Fondul Suveran al misterelor. Nimic nu este sigur și clar, intră și ies companii
Guvernul a inclus două companii (Societatea Națională a Sării și Romaero) pe lista celor ce intră în portofoliul Fondului Suveran de Investiții și Dezvoltare (FSID). Conform ultimului proiect, au ieșit șapte companii de pe listă.
Numărul acestora a coborât de la 33, în varianta discutată anul trecut, la 28, într-un proiect de hotărâre de guvern prezentat acum, conform Profit.ro. Cele șapte companii eliminate de pe listă sunt SN a Apelor Minerale, CNCF CFR, Telecomunicații CFR, CE Oltenia, SN Radiocomunicații, CN Poșta Română și Uzina Termoelectrică Midia.
Atrage atenţia prezenţa unor companii privatizate, la care statul are participaţii: Engie, E.ON, OMV Petrom, Telekom, dar și prezenţa Loteriei Române sau a IAR Brașov, ori a Oil Terminal.
Capitalul social inițial subscris al FSID va fi de 19,11 miliarde de lei, format din aport în numerar – 9 miliarde de lei, și aport în natură – pachetele de acțiuni deținute de stat la companiile transferate în portofoliul Fondului, în valoare de 10,11 miliarde de lei, la valoarea nominală a acțiunilor aportate.
Nu se poate aport în natură la fonduri de investiţii
Valentin Ionescu, expert în management, a explicat „României libere“însă că „la fondurile de investiţii nu se poate face aport în natură. Este vorba despre natura fondului respectiv, ce nu permite aceasta. Nici la societăţile pe capital, la societăţile pe acţiuni nu sunt admise aporturile în creanţă“.
Într-un fel, a continuat Ionescu, „acţiunile acestea cu care se vine la FSID sunt tot o formă de aport în creanţe. Ele creează drepturi de creanţă, nu doar de proprietate. Dacă sunt acţionar la o firmă, sunt creditorul firmei, am dreptul la dividente ș.a.m.d.. Dacă FSID e societatea pe acţiuni, nu ar trebui să fie așa“.
Principalele completări aduse, prin proiectul revizuit de HG, se referă la: capitalul
Sub titulatura aceasta de fond suveran de dezvoltare, au introdus societăţile acestea, care rămăseseră cumva la ministere, şi acum vor să facă o afacere cu ele.“
VALENTIN IONESCU, EXPERT ÎN MANAGEMENT
social inițial FSID și contribuția în natură; publicarea listei operatorilor economici ale căror pachete de acțiuni vor constitui aport în natură la capitalul social inițial; prezentarea metodelor de evaluare a acestor active din portofoliu. Guvernanța corporatistă: criterii de selecție detaliate și revizuite pentru membrii Consiliului de supraveghere.
Cine va administra Fondul?
„Criteriile privind guvernarea corporativă sunt prevăzute în Ordonanţa 109“, dar, se întreabă expertul, „cine va administra un asemenea fond? La Fondul Proprietatea, ca și la SIF-uri, sunt societăţi de administrare, unde s-au pus niște «băieţi șmecheri»“.
Problema este că, în toată această poveste, spune Valentin Ionescu, vor fi „proptiţi niște oameni. Vor căuta apoi o societate de administrare și pot să aleagă și mama societăţilor din New York, că tot vor ieși scandaluri“.
Sunt introduse în acest fond suveran o serie de mari companii privatizate, la care statul are pachete de acţiuni. Și nu sunt numai companii privatizate, ci și unele de stat promiţătoare. „Oil Terminal este o societate care stă binișor, dar are doi clienţi: OMV și LukOIL. Se spune că e legal. S-a constituit așa și Fondul Proprietatea? Da. Ei, așa se constituie și FSID. SIF-urile nu s-au constituit la fel?“.
Da, dar Fondul Proprietatea totuși nu este un fond suveran. „Nu. Este un fond de investiţii“, explică specialistul, detaliind: „La fel și SIF-urile, dar li s-a dat gratis ceva și oamenii trăiesc bine-mersi de 20 de ani din ce li s-a dat. Una peste alta, Guvernul a înfiinţat un fel de SIF, în care de fapt pe ei nu îi interesează decât cine administrează afacerea aceasta“.
