Pri­mă­ri­i­le ca­re au des­fi­in­ţat încăl­zi­rea cen­tra­li­za­tă vor fi obli­ga­te să re­fa­că in­sta­la­ţi­i­le

Foaia de par­curs „He­at Road­map Eu­ro­pe“pre­ve­de o crește­re de la 12% la 50% a pon­de­rii sis­te­me­lor de ter­mo­fi­ca­re în ne­ce­sa­rul de căl­du­ră din UE, fi­ind di­mi­nuat trep­tat nu­mă­rul cen­tra­le­lor de apar­ta­ment.

Romania Libera - - Special - Ti­cu Ci­o­bo­ta­ru

În ul­ti­mii ani, zeci de orașe din Ro­mânia au des­fi­i­nțat sis­te­me­le de ter­mo­fi­ca­re pen­tru că aces­tea nu mai erau ren­ta­bi­le, chiar în con­diți­i­le sub­venți­o­nă­rii prețu­lui gi­ga­ca­lo­ri­ei. Cau­ze­le sunt mul­ti­ple. În mul­te mari orașe, sis­te­mul a ge­ne­rat pi­er­deri din cau­za or­ga­ni­ză­rii con­form ani­lor ’70 – cu o cen­tra­lă ter­mi­că si­tua­tă pe o plat­for­mă in­dus­tria­lă de la mar­gi­nea orașu­lui, de un­de agen­tul ter­mic pri­mar e pom­pat că­tre punc­te­le ter­mi­ce din car­ti­e­re prin con­duc­te cu dia­me­tre de 600-1.200 mm, cu cos­turi imen­se ale ener­gi­ei elec­tri­ce con­su­ma­te. În altă or­di­ne de idei, es­te bi­za­ră tran­spor­ta­rea agen­tu­lui ter­mic pri­mar de 80-90 gra­de Cel­si­us la dis­ta­nțe de până la 10-15 km. So­luția teh­ni­că re­co­man­da­tă de spe­cia­liști era des­cen­tra­li­za­rea sis­te­mu­lui, cu tre­ce­rea

la cen­tra­le de car­ti­er, pen­tru scur­ta­rea dis­ta­nței din­tre lo­cul de pro­du­ce­re a ener­gi­ei și lo­cul de con­sum.

Rețe­le­le sub­te­ra­ne, ci­u­ru­i­te de ru­gi­nă

Altă pro­ble­mă teh­ni­că o con­sti­tu­ie uzu­ra in­sta­lați­i­lor. Du­ra­ta de ser­vi­ciu a unei con­duc­te es­te de 25 de ani și, cum in­sta­lați­i­le sunt din anii ’60-’70, e clar că rețe­le­le sub­te­ra­ne sunt ci­u­ru­i­te de ru­gi­nă. Mu­lți pri­mari au evi­tat înlo­cu­i­rea rețe­le­lor din cau­za cos­tu­ri­lor foar­te mari, dar și pen­tru că înlo­cu­i­rea unei con­duc­te îngro­pa­te în pă­mânt nu are im­pact elec­to­ral. Aceștia pre­fe­ră să dea ba­nii pe as­fal­tări, înlo­cu­iri de bor­duri și plan­tări de pan­se­luțe, ac­ti­vi­tăți ca­re aduc vo­turi. Da­că gu­ver­ne­le din ul­ti­mii 30 de ani ar fi avut un pro­gram nați­o­nal de mo­der­ni­za­re a in­sta­lați­i­lor de ter­mo­fi­ca­re, poa­te că lu­cru­ri­le ar fi stat alt­fel.

Lip­sa „fac­tu­ră­rii in­di­vi­dua­le“, altă hi­bă a sis­te­mu­lui

Sis­te­me­le de ter­mo­fi­ca­re au fost dis­tru­se și din punct de ve­de­re fi­nan­ciar, pen­tru că nu a fost adop­ta­tă, la ni­vel

gu­ver­na­men­tal, o pre­ve­de­re le­gis­la­ti­vă ca­re să im­pu­nă „fac­tu­ra­rea in­di­vi­dua­lă“la uti­li­tăți și, im­pli­cit, po­si­bi­li­ta­tea de­bra­nșă­rii în caz de ne­pla­tă. Mu­lți ro­mâni au pre­fe­rat să nu-și achi­te fac­tu­ri­le la întreți­ne­re cu anii, plă­tind doar da­că erau dați în ju­de­ca­tă de aso­ciația de pro­pri­e­tari. În pri­vi­nța fac­tu­ri­lor la ener­gie elec­tri­că și ga­ze ni­meni nu-și per­mi­te să nu plă­te­as­că, pen­tru că ur­me­a­ză sis­ta­rea fur­ni­ză­rii.

