Cum păs­trăm ga­zul ief­tin în Ro­mânia

Romania Libera - - Special - De­ni­sa Ma­rin FOTOGRAFII: AGERPRES

Zi­le­le tre­cu­te, am­ba­sa­do­rul Unga­ri­ei la Bu­cu­rești, Záko­nyi Bo­tond (foto), a de­cla­rat că Ma­rea Ne­a­gră, mai pre­cis re­sur­se­le ei, es­te vi­ta­lă pen­tru Unga­ria și a ex­pri­mat dis­po­ni­bi­li­ta­tea ță­rii sa­le de a cum­pă­ra ga­zul ce va fi ex­tras de aco­lo la prețul pi­eței.

Aproa­pe toa­te ca­se­le din Unga­ria sunt co­nec­ta­te la gaz, aproa­pe to­ţi con­su­ma­to­rii cas­nici, nu știu exact pro­cen­tul, dar într-o pro­por­ţie co­vârși­toa­re... Ma­rea Ne­a­gră es­te vi­ta­lă,

es­te cea mai ușoa­ră ca­le pen­tru noi, pen­tru Aus­tria, dar și pen­tru Ro­mânia, pen­tru că nu mai plă­tește ta­ri­fe de tran­sport. Es­te o so­lu­ţie lo­gi­că”, a spus Exce­le­nța Sa. Es­te doar o ul­ti­mă lua­re de po­ziție a unui ofi­cial al ve­ci­ni­lor cu re­fe­ri­re la ga­zul ro­mânesc, do­va­dă a fap­tu­lui cât de im­por­tan­tă es­te ace­as­tă re­sur­să pen­tru ei. În fapt, atât de im­por­tan­tă încât ministrul de Exter­ne al Unga­ri­ei, Péter Szij­jártó, a de­cla­rat, în ca­drul unui fo­rum in­ter­nați­o­nal ți­nut anul tre­cut la Was­hin­gton, că „tre­bu­ie men­ţi­nu­tă pre­si­u­nea in­ter­na­ţi­o­na­lă cu sco­pul ca

Ro­mânia să înce­a­pă pro­duc­ţia din Ma­rea Ne­a­gră în 2022”. De­cla­rația a fos­tă fă­cu­tă în ca­drul unei întâlniri bi­la­te­ra­le cu se­cre­ta­rul pen­tru Ener­gie al SUA Rick Per­ry. La o altă întâlni­re cu ace­lași se­cre­tar Per­ry, de la înce­pu­tul aces­tui an, ace­lași Szij­jártó i-a ce­rut ofi­cia­lu­lui ame­ri­can să in­ter­vi­nă pe lângă Exxo­nMo­bil, pen­tru ca gru­pul pe­tro­li­er ame­ri­can să de­ma­re­ze, împreu­nă cu par­te­ne­rul aus­triac OMV, pro­duc­ţia de ga­ze o¶sho­re în Ro­mânia.

În sfârșit, anul tre­cut, di­rec­to­rul com­pa­ni­ei de tran­sport ga­ze a Unga­ri­ei, Kris­tof Ter­hes, a or­ga­ni­zat

o con­fe­ri­nță la Bu­cu­rești și, chiar în Ca­pi­ta­la Ro­mâni­ei, a ce­rut și el ga­ze, pen­tru că noi am avea ce fa­ce cu între­a­ga pro­duc­ţie de ga­ze din Ma­rea Ne­a­gră, iar un ex­port spre nord sau sud nu es­te fe­za­bil, astfel că ga­ze­le vor ajun­ge în ves­tul Eu­ro­pei prin Unga­ria. Ter­hes a su­bli­niat că Ro­mânia nu poa­te con­su­ma toa­tă ace­as­tă can­ti­ta­te de ga­ze, având în ve­de­re fap­tul că doar 30-35% din po­pu­la­ţie es­te co­nec­ta­tă la re­ţe­aua de ga­ze, în timp ce în Unga­ria es­te vor­ba de 95%. „Nu ave­ţi pe­tro­chi­mie, nu pu­te­ţi fo­lo­si ga­ze­le na­tu­ra­le ca ma­te­rie

pri­mă. Ce fa­ce­ţi cu ga­zul? Îl ar­de­ţi, fa­ce­ţi un foc ma­re?”, s-a între­bat el re­to­ric.

