc­ta Me­ca­ni­que SRL - Ober­cons Comp SRL - Gen­dav SRL, ca­re ur­ma să mo­der­ni­ze­ze tal­ci­o­cul pen­tru su­ma de

lei fă­ră TVA. Du­ra­ta lu­cră­ri­lor era de 9 luni. Dar, între timp, lu­cră­ri­le au fost sis­ta­te. De ce? Pur­tă­toa­rea de cu­vânt a Pri­mă­ri­ei Ga­lați, Ra­lu­ca Arde­an, ne-a de­cla­rat că în va­ra tre­cu­tă Pri­mă­ria și Con­si­li­ul Mu­ni­ci­pal Ga­lați s-au aso­ciat cu Con­si­li­ul Ju­dețe­an Ga­lați pen­tru mo­der­ni­za­rea șo­se­lei de cen­tu­ră, proi­ect fi­na­nțat cu 29 mi­li­oa­ne eu­ro din fon­duri eu­ro­pe­ne. Cum tal­ci­o­cul es­te în zo­na șo­se­lei de cen­tu­ră, mo­der­ni­za­rea a fost amâna­tă. Nu mult, pro­ba­bil vreo 4-5 ani!

A fost ofi­cia­li­zat „sec­to­rul de vânza­re mar­fă pe jos”

Până să apa­ră no­ul tal­ci­oc, Pri­mă­ria Ga­lați a ela­bo­rat „Re­gu­la­men­tul de Orga­ni­za­re și Fun­cți­o­na­re a tal­ci­o­cu­lui din Mu­ni­ci­pi­ul Ga­lați”.Toc­mai s-a încheiat dez­ba­te­rea pu­bli­că și va fi apro­bat. În Re­gu­la­ment sunt une­le de­ta­lii ca­re se bat cap în cap cu pro­mi­si­u­ni­le pri­ma­ru­lui Ga­lați­u­lui. Spre exem­plu, con­form re­gu­la­men­tu­lui, nici vor­bă ca la tal­ci­oc să exis­te o ha­lă

aco­pe­ri­tă, „cu con­diții de­cen­te”, cum pro­mi­tea pri­ma­rul. La art. 7 se spu­ne că „an­sam­blul tal­ci­o­cu­lui se con­sti­tu­ie din­tr-un pla­tou des­co­pe­rit, di­men­si­o­nat în ra­port cu un anu­mit nu­măr de lo­curi de vânza­re pen­tru co­mer­cia­nți”. Evi­dent, „pla­tou des­co­pe­rit” nu înse­am­nă „ha­lă”. La art. 9 es­te ofi­cia­li­za­tă și cea mai abe­ran­tă si­tuație exis­ten­tă la tal­ci­o­cul din Ga­lați, ca­re până acum era to­le­ra­tă pen­tru că nu exis­ta un re­gu­la­ment, ace­ea ca măr­fu­ri­le să fie ex­pu­se pe jos, prin praf. „Pla­to­ul tal­ci­o­cu­lui es­te sec­to­ri­zat pe spe­ci­fic de pro­du­se co­mer­cia­li­za­te: au­to­ve­hi­cu­le și ve­hi­cu­le; ta­ra­be; ex­pu­ne­re mar­fă pe jos”, se spu­ne în re­gu­la­ment. Zi­le­le tre­cu­te, a și apă­rut o pan­car­tă ca­re de­li­mi­te­a­ză „sec­to­rul de vânza­re mar­fă pe jos”.

Cum fun­cți­o­nea­ză târgul de obi­ec­te ve­chi din Oxford

Prin Eu­ro­pa, lu­cru­ri­le stau cu to­tul alt­fel. Un astfel de târg fun­cți­o­nea­ză și la Oxford, în Ma­rea Bri­ta­nie, într-o mi­că piață pu­bli­că din cen­trul orașu­lui, la câți­va pași de pri­mă­rie și prin­ci­pa­le­le va­duri co­mer­cia­le din oraș. În zi­le­le de mi­er­curi și joi în piațe­tă sunt in­sta­la­te ta­ra­be, aco­pe­ri­te cu co­per­ti­ne. Mi­er­cu­rea vin să vândă la ta­ra­be co­mer­cia­nții ca­re se ocu­pă cu agri­cul­tu­ra și ali­men­tația și um­plu ta­ra­be­le cu spe­cia­li­tăți de pa­ni­fi­cație, brânze­turi pre­am­ba­la­te, spe­cia­li­tăți „he­re­ford” sau „la ra­clet­te”, fruc­te, le­gu­me, pește etc. Joia es­te rândul co­mer­cia­nți­lor de obi­ec­te ve­chi să pu­nă pe ta­ra­be hai­ne, po­rțe­la­nuri, obi­ec­te de ar­tă, me­da­lii, ban­cno­te și mo­ne­de, dis­curi de vi­nil etc. Pen­tru iu­bi­to­rii de rock es­te chiar com­pli­cat să ale­a­gă din su­te­le de dis­curi un LP ca­re a fă­cut is­to­rie și poa­te fi cum­pă­rat la prețuri de la 2 la 15 li­re ster­li­ne. La târgul din cen­trul Oxfor­du­lui sunt pre­ze­nți și co­mer­cia­nți de ori­gi­ne asia­ti­că, ce aduc pe ta­ra­be obi­ec­te tra­diți­o­na­le, dar și oche­lari sau ba­te­rii. În ambe­le zi­le de târg, o par­te a stan­du­ri­lor le es­te re­zer­va­tă ce­lor ca­re vând spe­cia­li­tăți cu­li­na­re. Sunt spa­ni­o­li cu „pa­el­la”, asia­tici cu spe­cia­li­tăți­le lor, po­lo­ne­zi cu „Pi­e­ro­gi po­ta­to che­e­se” și „po­lish sau­sa­ge”, dar și cu câte­va fe­luri de pâi­ne. Es­te și un stand cu „Tra­di­ti­o­nal aut­hen­tic et­hi­o­pian & erit­hre­an food”. Spre de­o­se­bi­re de ce se întâmplă la noi, aco­lo târgul săp­tă­mânal al co­mer­cia­nți­lor lo­ca­li es­te abor­dat ca un eveni­ment al co­mu­ni­tății.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.