În ul­ti­mii ani, re­nu­nța­rea la încăl­zi­rea cen­tra­li­za­tă a fost ac­ce­le­ra­tă de mo­da in­sta­lă­rii cen­tra­le­lor de apar­ta­ment. Po­tri­vit unei ana­li­ze de acum câți­va ani a Aris­ton Ther­mo Ro­mânia, re­nu­nța­se­ră la sis­te­mul cen­tra­li­zat 253 din ce­le 320 de orașe din Ro­mânia. În 8 ju­dețe nu mai era nici ur­mă de ter­mo­fi­ca­re: Alba, Bis­trița, Brăi­la, Dâmbo­vița, Ia­lo­mița, Ma­ra­mu­reș, Să­laj și Sa­tu Ma­re. Re­cent, s-a adău­gat și Ga­lați­ul. Po­tri­vit ana­li­zei Aris­ton, ca­re a fost re­a­li­za­tă pe ba­za da­te­lor Au­to­ri­tății Nați­o­na­le de Re­gle­men­ta­re pen­tru Ser­vi­ci­i­le Co­mu­ni­ta­re de Uti­li­tăți Pu­bli­ce (ANRSC) din pes­te 320 de mu­ni­ci­pii și orașe, doar în 67 mai exis­ta sis­tem cen­tra­li­zat de ter­mo­fi­ca­re. Bu­cu­rești­ul, Ti­mișoa­ra

și Cluj-Na­po­ca erau sin­gu­re­le orașe din Ro­mânia cu pes­te 300.000 de lo­cu­i­tori ca­re mai ave­au ter­mo­fi­ca­re, cu un to­tal de 660.000 de abo­nați, cir­ca 50% din nu­mă­rul to­tal de 1,326 mi­li­oa­ne de abo­nați la ni­vel nați­o­nal. Orașe­le cu pes­te 200.000 de lo­cu­i­tori ca­re mai dis­pu­neau de sis­tem cen­tra­li­zat de încăl­zi­re erau Con­sta­nța, Crai­o­va, Ploi­ești, Iași și Brașov. Dar și în orașe­le un­de a mai ră­mas în fun­cți­u­ne sis­te­mul de ter­mo­fi­ca­re fe­no­me­nul de­bra­nșă­ri­lor es­te in­tens.

Aver­tis­men­te de la Bru­xel­les în pri­vi­nța cen­tra­le­lor

Ava­la­nșa de­bra­nșă­ri­lor pen­tru tre­ce­rea la cen­tra­le de apar­ta­ment a luat am­ploa­re, chiar în con­diți­i­le aver­tis­men­te­lor de la Bru­xel­les con­form că­ro­ra cen­tra­le­le de apar­ta­ment au de­venit un im­por­tant fac­tor de po­lua­re în zo­ne­le re­zi­de­nția­le și în cu­rând vor fi in­ter­zi­se. O di­rec­ti­vă a Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne din 2015 obli­gă pro­pri­e­ta­rii de apar­ta­men­te ale că­ror cen­tra­le ter­mi­ce sunt mai ve­chi de 10 ani să le schim­be cu une­le mai pu­ţin po­luan­te. Prin ace­as­tă di­rec­ti­vă erau re­co­man­da­te

re­nu­nța­rea la cen­tra­le­le cu ti­raj fo­rțat și co­mer­cia­li­za­rea doar a cen­tra­le­lor cu con­den­sa­re, mai puțin po­luan­te.

„He­at Road­map Eu­ro­pe“: în 2050, pon­de­rea ter­mo­fi­că­rii – 50%

Po­tri­vit ex­pe­rți­lor în ener­gie de la Bru­xel­les, la ni­ve­lul UE a fost întoc­mi­tă Foaia de par­curs a căl­du­rii „He­at Road­map Eu­ro­pe“(HRE), pen­tru a se sta­bi­li li­ni­i­le di­rec­toa­re ce tre­bu­ie ur­ma­te în ur­mă­toa­re­le de­ce­nii, do­cu­ment coor­do­nat de Brian Vad Mat­hi­e­sen, aca­de­mi­cian și cer­ce­tă­tor spe­cia­li­zat în ener­gii in­te­li­gen­te la Uni­ver­si­ta­tea din Aal­borg, Da­ne­mar­ca. În ul­ti­ma ver­si­u­ne a „He­at Road­map Eu­ro­pe“se spe­ci­fi­că fap­tul că sis­te­me­le de ter­mo­fi­ca­re pot fur­ni­za până în 2050 o pon­de­re de 50% din căl­du­ra ne­ce­sa­ră la ni­ve­lul UE, față de 12% în pre­zent.