Au cu ce

Toa­te de­cla­rați­i­le pre­zen­ta­te ara­tă că un­gu­rii își do­resc foar­te mult ga­ze­le din Ma­rea Ne­a­gră – re­zer­ve es­ti­ma­te la 200 de mi­liar­de de me­tri cu­bi – și nu pre­cu­pețesc ni­ci­un efort pen­tru a le pro­cu­ra. Din­co­lo de pro­vo­că­ri­le evi­den­te la ca­re ape­le­a­ză, tre­bu­ie ad­mis că ei au cu ade­vă­rat ce fa­ce cu ele, în sen­sul de a le va­lo­ri­fi­ca cu va­loa­re adău­ga­tă. În pri­mul rând, Unga­ria are pe­tro­chi­mie și chi­mie, pe

când Ro­mânia nu mai are. Din ma­ri­le com­bi­na­te pe­tro­chi­mi­ce nu a ră­mas mai ni­mic (Apre­chim, RAFO, Ca­rom etc.), se mai fa­ce ce­va doar la Pe­tro­mi­dia, iar chi­mia es­te închi­să, cu ex­ce­pția com­bi­na­tu­lui de îngrășă­min­te Azo­mu­reș, deți­nut de el­veți­e­nii de la Ame­ro­pa. În schimb, MOL, com­pa­nia pe­tro­li­e­ră de stat a Unga­ri­ei, are do­uă ra­fi­nă­rii, una în ța­ra de ori­gi­ne și alta în Slo­va­cia, și de­ru­le­a­ză ac­ti­vi­tăți în co­mer­cia­li­za­rea pro­du­se­lor din pe­tro­chi­mie în 9 țări UE, prin­tre ca­re și Ro­mânia. Dar pla­nu­ri­le MOL sunt mult mai am­biți­oa­se, ei anu­nțând,

zi­le­le aces­tea, in­ves­tiții vi­i­toa­re de pes­te 4 mi­liar­de de eu­ro în ex­tin­de­rea ope­rați­u­ni­lor în pe­tro­chi­mie în ur­mă­to­rii ani. Mai mult, Unga­ria a in­ves­tit și in­ves­tește în pro­du­cția de îngrășă­min­te, Ni­tro­gen­mu­vek ope­rând do­uă fa­brici, din ca­re una ri­di­ca­tă de la 0 în ur­mă cu 2 ani.

Atât chi­mia, cât și pe­tro­chi­mia fo­lo­sesc ca ma­te­rie pri­mă ga­zul, în chi­mie pon­de­rea aces­tu­ia în cos­turi ur­când spre 70%. Prin ur­ma­re, Unga­ria are în ce să fo­lo­se­as­că ga­zul și de ace­ea are ne­voie de re­sur­se­le Mă­rii Ne­gre, pen­tru că nici nu vor să stea doar la mâna ruși­lor pen­tru fur­ni­za­re.

În acest timp, Ro­mânia nu prea are ce fa­ce cu ga­zul, în afa­ra se­zo­nu­lui re­ce, mai ales că Rom­gaz a înce­put ex­ploa­ta­rea ză­că­mântu­lui de 30 de mi­liar­de de me­tri cu­bi de la Ca­ra­ge­le, iar BSOG a anu­nțat că va ex­tra­ge gaz din Ma­rea Ne­a­gră, inițial în li­mi­ta a 1 mi­liard de me­tri cu­bi anual, din 2021. Exxon și Pe­trom mai amână de­ci­zia. Deci, gaz va fi din ce în ce mai mult. Doar una din trei gos­po­dă­rii sunt le­ga­te la rețe­aua de gaz (în timp ce la un­guri 9 din 10 sunt le­ga­te), chi­mia es­te închi­să, ter­mo­cen­tra­le pe ga­ze, nici 1.000 de MW în fun­cți­u­ne. Prin ur­ma­re, ța­ra noas­tră nu are cum să-și va­lo­ri­fi­ce re­zer­ve­le de gaz deți­nu­te.

