Eco­no­mia Stu­ka și Ro­mânia în anul de in­fle­xi­u­ne

Romania Libera - - Prima Pagina - Flo­rin Bu­des­cu

Jun­kers Ju 87 sau Stu­ka (din ger­ma­nă: Stur­zkam­pfflug­zeug = bom­bar­di­er în pi­caj) a fost un avi­on de lup­tă ger­man din tim­pul ce­lui de-al doi­lea răz­boi mon­dial, fa­bri­cat de Jun­kers Flug­zeug- und Mo­to­ren­wer­ke AG (Jun­kers). Sol­da­ţii ro­mâni îi spu­neau „Stu­kas“, iar nu­me­le aces­ta era una cu te­roa­rea. Una apar­te.

Avi­o­nul a fost proi­ec­tat de Her­mann Po­hlmann, apoi pro­dus din anul 1935, iar în 1936 a fost fo­lo­sit pri­ma oa­ră în lup­tă de Le­gi­u­nea Con­dor, în răz­boi­ul ci­vil spa­ni­ol. A fost una din­tre ce­le mai de suc­ces ar­me fo­lo­si­te de ger­mani în blit­zkri­eg-ul cu ca­re a de­bu­tat al doi­lea răz­boi.

Spre de­o­se­bi­re de bom­bar­di­e­re­le obișnu­i­te ale tim­pu­lui, Stu­ka pu­tea să in­tre în pi­caj con­tro­lat, având astfel țin­ta me­reu în vi­zor și tri­mițând bom­be­le cu o pre­ci­zie mult mai ma­re de­cât ar fi fă­cut-o ori­ca­re alt bom­bar­di­er cla­sic. Bom­be­le se iz­be­au efec­tiv de ţin­tă cu o vi­te­ză su­pe­ri­oa­ră ce­lei da­te de atrac­ţia gra­vi­ta­ţi­o­na­lă, pen­tru că veneau cu ener­gia ci­ne­ti­că de la că­de­rea con­tro­la­tă a apa­ra­tu­lui de zbor.

S-a ob­ser­vat că, pe lângă efec­tul de­vas­ta­tor pe ca­re îl pro­du­ce­au bom­be­le, su­ne­tul avi­o­nu­lui în pi­caj pro­du­cea un efect de te­roa­re psi­ho­lo­gi­că asu­pra li­ni­i­lor ina­mi­ce. Ul­te­ri­or, aces­te apa­ra­te au fost do­ta­te cu si­re­ne, pen­tru a spori efec­tul psi­ho­lo­gic.

Atunci când a fă­cut bu­ge­tul pe anul 2017 cu tăi­e­rea ta­xe­lor și mă­ri­rea chel­tu­i­e­li­lor, prin mă­ri­rea sa­la­ri­i­lor, coa­li­ţia PSD-ALDE a se­tat pen­tru avi­o­nul Ro­mânia un anu­mit azi­mut. De-a lun­gul ul­ti­mi­lor doi ani (2017 și 2018) am scris pro­ba­bil zeci de ar­ti­co­le ca­re, într-un fel sau altul, au tra­tat acest su­bi­ect, din di­fe­ri­te punc­te de ve­de­re.

Foar­te rar, și ex­trem de cum­pă­nit, mi-am ex­pri­mat un punct de ve­de­re per­so­nal, în ar­ti­co­le de opi­nie. Am au­diat punc­te­le de ve­de­re ale foar­te mul­tor ex­per­ţi. Doar unu-do­uă din­tre aces­te punc­te de ve­de­re au fost oa­re­cum în fa­voa­rea aces­tor mă­suri.

Între timp, în spa­ţi­ul pu­blic a apă­rut no­ţi­u­nea „wa­ge-led grow­th“pen­tru a ca­rac­te­ri­za sin­te­tic ce­ea ce fa­ce Exe­cu­ti­vul: mă­rește sa­la­ri­i­le în sec­to­rul de stat – și oa­re­cum, prin crește­rea sa­la­ri­u­lui mi­nim brut, în toa­tă eco­no­mia, in­clu­siv în me­di­ul pri­vat – pen­tru ca astfel ro­mânii să ai­bă dis­po­ni­bil mo­ne­tar cu ca­re să cum­pe­re bu­nuri și ser­vi­cii, și astfel ţa­ra să ai­bă crește­re eco­no­mi­că.

Expe­ri­en­ţa ne înva­ţă că ni­ci­o­da­tă crește­rea eco­no­mi­că de ace­as­tă fac­tu­ră nu e sus­te­na­bi­lă și pi­er­de te­ren în fa­ţa crește­rii pre­ţu­ri­lor și a cri­zei bu­ge­ta­re ce apa­re în timp, ca și în fa­ţa ce­lor­lal­te efec­te per­ver­se. Cum am ex­pli­cat re­cent în pa­gi­na de Eco­no­mie, ci­tând Ra­por­tul se­mes­trial de ţa­ră pri­vind Ro­mânia, im­pac­tul es­te în pri­mul rând în de­fi­ci­tul de cont cu­rent, ce­ea ce pro­voa­că su­praîncăl­zi­rea eco­no­mi­ei.

