Edu­ca­ţia se­xua­lă și „ta­tăl“ei, Alfred Kin­sey, psi­ho­pat, sa­do-ma­so­chist, bi­se­xual, pe­do­fil vi­o­la­tor

Romania Libera - - Special - Paul Ghițiu

Am au­zit cu to­ţii des­pre edu­ca­ţia se­xua­lă. Am și tre­cut, nu to­ţi poa­te, prin­tr-o for­mă soft, în fa­mi­lie, la școa­lă sau în am­be­le: no­ţi­uni de ba­ză pri­vind func­ţi­i­le și or­ga­ne­le re­pro­duc­ti­ve ale cor­pu­lui ome­nesc, igi­e­na, sar­ci­na și pe­ri­co­lul îmbol­nă­vi­ri­lor. Es­te o for­mă a „Edu­ca­ţi­ei ba­za­tă pe ab­sti­nen­ţa până la că­să­to­rie” („Absti­nen­ce sex edu­ca­ti­on”) sau, mă­car, până du­pă de­păși­rea pe­ri­oa­dei tul­buri a ado­les­cen- ţei, le­ga­tă de per­ma­nen­te și de­ci­si­ve tran­sfor­mări nu nu­mai ale tru­pu­lui, ci și ale crei­e­ru­lui și per­so­na­li­tă­ţii, for­mu­lă in­tro­du­să în une­le uni­tă­ţi din sis­te­mul șco­lar ame­ri­can.

Es­te și for­mu­la pe ca­re o au în min­te, pro­ba­bil, mul­ţi din­tre cei ca­re se de­cla­ră astă­zi de acord cu in­tro­du­ce­rea în sis­te­mul de edu­ca­ţie, de la ni­ve­lul preșco­lar, a edu­ca­ţi­ei se­xua­le. Mai co­rect, a noii edu­ca­ţii se­xua­le, cea a că­rei in­tro­du­ce­re în edu­ca­ţia pu­bli­că, de la ni­ve­lul gră­di­ni­ţei, ne es­te ce­ru­tă im­pe­ra­tiv de că­tre or­ga­nis­me in­ter­na­ţi­o­na­le (ONU, UE), ong-uri și mi­li­tan­ţi neo-mar­xiști. Adi­că, așa-zi­sa „Edu­ca­ţie se­xua­lă atot­cu­prin­ză­toa­re” („Com­pre­hen­ssi­ve sex edu­ca­ti­on”).

Din pă­ca­te, ma­jo­ri­ta­tea ce­lor ca­re se de­cla­ră de acord cu for­mu­la „atot­cu­prin­ză­toa­re” ha­bar nu au ce con­ţi­ne și im­pli­că ea; nu îi cu­nosc sco­pul și fon­da­to­rul. Pen­tru că, da­că le-ar ști, ar avea, cu si­gu­ran­ţă, cel pu­ţin o par­te din­tre ei, o altă pă­re­re.

Te­ma nu e cu­nos­cu­tă și pen­tru că pre­sa de la noi, ca mai pes­te tot, re­fu­ză să o pre­zin­te, re­fu­ză să o pu­nă într-o dez­ba­te­re pu­bli­că, sus­ţi­nând des­chis (du­pă cum îi es­te afi­li­e­rea ide­o­lo­gi­că neo-mar­xis­tă) te­za ne­ce­si­tă­ţii ei im­pe­ri­oa­se. A exis­tat și o ex­cep­ţie re­cen­tă: Croa­ţia, un­de, ca ur­ma­re a pre­zen­tă­rii la te­le­vi­zi­u­ne a unor fil­me des­pre Alfred Kin­sey și lu­cră­ri­le sa­le, a ur­mat o lar­gă dez­ba­te­re pu­bli­că și, în fi­nal, in­ter­zi­ce­rea in­tro­du­ce­rii în școa­lă a edu­ca­ţi­ei se­xua­le de că­tre Cur­tea Su­pre­mă. Voi re­ve­ni asu­pra aces­tei si­tua­ţii într-un alt epi­sod.

Pen­tru a re­me­dia ace­as­tă la­cu­nă ex­trem de im­por­tan­tă și pe­ri­cu­loa­să, voi încer­ca pe par­cur­sul mai mul­tor epi­soa­de să vă pre­zint edu­ca­ţia se­xua­lă mar­xis­tă în toa­tă „nu­di­ta­tea” ei. Voi vi­za trei ele­men­te: ba­za „ști­in­ţi­fi­că”, efec­te­le și sus­ţi­nă­to­rii.