De­mer­suri în acest sens au fost fă­cu­te, dar du­re­a­ză, iar eco­no­mia și ge­o­po­li­ti­ca nu aște­ap­tă pe ni­meni. În ani de zi­le, es­te po­si­bil ca ga­zul să se “scur­gă” pur și sim­plu la ex­port, fă­ră ca eco­no­mia ro­mâneas­că să be­ne­fi­ci­e­ze de­loc de el.

Exis­tă so­luții

Actua­la coa­liție de gu­ver­na­re a ad­mis ne­ce­si­ta­tea înfi­i­nță­rii sau reînfi­i­nță­rii ca­pa­ci­tăți­lor in­dus­tria­le de pro­du­cție ca­re să con­su­me ga­zul pro­du­când plus­va­loa­re. Pașii sunt ti­mi­zi, însă. Astfel, Rom­gaz are în con­stru­cție și va fi­na­li­za la anul o ter­mo­cen­tra­lă pe ga­ze de 400 MW la Ier­nut. Proi­ec­tul a înce­put în 2016, deci, cap-coa­dă, pa­tru ani. Com­pa­nia de stat a lan­sat stu­di­ul de fe­za­bi­li­ta­te pen­tru o cen­tra­lă si­mi­la­ră la Min­tia, ca­re, da­că ar fi să se ia în acest an de­ci­zia de in­ves­tiție, ar fi ga­ta abia în 2023. Po­tri­vit lui Do­ru Vișan, se­cre­tar de stat în Mi­nis­te­rul Ener­gi­ei, Ro­mânia tre­bu­ie să-și con­stru­ias­că ca­pa­ci­tăți ca­re să con­su­me gaz pen­tru ter­mie, dar și în in­dus­tri­i­le ca­re îl pro­ce­se­a­ză, pen­tru că are o po­ziție ge­o­gra­fi­că și o șan­să uni­ce. „În con­tex­tul de­ru­lă­rii proi­ec­tu­lui BRUA (ga­zo­duc­tul ca­re va asi­gu­ra eva­cua­rea că­tre Vest a ga­ze­lor din Ma­rea Ne­a­gră), ca­re va tre­ce prin acea zo­nă, fo­lo­si­rea ga­ze­lor din

Ma­rea Ne­a­gră tre­bu­ie să o asi­gu­răm și în aces­te ca­pa­ci­tă­ţi“, spu­ne Vișan.

Până la mo­men­tul în ca­re Ro­mânia va con­strui noi ca­pa­ci­tăți ca­re să con­su­me ga­ze sau își va crește aria de dis­tri­buție mă­car că­tre 50% din gos­po­dă­rii mai es­te mult timp. Până atunci, nu pu­tea asi­gu­ra o va­lo­ri­fi­ca­re su­pe­ri­oa­ră a aces­tei re­sur­se, iar re­sur­se­le din Ma­rea Ne­a­gră vor fi ple­cat de mult la ex­port, pen­tru că piață in­ter­nă su­fi­ci­en­tă nu es­te. Spe­ra­nțe ca acest lu­cru să nu se întâmple sunt. OUG 114/2018 a sta­bi­lit pla­fo­na­rea prețu­lui de vânza­re a ga­ze­lor de pro­du­cție in­ter­nă, de la Rom­gaz și Pe­trom, pen­tru 3 ani, înce­pând cu 1 apri­lie. Pla­fo­nul es­te de 68 lei/MWh, mai mic cu 25% față de prețul de piață de acum – 90 lei/MWh. Din­co­lo de bu­cu­ria pen­tru po­pu­lație, ca­re a plă­tit fac­turi mai mari cu 20% în ul­ti­mul an, ace­as­tă mă­su­ră ar pu­tea re­des­chi­de o in­dus­trie ma­re con­su­ma­toa­re de ga­ze. Pro­pri­e­ta­rul Inte­rAgro, Ioan Ni­cu­lae, ca­re con­tro­le­a­ză 6 fa­brici de îngrășă­min­te (acum în in­sol­vență și închi­se), a spus pu­blic că reînce­pe pro­du­cția, dar doar cu con­diția ca pla­fo­nul să fie apli­cat co­rect. “Am spus și re­pet cu vo­ce ta­re, in­di­fe­rent câte mul­ti­nați­o­na­le de­ran­jez, OUG 114/2018 es­te una din­tre ce­le mai bu­ne le­gi du­pă 1989, pen­tru re­lan­sa­rea a