„Se pre­co­ni­ze­a­ză că ba­la­nța con­tu­lui cu­rent va con­ti­nua să se de­te­ri­o­re­ze pe ter­men me­diu, re­flec­tând avântul con­su­mu­lui pri­vat“, ara­tă Co­mi­sia Eu­ro­pe­a­nă în do­cu­men­tul men­ţi­o­nat. Pe de altă par­te, „efec­te­le de pro­pa­ga­re a sa­la­ri­i­lor din sec­to­rul pu­blic asu­pra sec­to­ru­lui pri­vat și înrău­tăți­rea con­diți­i­lor exter­ne, din cau­za crește­rii ten­si­u­ni­lor co­mer­cia­le, ar pu­tea de­cla­nșa o de­te­ri­o­ra­re sem­ni­fi­ca­ti­vă a con­tu­lui cu­rent al Ro­mâni­ei“.

Aici ajun­gem la fi­gu­ra de stil cu avi­o­nul Ro­mânia. Exper­ţii au cal­cu­lat că veni­tu­ri­le adu­se de sta­tul ro­mân sunt mai mici de­cât chel­tu­i­e­li­le in­sti­tu­i­te prin mă­ri­ri­le de veni­turi la po­pu­la­ţie. Asta înse­am­nă de­fi­cit. Unghi­ul sub ca­re avi­o­nul Ro­mânia că­dea, îndrep­tându-se spre sol, con­form da­te­lor seci, obi­ec­ti­ve fur­ni­za­te de alti­me­trul in­di­ca­to­ri­lor eco­no­mici (ca­re nu au au­zit nici de PSD, nici de ALDE, nici de PNL, USR sau ori­ce alt par­tid po­li­tic), era de câte­va gra­de, 3% pan­tă des­cen­den­tă, aș es­ti­ma, la fi­ne­le anu­lui tre­cut. Se pre­co­ni­za că ar pu­tea apă­rea pro­ble­me se­ri­oa­se la ori­zon­tul anu­lui 2020.

Apoi, pe 21 de­cem­brie, un anunţ al mi­nis­tru­lui Fi­nan­ţe­lor Pu­bli­ce, Orlan­do Te­o­do­ro­vici, a schim­bat acest un­ghi, mo­di­fi­cându-l la 20 de gra­de, adi­că 20% pan­tă: cel pri­vi­tor la OUG 114. În mod inex­pli­ca­bil, par­că ne­mul­ţu­mit că avi­o­nul Ro­mânia nu in­tră în pi­caj, ca bom­bar­di­e­re­le Jun­kers Stu­ka din al doi­lea răz­boi mon­dial, Gu­ver­nul a in­sti­tu­it noi ta­xe și im­po­zi­te împo­vă­ră­toa­re, des­pre ca­re am scris cel mai re­cent ieri.

Efec­tul s-a vă­zut ime­diat. Ulti­ma con­se­cin­ţă es­te dow­ngra­da­rea amâna­tă a Ro­mâni­ei de că­tre Stan­dard & Poor's. Amâna­tă, pen­tru că, în con­tra­dic­to­riu, când și-a dat se­a­ma că, apro­pi­in­du-se de ra­tin­gul junk, ţa­ra va de­ve­ni un avi­on Stu­ka, însă unul ne­con­tro­la­bil, dl Te­o­do­ro­vici a ob­ţi­nut o amâna­re de do­uă săp­tă­mâni, apoi o amâna­re pen­tru 12-24 de luni în anu­mi­te con­di­ţii.

Ia­tă ca­re sunt aces­tea. „Am pu­tea scă­dea ra­tin­gul în ur­mă­toa­re­le 12-24 luni, da­că aștep­ta­ta mo­di­fi­ca­re a po­li­ti­ci­lor nu va fi su­fi­ci­en­tă pen­tru a evi­ta o înce­ti­ni­re sem­ni­fi­ca­ti­vă a eco­no­mi­ei, ce­ea ce ar con­du­ce, la rândul său, la ob­ţi­ne­rea unor veni­turi fis­ca­le mai scă­zu­te, la crește­rea da­to­ri­ei în PIB și la cos­turi sem­ni­fi­ca­tiv mai mari ale do­bânzii“, ex­pli­că agen­ţia de ra­ting.

„În ca­zul în ca­re fle­xi­bi­li­ta­tea po­li­ti­cii mo­ne­ta­re a Ro­mâni­ei se va di­mi­nua, de exem­plu ca ur­ma­re a noii ta­xe pen­tru bănci, s-ar crea de ase­me­nea o pre­si­u­ne scă­zu­tă asu­pra ra­tin­gu­lui“, au su­bli­niat re­pre­zen­tan­ţii S&P.

Așa­dar, un­de sun­tem în acest mo­ment? Cre­dem că avi­o­nul Ro­mânia se îndre­ap­tă spre sol cu ace­lași un­ghi de 20 de gra­de (cu ra­ting BBB-, cu per­spec­ti­vă ne­ga­ti­vă de la Star­dard & Poor's, in­tra în pi­caj), fi­xat du­pă ce a apă­rut OUG 114, iar echi­pa­ju­lui i se re­co­man­dă să tra­gă de ma­nșă, să închi­dă flap­su­ri­le și să re­dre­se­ze apa­ra­tul de zbor. Ca­re încă nu se com­por­tă ca un Stu­kas, dar nici nu are ver­sa­ti­li­ta­tea unui bom­bar­di­er ușor de a re­ve­ni, fâșneţ, din pi­caj, pen­tru că e de cla­să jum­bo jet.

FOTO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.