Un zoo­log se­xual des­cins di­rect din iad

Alfred Kin­sey (la link-ul aces­ta gă­si­ţi în ro­mână mul­te ma­te­ria­le des­pre acest per­so­naj, des­pre edu­ca­ţia se­xua­lă, pe­do­fi­lie, tran­se­xua­li­ta­te, tran­sgen­de­rism și ofen­si­va din Ro­mânia), cu­nos­cut ca Dr. Alfred Kin­sey, cel ca­re a pus ba­ze­le li­ber­ti­na­ju­lui ca nor­ma­li­ta­te, con­sfin­ţit prin le­gis­la­ţii și îmbră­ţișat de pro­gre­siștii din lu­mea între­a­gă, a fost un zoo­log spe­cia­li­zat în en­to­mo­lo­gie, mai pre­cis în stu­di­ul vi­es­pi­lor.

Ca ur­ma­re a fon­du­ri­lor pri­mi­te de la Fun­da­ţia Roc­ke­fel­ler (!), înce­pând din 1941, a înce­put stu­di­ul se­xua­li­tă­ţii uma­ne și a fon­dat la India­na Uni­ver­si­ty, în

1947, Insti­tu­tul pen­tru cer­ce­tări se­xua­le, ca­re a fost aso­ciat cu edu­ca­ţia se­xua­lă pro­gre­sis­tă, opu­să mo­ra­li­tă­ţii se­xua­le tra­di­ţi­o­na­le, și eli­be­ra­rea din con­cep­te­le fi­xe ale „nor­ma­lu­lui” atunci când avem de-a fa­ce cu se­xua­li­ta­tea uma­nă. Insti­tu­tul Kin­sey are ce­ea ce mul­ţi con­si­de­ră a fi cea mai ma­re co­lec­ţie de por­no­gra­fie, ar­tă ex­pli­cit se­xua­lă și de di­ver­se obi­ec­te se­xua­le. Ce­ea ce insti­tu­tul nu pre­zin­tă sunt link-uri­le că­tre da­te adu­na­te de la agre­so­rii de co­pii și in­frac­to­rii se­xua­li. (Albert Mo­hler – „Kin­sey as He Re­al­ly Was – What You Won’t See in the Mo­vie”)

Fon­du­ri­le au fost ofe­ri­te cu ge­ne­ro­zi­ta­te de Fun­dația Roc­ke­fel­ler, cea ca­re a su­sți­nut des­fășu­ra­rea pe sca­ră lar­gă a son­da­je­lor, pre­cum și res­tul ac­ti­vi­tății ”ști­i­nți­fi­ce” a lui Kin­sey, in­clu­siv insti­tu­tul de cer­ce­ta­re ca­re îi poar­tă nu­me­le și ca­re fun­cți­o­nea­ză și azi. (Ele­na Dul­ghe­ru – „Alfred Kin­sey, pro­xe­net sau apos­tol?”)

Zoo­lo­gul, ca­re, până în 1938, co­lec­ta­se și stu­dia­se vi­es­pi, pu­bli­că în 1948 și în 1953 do­uă ra­poar­te cu re­zul­ta­te­le așa-zi­se­lor cer­ce­tări pri­vind se­xua­li­ta­tea uma­nă ale că­ror con­clu­zii au șo­cat și apoi au schim­bat Ame­ri­ca și între­a­ga lu­me: „Com­por­ta­men­tul se­xual al băr­ba­tu­lui” și „Com­por­ta­men­tul se­xual al fe­meii”.

Kin­sey pre­tin­dea că „des­co­pe­ri­se”, du­pă cer­ce­tări asu­pra a pes­te 17.000 de su­bi­ec­ţi, că: 95% din po­pu­la­ţia SUA are re­la­ţii se­xua­le pre­ma­ri­ta­le, ex­tra­ma­ri­ta­le ho­mo­se­xua­le, pe­do­fi­le și cu ani­ma­le; 50% din­tre băr­ba­ţii că­să­to­ri­ţi au re­la­ţii în afa­ra căs­ni­ci­ei; 70% din­tre băr­ba­ţi se cul­că cu pros­ti­tua­te; 10% din­tre băr­ba­ţi sunt ex­clu­siv ho­mo­se­xua­li cel pu­ţin 3 ani între 16 și 55 de ani și 4% sunt ex­clu­siv ho­mo­se­xua­li între­a­ga via­ţă; 37% au avut re­la­ţii ho­mo­se­xua­le până la or­gasm cel pu­ţin o da­tă; cir­ca 10% din­tre băr­ba­ţi (și 3,6% din­tre fe­mei), iar în apro­pi­e­rea fer­me­lor 40-50% prac­ti­că zoo­fi­lia; fe­mei­le sunt fie re­pri­ma­te se­xual (în că­să­to­rie), fie de­pra­va­te; între 2 și 6% din­tre fe­mei­le ne­mă­ri­ta­te sunt ex­clu­siv les­bi­e­ne între 20 și 35 de ani. Și, cel mai im­por­tant, că omul are com­por­ta­ment se­xual de la naște­re și că toa­te per­ver­si­u­ni­le se­xua­le sunt cu­prin­se în nor­ma­li­ta­tea bi­o­lo­gi­că. Deci nu tre­bu­ie să fie con­dam­na­te re­la­ţi­i­le se­xua­le de ni­ci­un fel și ac­te­le de vi­o­len­ţă se­xua­lă, nici chiar ce­le asu­pra co­pi­i­lor.