„Sub titulatura aceasta de fond suveran de dezvoltare, au introdus societăţile acestea, care rămăseseră cumva la ministere, și acum vor să facă o afacere cu ele. Prima afacere de genul acesta a apărut în anii ´90, cu SIF-urile. FSN și-a pus atunci toate găștile în societăţile acestea de administrare“, amintește Valentin Ionescu.
„A treia variantă, sub titulatura de fond suveran de dezvoltare, se face acum. Este SIF – varianta 3. La cele cinci SIF-uri, salvarea, ca să nu fie un dezastru, a fost că Spineanu (n.r.: Ulm Spineanu, autorul programului economic al Cabinetului Ciorbea) le-a dat SIF-urilor 6% din acţiunile băncilor și cu aceasta se întreţineau, își făceau vacanţele în străinătate, erau boieri. Și acum sunt boieri, exact din banii aceia trăiesc, nu din acţiunile la tot felul de societăţi comerciale, la care au participaţii de 10% - 25%“, detaliază Ionescu.
Nu prea există lichidităţi
Se numește „fond suveran de investiţii și dezvoltare“. Ce dezvoltă? „Nu dezvoltă nimeni nimic. Las la o parte că nu ai voie să iei dividendele de la o societate, să le dai la alta, ori să iei banii din fondurile acestea, ca să faci fabrici și uzine“, spune expertul în management.
Sifonări mărunte am mai văzut în 30 de ani, dar acum se vorbește insistent despre o chestiune grea de tot, care ar duce la o decapitalizare completă etc.. Este posibil așa ceva? Valentin Ionescu e sceptic: „Ce să verse cash la sfârșitul anului dividende, dacă statul ia 90%? Dacă sunt și societăţi energetice, acestea mai plătesc și 3% pe cifra de afaceri, plus încă un impozit de 60%“.
Este vorba despre impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor, rezultate din liberalizarea prețurilor la gaze, valabil până în anul 2021, când trebuiau liberalizate complet preţurile la gaze. Așadar, ce mai rămâne pentru Fondul Suveran? „Nu știu, aceasta e prima întrebare. Sunt însă și altele“, spune Ionescu. Care sunt aceste întrebări?
Societăţile din Fond sunt impozitate, iar cele din Energetică superimpozitate
Toate societăţile de stat sunt impozitate. „Și aici e o discuţie: acelea unde e statul minoritar sunt impozitate la fel? Nu, pentru că nu sunt impozitate cu 90%. Romgaz e în FSID. I-a luat statul 90% impozit, la revedere!“, a explicat RL expertul.
Mai apoi, apare o chestiune juridică: „legal, cum vor fi luate dividende, pentru că statul nu mai figurează ca acţionar legal, ci Fondul Suveran! Da, FSID e al statului, dar relaţiile de proprietate sunt diferite, pentru că FSID este în proprietatea privată a statului. Dividendele nu vor fi ale companiilor, ci ale Fondului. Dar dacă e așa, cum va mai lua statul 90% dividende (n.r.: din proprietatea sa privată)? Practic, statul nu mai apare ca acţionar acolo, ci Fondul“, explică Valentin Ionescu.
Să zicem că va fi o „pălărie“mare de companii, teoretic administrate de o birocraţie – FSID. Aceasta va avea sediu sau sedii în blocuri de sticlă, salariaţi, șefi, secretare și șoferi pentru aceștia, care vor trebui să conducă mașini etc.. Toată această „superpălărie“managerială nu va înghiţi bani, iar banii consumaţi inutil, antieconomic nu vor fi cei ai companiilor „administrate“?
„Iniţial, nu“, a spus Ionescu RL, pentru că „iniţial vor cheltui banii din capitalul de pornire. Cel în numerar, de 9 miliarde, deși nu știu care e sursa. Sunt prevăzute în bugetul de stat? Dacă nu e prevăzută în buget suma, FSID nu are cum să se constituie și discutăm degeaba. Dacă se constituie în societate pe acţiuni, da, ar putea consuma cam 30% din capitalul social, dar apoi, în decurs de un an, ar trebui reîntregit“.
În acest moment, există o ordonanţă-cadru ce stabilește liniile directoare și proiectul de HG, care detaliază inclusiv sursele de finanţare la aportul în numerar. Conform documentului, apărut pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), „resursele financiare necesare acoperirii vărsămintelor în numerar 9 miliarde lei se asigură de către MFP, din veniturile din privatizare în lei și/sau valută disponibile în soldul contului Trezoreriei Statului“. Așadar, se vor lua bani din Trezorerie pentru fondul suveran.