Cris­tian Păun: „Prin­tr-o sim­plă or­do­nan­ţă, ne-am înrău­tă­ţit si­tua­ţia co­mer­cia­lă“

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu

De­fi­ci­tul de cont cu­rent a cres­cut de pes­te 16 ori în lu­na ia­nua­rie a aces­tui an, com­pa­ra­tiv cu ace­e­ași pe­ri­oa­dă a anu­lui tre­cut, re­le­vă da­te­le pre­zen­ta­te de BNR. „Ro­mânia li­be­ră“a stat de vor­bă pe acest su­bi­ect cu pro­fe­so­rul Cris­tian Păun. RL:

Ce înse­am­nă ace­as­tă crește­re a de­fi­ci­tu­lui de cont cu­rent? Cris­tian

Păun: Ace­as­ta poa­te să însem­ne, în pri­mul rând, acel de­fi­cit co­mer­cial – pen­tru că con­tul cu­rent con­ţi­ne în pri­mul rând con­tul co­mer­cial, ba­lan­ţa co­mer­cia­lă cu bu­nuri și ser­vi­cii, și e ne­ga­tiv, din acest punct de ve­de­re, și în prin­ci­pal pen­tru pro­du­se ali­men­ta­re, de tip le­gu­me-fruc­te, pe ca­re nu avem cum să-l re­zol­văm în Ro­mânia, la cli­ma pe ca­re o avem. O bu­nă par­te din acest de­fi­cit con­ţi­ne și o com­po­nen­tă na­tu­ra­lă.

Dar nu es­te doar com­po­nen­ta na­tu­ra­lă.

Evi­dent că în acest de­fi­cit co­mer­cial gă­sim și ce­ea ce înse­am­nă im­port de teh­no­lo­gie – mașini, uti­la­je, pi­e­se, su­ban­sam­ble, pen­tru că, da­că ne ui­tăm la struc­tu­ra aces­tui de­fi­cit co­mer­cial al Ro­mâni­ei, ob­ser­văm că ex­por­tăm mașini, dar, în ace­lași timp, și im­por­tăm.

De ase­me­nea, im­por­tăm și foar­te mul­te pi­e­se de schimb, ex­por­tăm și foar­te mul­te pi­e­se de schimb. Sta­tis­ti­ci­le aces­tea tre­bu­ie foar­te bi­ne și atent ci­ti­te, astfel încât să pu­tem să pă­trun­dem în chi­mia aces­tor im­por­turi și ex­por­turi mult mai bi­ne. Tre­bu­ie să ne dăm se­a­ma cât din acest de­ze­chi­li­bru es­te o sta­re na­tu­ra­lă, mai ales în lu­ni­le de iar­nă, și cât es­te pro­ble­ma­tic.

Pe de altă par­te, în acest de­fi­cit co­mer­cial, avem și fap­tul că Ro­mânia, ca ur­ma­re a OUG 114, s-a tran­sfor­mat, din ex­por­ta­tor, în im­por­ta­tor de ener­gie, în aces­te luni de iar­nă. Obser­va­ţi cum, doar prin­tr-o sim­plă or­do­nan­ţă, ne-am înrău­tă­ţit si­tua­ţia co­mer­cia­lă.

Până acum, eram pro­du­că­tor și ex­por­ta­tor de ga­ze, iar acum ne-am tre­zit cu niște pre­ţuri pla­fo­na­te, ca­re ri­di­că în aer pro­duc­ţia și ex­por­tul, ca să nu mai vor­bim des­pre ali­men­ta­rea pi­e­ţei inter­ne. Acest cont cu­rent es­te ce­va mai mult de­cât con­tul co­mer­cial sau de­cât ba­lan­ţa co­mer­cia­lă.

La ce anu­me vă re­fe­ri­ţi?

În acest cont cu­rent, re­gă­sim încă do­uă sub­ca­pi­to­le ca­re ar pu­tea echi­li­bra si­tua­ţia și ca­re nu o fac. Unul din­tre ele es­te con­tul de veni­turi, ca­re înre­gis­tre­a­ză toa­te veni­tu­ri­le plă­ti­te de ro­mâni alto­ra, pen­tru ca­pi­ta­lu­ri­le împru­mu­ta­te.

Ro­mânia es­te un im­por­ta­tor net de ca­pi­tal. Da­to­ria ex­ter­nă toc­mai a cres­cut un­de­va la 100 de mi­liar­de de eu­ro. A cres­cut des­tul de pu­ter­nic în ul­ti­mii trei-pa­tru ani, mai ales în zo­na da­to­ri­ei exter­ne pu­bli­ce. Avem și niște cos­turi în crește­re la da­to­ria pu­bli­că.