Cum ma­te­ria­lul aflat la dis­po­zi­ţie es­te foar­te bo­gat, voi re­du­ce la mi­nim co­men­ta­ri­i­le per­so­na­le în fa­voa­rea unor ci­ta­te din lu­crări,

stu­dii, ar­ti­co­le ca­re vor­besc des­pre AK și „ope­ra sa ști­in­ţi­fi­că”. Un film cu­prin­ză­tor des­pre acest per­so­naj și ac­ti­vi­tă­ţi­le sa­le es­te „Sin­dro­mul Kin­sey“.

Edu­ca­to­rii se­xua­li por­no­gra­fi, ex­per­ţii le­ga­li, uni­ver­si­ta­rii și, mai de­ran­jant, gru­pu­ri­le pe­do­fi­le cum es­te NAMBLA, ca­re avan­se­a­ză „in­ti­mi­ta­tea in­ter-ge­ne­ra­ţi­o­na­lă”, fo­lo­sesc lu­cră­ri­le lui Kin­sey pen­tru a-și jus­ti­fi­ca agen­de­le și a da cau­ze­lor lor cre­di­bi­li­ta­te ști­in­ţi­fi­că.

Cei mai mul­ţi din­tre oa­meni ha­bar nu au ci­ne a fost Alfred Kin­sey și cum fost re­a­li­za­tă în re­a­li­ta­te așa-nu­mi­ta sa cer­ce­ta­re. Eu însu­mi am au­zit de AK în pri­mul an de stu­diu al is­to­ri­ei la uni­ver­si­ta­te, un­de pro­fe­so­rul meu a anun­ţat că „nu exis­tă ni­ci­un fel de re­vo­lu­ţie se­xua­lă” pen­tru că Ra­poar­te­le lui Kin­sey au de­mon­strat că oa­me­nii au fost an­gre­na­ţi tot tim­pul în tot fe­lul de com­por­ta­men­te se­xua­le ci­u­da­te și in­frac­ţi­o­na­le. (Jo­nat­hon van Ma­ren – „Alfred Kin­sey a fost un per­vers și un cri­mi­nal”)

Alfred Kin­sey a avut pro­ble­me min­ta­le în cel mai ade­vă­rat sens al cu­vântu­lui. […] a avut plă­ce­re să-și in­se­re­ze obi­ec­te străi­ne – paie, pom­pe de des­fun­dat țe­vi­le, pi­xuri și pe­ri­uțe de di­nți – în pe­nis. A in­trat în ca­dă și și-a de­cu­pat pi­e­lea de pe pre­puț cu un bri­ce­ag. S-a sus­pen­dat în aer cu o frânghie în ju­rul scro­tu­lui.

„Ma­so­chist” es­te puțin spus. Pa­to­lo­gia lui Kin­sey a

mers din­co­lo de ur­mă­ri­rea du­re­rii și a umi­li­nței – bi­o­gra­fia sa des­crie un băr­bat con­su­mat de o ob­se­sie pe­ri­cu­loa­să, de­bi­li­tan­tă și gro­tes­că vi­za­vi de sex. Omul era un sclav – al ape­ti­tu­lui său ne­săți­os și al ne­voi­lor sa­le au­to­dis­truc­ti­ve, de ca­re era de­pen­dent. Cu tre­ce­rea ani­lor, în ci­u­da suc­ce­su­lui său pro­fe­si­o­nal și al fai­mei in­ter­nați­o­na­le, bru­ta­li­ta­tea sa au­to­pro­vo­ca­tă doar a cres­cut: aproa­pe de sfârși­tul vi­eții sa­le, Kin­sey a ajuns în spi­tal, du­pă ce și-a trau­ma­ti­zat or­ga­ne­le ge­ni­ta­le, ce­ea ce i-a luat luni de zi­le de re­cu­pe­ra­re.