ce mai exis­ta din in­dus­tria ro­mâneas­că și cu pre­că­de­re cea afec­ta­tă du­pă 2013, când s-a fă­cut ma­rea «li­be­ra­li­za­re» la gaz me­tan, ca­re în înțe­le­ge­rea ro­mâneas­că a fost emi­te­rea unui act nor­ma­tiv prin ca­re să cre­as­că prețul ga­zu­lui me­tan cu 100% de la 1 apri­lie 2013 la 31 mar­tie 2014 (un an de zi­le)...

(Re­lan­sa­rea in­dus­tri­ei se va fa­ce – n.r.) da­că acest preț de 68 lei MWh se apli­că co­rect, în sen­sul în ca­re du­pă asi­gu­ra­rea ne­ce­sa­ru­lui po­pu­lați­ei (ne­ce­sar ca­re tre­bu­ie să fie cal­cu­lat co­rect), con­su­ma­to­rii fi­na­li își pro­cu­ră ga­zul pen­tru ne­voi­le lor de pro­du­cție, fă­ră să ai­bă drep­tul de re­vânza­re, iar aici mă re­fer la con­su­ma­to­rii fi­na­li la ca­re pon­de­rea ga­zu­lui me­tan în cos­tul de pro­du­cție es­te sem­ni­fi­ca­tiv, în sen­sul că de­pășește 30-40%”, ara­tă Ni­cu­lae. Po­tri­vit aces­tu­ia, va­loa­rea adău­ga­tă în chi­mie es­te de 3,2:1, față de ter­mie, un­de es­te 2:1.

Cum se cre­e­a­ză piață

Da­că așa vor sta lu­cru­ri­le, con­su­mul Ro­mâni­ei ar ur­ca, încă din acest an, cu 2,5-3 mi­liar­de de me­tri cu­bi pe an, ace­as­ta fi­ind ca­pa­ci­ta­tea Inte­rAgro, când fun­cți­o­nea­ză la ca­pa­ci­ta­te. Es­te du­blu față de între­a­ga can­ti­ta­te con­su­ma­tă în ter­mo­cen­tra­le­le pe gaz fun­cți­o­na­le acum

(Ier­nut, cea ve­che, și Bra­zi, a Pe­trom). Ro­mânia ar de­ve­ni re­pe­de o piață ca­re are ca­pa­ci­ta­tea să con­su­me ga­ze­le pro­du­se, de us­cat sau of­fsho­re. Expor­tul ga­zu­lui din Ma­rea Ne­a­gră ar pu­tea fi di­mi­nuat. O spu­ne chiar ministrul Ener­gi­ei, Anton Anton. “Sunt voci ca­re înce­ar­că să in­du­că ide­ea că ga­ze­le din Ma­rea Ne­a­gră vor ajun­ge în mi­că mă­su­ră la ro­mâni. Îi con­tra­zic. Nu-i con­tra­zic eu, îi con­tra­zi­ce în pri­mul rând lo­gi­ca eco­no­mi­că sim­plă - și anu­me ga­ze­le se vând cel mai bi­ne pe pia­ţa cea mai apro­pia­tă pen­tru că aco­lo e pro­fi­tul cel mai ma­re. Și, în plus, te scu­tește de alte chel­tu­i­e­li im­por­tan­te și inu­ti­le”, a afir­mat, în ple­nul Ca­me­rei De­pu­tați­lor, ministrul.