Do­bânzi­le la da­to­ria ex­ter­nă, mai ales ce­le de la cea pu­bli­că, au cres­cut im­por­tant în ul­ti­me­le luni, pen­tru că s-a înrău­tă­ţit mo­dul în ca­re es­te per­ce­pu­tă Ro­mânia de că­tre in­ves­ti­tori, mai ales cei din zo­na fi­nan­ciar-ban­ca­ră, du­pă acel OUG ca­tas­tro­fal, ca­re vi­ze­a­ză nu doar băn­ci­le, ci și fon­du­ri­le de in­ves­ti­ţii sau ce­le de pen­sii și cam tot ce înse­am­nă pia­ţă de ca­pi­tal în Ro­mânia.

Deci ca­re es­te pro­ble­ma Ro­mâni­ei acum?

Ro­mânia plă­tește mai scump pen­tru ca­pi­ta­lul pe ca­re l-a im­por­tat până acum și acest lu­cru se ve­de, evi­dent, în acea ba­lan­ţă din­tre veni­tu­ri­le plă­ti­te și ce­le înca­sa­te de ro­mâni din afa­ră, ca­re nu prea exis­tă. Ro­mânii nu prea in­ves­tesc în afa­ră și nu prea împru­mu­tă pe alţii din afa­ra ţă­rii.

Sin­gu­ra sur­să de venit pe ca­re mai pu­te­am con­ta, dar pe ca­re se pa­re că con­tăm tot mai pu­ţin, es­te ace­ea a re­mi­ten­ţe­lor, ca­re cu si­gu­ran­ţă că au do­mi­nat lu­ni­le noi­em­brie – de­cem­brie, în pe­ri­oa­da săr­bă­to­ri­lor, dar sunt în pi­caj în pe­ri­oa­da ia­nua­rie – fe­brua­rie – mar­tie, pri­me­le luni din an. Cei din afa­ră tri­mit fa­mi­li­i­lor bani în pe­ri­oa­da săr­bă­to­ri­lor de iar­nă și a ce­lor de Paște și, even­tual, a va­can­ţe­lor de va­ră, dar în nici un caz acum.

Dar nu es­te vor­ba și des­pre fac­to­rul in­fluen­ţei mul­ti­na­ţi­o­na­le­lor?

Exis­tă și ace­as­tă ex­pli­ca­ţie – a de­ze­chi­li­bru­lui între veni­tu­ri­le pe ca­re le avem de plă­tit în con­tul flu­xu­ri­lor in­ter­na­ţi­o­na­le vs. ce­ea ce avem de înca­sat. Pu­tem vor­bi și des­pre o re­cal­cu­la­re pe ca­re au fă­cut-o com­pa­ni­i­le mul­ti­na­ţi­o­na­le, mai ales ce­le din sec­toa­re­le des­pre ca­re vor­be­am – ban­car, ener­ge­tic – și ca­re, în loc să rein­ves­te­as­că pro­fi­tul în eco­no­mia ro­mâneas­că, ca­re es­te o eco­no­mie de încre­de­re, au de­cis pro­ba­bil să re­dis­tri­bu­ie pro­fi­tul ca di­vi­den­de, nu ca pro­fit rein­ves­tit.

Evi­dent că-l scot și pe aces­ta afa­ră din ţa­ră, e drep­tul lor, es­te le­gal. Fă­ră aces­te com­pa­nii nu ne pu­tem dez­vol­ta și tre­bu­ie să înţe­le­gem ace­as­ta, ca stat. Cu si­gu­ran­ţă, aces­te plă­ţi de di­vi­den­de cresc atunci când într-o eco­no­mie lu­cru­ri­le nu merg cum tre­bu­ie și încre­de­rea în eco­no­mie e în scă­de­re.

Ce ar pu­tea îmbu­nă­tă­ţi si­tua­ţia?

Mai avem un lu­cru ca­re ar pu­tea îmbu­nă­tă­ţi, dar nu îmbu­nă­tă­ţește si­tua­ţia: ulti­mul sub­cont al con­tu­lui cu­rent, cel al tran­sfe­ru­ri­lor uni­la­te­ra­le, un­de se re­gă­sesc toa­te aju­toa­re­le ne­ram­bur­sa­bi­le pe ca­re le pri­mește Ro­mânia, ver­sus tot ce­ea ce plă­tește Ro­mânia ca aju­tor ne­ram­bur­sa­bil.

Aici sun­tem tot be­ne­fi­ciar net, în sen­sul că pri­mim de la UE niște bani, dar ca­re tre­bu­ie să fie înre­gis­tra­ţi ca in­trări efec­ti­ve, plă­ţi efec­ti­ve fă­cu­te din bu­ge­tul UE că­tre bu­ge­tul de stat al Ro­mâni­ei.