– El a înfi­i­nțat o sa­lă-stu­dio de înre­gis­tra­re în man­sar­da sa pen­tru a fil­ma re­lați­i­le se­xua­le din­tre el și soția sa și din­tre mem­brii „cer­cu­lui său in­te­ri­or” – mem­bri ai per­so­na­lu­lui, stu­de­nți în anii ter­mi­na­li și soți­i­le lor.

– Inte­re­sul său pri­mor­dial era pen­tru com­por­ta­men­tul mas­cu­lin sa­do-ma­so­chist, pen­tru ca­re „străi­nii din afa­ră” erau in­vi­tați să par­ti­ci­pe la fil­mă­ri­le sa­le din man­sar­dă. – Era un ex­hi­biți­o­nist se­xual: „Ade­sea Kin­sey nu pi­er­dea oca­zia de a-și ară­ta or­ga­ne­le ge­ni­ta­le și de a de­mon­stra teh­ni­ci­le sa­le va­ria­te de mas­tur­ba­re mem­bri­lor per­so­na­lu­lui”.

– Kin­sey era to­tal în fa­voa­rea con­tac­tu­lui se­xual din­tre adu­lți și co­pii – ce­ea ce ne fa­ce să ne gândim la mo­les­ta­rea co­pi­i­lor – și îi con­si­de­ra pe adu­lții ca­re se an­ga­jau în ast­fel de ac­te „mult bârfiți”. (Mi­riam Gros­sman -

„Ce anu­me îl învățați pe co­pi­lul meu?”)

Ce­ea ce a de­venit clar în anii de du­pă pu­bli­ca­rea ra­poar­te­lor lui Kin­sey es­te că aces­ta nu adu­na in­for­ma­ţia nu­mai din ex­pe­ri­en­ţe­le se­xua­le ale altor oa­meni, ci se an­ga­ja și el în prac­tici se­xua­le va­ria­te cu di­ve­rși mem­bri ai echi­pei de cer­ce­ta­re. În lo­cul unei at­mos­fe­re se­ri­oa­se, pe ca­re cei mai mul­ţi oa­meni o aso­cia­ză cu me­di­ul uni­ver­si­tar, Insti­tu­tul pen­tru cer­ce­tări se­xua­le a de­venit un soi de uto­pie se­xua­lă pen­tru mul­ţu­mi­rea pof­te­lor lui Kin­sey și ale echi­pei sa­le. În con­for­mi­ta­te cu unul din­tre bi­o­gra­fii săi, „Kin­sey a sta­bi­lit că în cer­cul lor băr­ba­ţii pot fa­ce sex unii cu alţii; ne­ves­te­le pot să fie schim­ba­te du­pă do­rin­ţă și, la fel, ne­ves­te­le erau li­be­re să se cu­ple­ze cu ori­ca­re par­te­ner se­xual ar fi do­rit”. Kin­sey însuși se an­ga­ja în di­ver­se for­me de re­la­ţii se­xua­le he­te­ro­se­xua­le și ho­mo­se­xua­le cu mem­brii echi­pei in­sti­tu­tu­lui, in­clu­siv fil­mând di­ver­se­le ac­te se­xua­le în po­dul ca­sei sa­le. (Alan Bran­ch – „A Bri­ef Sum­ma­ry and Cri­ti­que”)

Nu es­te de mi­ra­re că în uni­ver­si­ta­te Kin­sey avea fai­ma unui per­vers și era evi­tat de mul­ţi din cau­za hăr­ţu­i­e­li­lor, cu ten­tă se­xua­lă, pen­tru a par­ti­ci­pa la in­ter­vi­u­ri­le sa­le sau, așa cum se întâmpla de mul­te ori, din am­be­le cau­ze, căci cei ca­re ac­cep­tau să in­tre în cer­ce­ta­re erau pre­sa­ţi să in­tre și în cer­cul ex­pe­ri­men­te­lor

se­xua­le di­rec­te cu echi­pa.