În 2012, con­su­mul de gaz al ță­rii era de 16-17 mi­liar­de de me­tri cu­bi. Acum es­te 12 mi­liar­de, din ca­re 1 mi­liard de me­tri cu­bi es­te im­port (fă­cut ex­clu­siv iar­na). Di­fe­re­nța, în acești 7 ani, o fac închi­de­rea ca­pa­ci­tăți­lor ca­re con­su­mau și, în pri­mul rând, chi­mia.

Va­lo­ri­fi­ca­rea su­pe­ri­oa­ră a ga­zu­lui es­te și în ate­nția Pe­trom, du­pă ce, ani de zi­le, com­pa­nia pa­tro­na­tă de la Vi­e­na a fost lip­si­tă de in­te­res în do­me­niu. În ra­por­tul pe 2017, OMV pre­ci­ze­a­ză că mo­de­lul de bu­si­ness vi­i­tor va adu­ce și o crește­re a ca­pa­ci­tății pe­tro­chi­mi­ce. Dez­vol­ta­rea unei po­te­nția­le

in­dus­trii dow­nstre­am ba­za­tă pe pro­ce­sa­rea ga­zu­lui ro­mânesc es­te, astfel, po­si­bi­lă. „În ca­drul stra­te­gi­ei noas­tre 2021+, ex­plo­răm opor­tu­ni­tăți­le ge­ne­ra­toa­re de va­loa­re adău­ga­tă pen­tru gaz și opor­tu­ni­tăți­le teh­no­lo­gi­ce pen­tru a ca­pi­ta­li­za pe ca­pa­bi­li­tăți și ac­ti­ve. Aici ne re­fe­rim in­clu­siv la pro­du­se pe­tro­chi­mi­ce de nișă și aro­ma­ti­ce“, pre­ci­ze­a­ză re­pre­zen­ta­nții Pe­trom, între­bați des­pre o even­tua­lă ex­tin­de­re a ac­ti­vi­tăți­lor având în cen­tru ga­zul. Aces­te pro­du­se aro­ma­ti­ce, pre­cum ace­ti­le­na, ben­ze­nul, naf­ta­li­na, se obțin din gaz. Acum, Pe­trom are ac­ti­vi­tăți de pe­tro­chi­mie doar la ra­fi­nă­ria Pe­tro­bra­zi. Ce­a­lal­tă ra­fi­nă­rie pe ca­re o deți­nea, Arpe­chim, es­te închi­să. Chi­mie-pro­du­cție de îngrășă­min­te mai fă­ce­au la Dol­jchim, dar com­bi­na­tul es­te în de­za­fec­ta­re.

În Ro­mânia, exis­tă doi pro­du­că­tori, Rom­gaz și Pe­trom, ca­re ex­trag împreu­nă puțin pes­te 11 mi­liar­de de me­tri cu­bi. În Ma­rea Ne­a­gră, exis­tă trei con­ce­si­uni de pe­ri­me­tre ga­zi­e­re, un­de se află re­zer­ve es­ti­ma­te de 200 de mi­liar­de de me­tri cu­bi. În unul din pe­ri­me­tre, cel al BSOG, va înce­pe ex­tra­cția pes­te doi ani. În pe­ri­me­trul Exxon – Pe­trom es­te amâna­tă de­ci­zia de in­ves­tiție. Lu­kOil – Rom­gaz nu au anu­nțat ce au de gând cu pe­ri­me­trul lor.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.