Ro­mânia, ca ur­ma­re a OUG 114, s-a tran­sfor­mat, din ex­por­ta­tor, în im­por­ta­tor de ener­gie, în aces­te luni de iar­nă. Obser­va­ţi cum, doar prin­tr-o sim­plă or­do­nan­ţă, ne-am înrău­tă­ţit si­tua­ţia co­mer­cia­lă.“

CRIS­TIAN PĂUN, PROFESOR UNIVERSITA­R

Avem din nou pro­ble­me cu ab­sor­bţia. Plă­tim bani că­tre UE ca­re nu întot­de­au­na se și reîntorc prompt în eco­no­mia Ro­mâni­ei.

Ve­dem clar că avem pro­ble­me de ab­sor­bţie, ra­tări sem­ni­fi­ca­ti­ve pe par­tea de bani atrași și ace­as­ta se ve­de în de­ze­chi­li­brul to­tal al con­tu­lui cu­rent. Din punc­tul meu de ve­de­re, pe lângă pro­ble­ma struc­tu­ra­lă pe ca­re o are Ro­mânia, le­ga­tă de im­por­turi vs. ex­por­turi, o pro­ble­mă inex­pli­ca­bi­lă, pen­tru că toa­te ţă­ri­le din jur au, în ace­as­tă pe­ri­oa­dă de boom eco­no­mic, ba­lan­ţă po­zi­ti­vă, la noi se întâmplă acest lu­cru.

Nu e ci­u­dat?

Nu e de­loc ci­u­dat, da­că e să pri­vim mai atent cum și ce se pro­du­ce în Ro­mânia. Până la ur­mă, avem ace­as­tă me­te­ah­nă a încin­ge­rii eco­no­mi­ei mult pes­te po­ten­ţia­lul ei și a exa­cer­bă­rii fă­ră li­mi­te a aces­tui cont cu­rent. Efec­te­le sunt ab­so­lut cla­re: pre­si­u­ne mai ma­re pe cur­sul de schimb. Ori­ci­ne știe că, atunci când ce­re­rea de va­lu­tă e mai ma­re de­cât ofer­ta, pa­re o pre­si­u­ne pe as­cen­si­u­ne.

S-a ob­ser­vat de la înce­put de an că acest de­fi­cit, pe ca­re-l re­mar­ca și Ban­ca Cen­tra­lă – de 16 ori mai ma­re ca anul tre­cut, l-a ex­pli­cat din acea de­pre­ci­e­re de înce­put de an. Până la ur­mă, ob­ser­văm că acea de­pre­ci­e­re de înce­put de an a avut într-ade­văr niște cau­ze na­tu­ra­le. N-a fost o ma­ni­pu­la­re de curs de schimb a Băn­cii Na­ţi­o­na­le.

Dim­po­tri­vă, o ce­re­re exa­ge­rat de ma­re de va­lu­tă, de 16 ori mai in­ten­să de­cât ce se întâmpla în ia­nua­rie anul tre­cut, adi­că, ab­so­lut nor­mal, cur­sul de schimb a luat-o raz­na. Bi­ne că s-a sta­bi­li­zat la un anu­mit ni­vel. Să spe­răm însă că acest ni­vel es­te unul na­tu­ral și că nu are în spa­te pom­pa­rea con­stan­tă a unei su­me în va­lu­tă din­spre Ban­ca Cen­tra­lă, din­spre re­zer­vă.

E clar că to­ţi cei ca­re împru­mu­tă bani în va­lu­tă sau in­ten­ţi­o­nea­ză să se fi­nan­ţe­ze de pe pi­e­ţe­le in­ter­na­ţi­o­na­le su­fe­ră de pe ur­ma aces­tei de­pre­ci­eri.

No­ta: Ba­lan­ţa bu­nu­ri­lor a con­sem­nat un de­fi­cit mai ma­re cu 476 de mi­li­oa­ne de eu­ro. Ba­lan­ţa veni­tu­ri­lor pri­ma­re, a ce­lor se­cun­da­re și a ser­vi­ci­i­lor au înre­gis­trat ex­ce­den­te mai mari cu 181, 141, res­pec­tiv 47 de mi­li­oa­ne de eu­ro. În ia­nua­rie a.c., da­to­ria ex­ter­nă to­ta­lă a scă­zut cu 817 mi­li­oa­ne de eu­ro. Da­to­ria ex­ter­nă pe ter­men lung a însu­mat 67,529 mi­liar­de de eu­ro, la 31 ia­nua­rie 2019 (68,6% din to­tal), în scă­de­re cu 0,6% fa­ţă de 31 de­cem­brie 2018. Da­to­ria ex­ter­nă pe ter­men scurt a fost de 30,856 mi­liar­de de eu­ro (31,4% din to­tal), în scă­de­re cu 1,4%, anua­li­zat. Ra­ta ser­vi­ci­u­lui da­to­ri­ei exter­ne pe ter­men lung a fost 13,2%, în ia­nua­rie 2019, com­pa­ra­tiv cu 20,7%, în ia­nua­rie 2018, con­form Agerpres.

FOTO: SHUTTERSTO­CK FOTO: AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.