Ja­mes H. Jo­nes, alt bi­o­graf al lui, ne spu­ne că Kin­sey era de­ter­mi­nat să uti­li­ze­ze ști­in­ţa pen­tru a eli­be­ra se­xua­li­ta­tea uma­nă de vi­nă și de re­pri­ma­re. Voia să sub­mi­ne­ze mo­ra­li­ta­tea tra­di­ţi­o­na­lă, să re­la­xe­ze re­gu­li­le de re­ţi­ne­re, să aju­te oa­me­nii să dez­vol­te ati­tu­dini po­zi­ti­ve fa­ţă de do­rin­ţe­le și ne­ce­si­tă­ţi­le lor se­xua­le. Kin­sey a fost un crip­to-re­for­ma­tor ca­re și-a chel­tu­it fi­e­ca­re mi­nut pen­tru a încer­ca să schim­be mo­ra­vu­ri­le se­xua­le și le­gi­le SUA ca­re pe­dep­se­au de­via­ţi­i­le și abu­zu­ri­le se­xua­le. („Alfred Kin­sey: A Pu­blic / Pri­va­te Li­fe” (New York: W. W. Nor­ton, 1997))

Aces­ta es­te, pe scurt, omul pe a că­rui „ope­ră ști­in­ţi­fi­că” es­te așe­za­tă astă­zi edu­ca­ţia se­xua­lă pen­tru co­pii de la vârsta de 4 ani. Cum și-a con­stru­it „ope­ra” vom ve­dea în ur­mă­to­rul epi­sod.

Răs­pun­sul MEN

Mi­nis­te­rul Edu­cați­ei Nați­o­na­le (MEN) nu are în plan in­tro­du­ce­rea edu­cați­ei se­xua­le la ni­ve­lul învăță­mântu­lui pri­mar sau a ce­lui preșco­lar, du­pă cum ne-au ex­pli­cat re­pre­zen­ta­nții in­sti­tuți­ei. “Edu­cația se­xua­lă/să­nă­ta­tea re­pro­du­ce­rii es­te par­te a Pro­gra­mu­lui Nați­o­nal de Edu­cație pen­tru Să­nă­ta­te în Școa­la Ro­mâneas­că, pro­gram ca­re cu­prin­de, pe lângă dis­ci­pli­na opți­o­na­lă

Edu­cație pen­tru să­nă­ta­te, par­te a Cur­ri­cu­lu­mu­lui la De­ci­zia Șco­lii/CDS, și ac­ti­vi­tăți ex­tra­cur­ri­cu­la­re și ex­trașco­la­re pe ace­as­tă te­mă, res­pec­tiv ac­ti­vi­tăți des­fășu­ra­te in­clu­siv în ca­drul Pro­gra­mu­lui Nați­o­nal «Școa­la Alt­fel». Dis­ci­pli­ne din CDS pre­cum Edu­ca­ţie pen­tru să­nă­ta­te, Edu­ca­ţie eco­lo­gi­că, Mass-me­dia, Edu­ca­ţie fi­nan­cia­ră, Drep­tu­ri­le omu­lui, Edu­ca­ţie pen­tru dez­vol­ta­re du­ra­bi­lă, Edu­ca­ţie ru­ti­e­ră răs­pund, prin te­ma­ti­că, unor ne­voi. Indis­cu­ta­bil, aces­tea își au lo­cul în școa­lă, dar în seg­men­tul de op­ţi­o­na­li­ta­te din ca­re ele­vii și pă­rin­ţii ele­vi­lor pot ale­ge. În con­diți­i­le în ca­re pla­nu­ri­le-ca­dru pre­văd un seg­ment de Cur­ri­cu­lum la De­ci­zia Șco­lii, toți cei in­te­re­sa­ţi (ele­vi, pă­rin­ţi) pot de­ci­de împreu­nă cu școa­la o ofer­tă de op­ţi­o­na­le ca­re să spri­ji­ne un par­curs per­so­na­li­zat de învă­ţa­re. Acest seg­ment de op­ţi­o­na­li­ta­te con­sti­tu­ie un ca­dru le­gi­tim de in­tro­du­ce­re și stu­diu în școa­lă, în anu­mi­ţi ani de stu­diu, a unei te­ma­tici de in­te­res pe un anu­mit do­me­niu, în con­cor­da­nță cu ni­ve­lul de vârstă al ele­vi­lor. Din ace­as­tă per­spec­ti­vă, co­la­bo­ra­rea șco­lii cu pă­rin­ţii es­te de­ci­si­vă pen­tru asi­gu­ra­rea le­gi­ti­mi­tă­ţii stu­di­u­lui și a con­ţi­nu­tu­lui cur­ri­cu­lar de­zi­ra­bil”, me­nți­o­nea­ză MEN, într-un răs­puns adre­sat pu­bli­cați­ei „Ro­mânia li­be­ră“.

FOTO: SHUTTERSTO­CK

FOTO: SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.