Po­li­ti­ca ener­ge­ti­că a UE vi­ze­a­ză tre­ce­rea la ter­mo­fi­ca­re chiar și în me­di­ul ru­ral, în lo­ca­li­tăți­le în ca­re nu­mă­rul de con­su­ma­tori asi­gu­ră ren­ta­bi­li­ta­tea sis­te­mu­lui. „În Ita­lia și Spa­nia, de exem­plu, aproa­pe că nu exis­tă sis­te­me de ter­mo­fi­ca­re în pre­zent. Și ar pu­tea sa­tis­fa­ce până la 70% din ne­ce­sar prin in­sta­la­rea de rețe­le de ter­mo­fi­ca­re. Ar fi o idee bu­nă, atât din punct de ve­de­re eco­no­mic, cât și al me­di­u­lui. În ma­jo­ri­ta­tea ță­ri­lor eu­ro­pe­ne exis­tă un ma­re po­te­nțial pen­tru a dez­vol­ta rețe­le­le de ter­mo­fi­ca­re, prin­ci­pa­lul mo­tiv fi­ind re­pre­zen­tat de den­si­ta­tea ur­ba­nă. Chiar și în me­di­ul ru­ral, den­si­ta­tea ce­re­rii de ener­gie es­te ade­sea su­fi­ci­ent de ma­re pen­tru a fa­ce efi­ci­en­tă ter­mo­fi­ca­rea“, a de­cla­rat, într-un in­ter­viu pen­tru Eu­rActiv, pro­fe­so­rul Brian Vad Mat­hi­e­sen.

Coor­do­na­to­rul „He­at Road­map Eu­ro­pe“a cri­ti­cat „noi­le sta­te mem­bre din Est“, prin­tre ca­re și Ro­mânia, în pri­vi­nța ten­di­nței de înlo­cu­i­re a sis­te­me­lor de ter­mo­fi­ca­re cu cen­tra­le de apar­ta­ment. „În mo­men­tul de față, prin­ci­pa­la

pa­ra­dig­mă la ni­ve­lul ță­ri­lor eu­ro­pe­ne es­te com­plet di­fe­ri­tă. Sunt ex­ce­pții pre­cum Olan­da și Fra­nța, ca­re de­pun efor­turi enor­me pen­tru a con­strui mai mul­te rețe­le de ter­mo­fi­ca­re. Și to­tuși, în mul­te lo­curi, în mod spe­cial în noi­le sta­te mem­bre din Est, asis­tăm la o ex­pan­si­u­ne a încăl­zi­rii cu ga­ze na­tu­ra­le – în clă­diri exis­ten­te sau noi. Pe ca­le de con­se­ci­nță, a de­venit ur­gent pen­tru Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă să ai­bă o po­li­ti­că în acest do­me­niu“, a mai pre­ci­zat Mat­hi­e­sen.

Pri­mă­ria Ga­lați, exem­plu de ad­mi­nis­tra­re hao­ti­că

Ga­lați­ul es­te exem­plul „per­fect“de oraș ad­mi­nis­trat în sens in­vers po­li­ti­ci­lor eu­ro­pe­ne. În 2012 a avut șan­sa de a avea asi­gu­ra­tă încăl­zi­rea prin­tr-o teh­no­lo­gie ul­tra­mo­der­nă, ne­po­luan­tă, iar în 2017 Pri­mă­ria Ga­lați a sus­pen­dat ter­mo­fi­ca­rea, obli­gându-i pe ce­tățeni să tre­a­că la cen­tra­le de apar­ta­ment. În apri­lie 2012, pri­ma­rul Du­mi­tru Ni­co­lae (PSD) a sem­nat cu fir­ma Usi­tall AB, din Sue­dia, un acord pen­tru con­stru­i­rea unei uzi­ne ca­re să pro­du­că ener­gie ter­mi­că și elec­tri­ci­ta­te prin in­ci­ne­ra­rea deșeu­ri­lor. Pri­mă­ria Ga­lați nu dă­dea ni­ci­un ban, tre­bu­ia doar să pu­nă la dis­po­ziție te­re­nul și să ce­de­ze fir­mei din Sue­dia ac­ti­vi­ta­tea de co­lec­ta­re a deșeu­ri­lor. In­ves­tiția de 200 mi­li­oa­ne eu­ro o fă­cea com­pa­nia Usi­tall. Gi­ga­ca­lo­ria nu ar fi fost mai scum­pă. Teh­no­lo­gia asi­gu­ra pu­ri­ta­tea ae­ru­lui, fi­ind eli­mi­na­te emi­si­i­le de no­xe. La Lin­köping, Stoc­kholm, Vi­e­na sau To­kyo, astfel de cen­tra­le func­ţi­o­nea­ză chiar în zo­ne re­zi­den­ţia­le. No­ul pri­mar, Ma­ri­us Stan (PNL), nu a dat curs acor­du­lui cu Usi­tall AB, dar cel puțin a păs­trat ter­mo­fi­ca­rea. În 2016 a ajuns pri­mar Io­nuț Pu­che­a­nu (PSD), ca­re în 2017 a sus­pen­dat ser­vi­ci­ul de ter­mo­fi­ca­re și a acor­dat aju­toa­re de 3.000 de lei pen­tru ca pro­pri­e­ta­rii să-și in­sta­le­ze cen­tra­le de apar­ta­ment.

FOTO: VASILE CABURGAN

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.