Ce nu mer­ge bi­ne în re­la­ţi­i­le Ro­mâni­ei cu Olan­da?

Ade­ra­rea la Schen­gen, o te­mă de dez­ba­te­re la eu­ro­par­la­men­ta­re

Romania Libera - - Special - Ti­cu Ci­o­bo­ta­ru

Intra­rea Ro­mâni­ei în Spați­ul Schen­gen pa­re să ai­bă ca prin­ci­pal ad­ver­sar Par­la­men­tul Olan­dei, a că­rui de­ci­zie po­li­ti­că de apro­ba­re a ade­ră­rii e amâna­tă fă­ră un mo­tiv foar­te clar ex­pli­cat.

La 12 ani de la mo­men­tul ade­ră­rii, încă nu se poa­te spu­ne că ța­ra noas­tră es­te in­te­gra­tă pe de­plin în Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă pen­tru că nu sun­tem nici în Spați­ul Schen­gen, nici în zo­na eu­ro. Da­că în pri­vi­nța tre­ce­rii la mo­ne­da eu­ro­pe­a­nă tre­bu­ie înde­pli­ni­te anu­mi­te stan­dar­de, ca­len­da­rul fi­ind în curs, în pri­vi­nța Spați­u­lui Schen­gen con­diți­i­le teh­ni­ce sunt înde­pli­ni­te, fron­ti­e­re­le cu sta­te­le non-UE sunt se­cu­ri­za­te, ade­ra­rea de­pin­zând de o de­ci­zie po­li­ti­că la ni­ve­lul UE.

De ce întârzie de­ci­zia li­de­ri­lor eu­ro­peni?

Re­pre­zen­ta­nții tu­tu­ror fo­rțe­lor po­li­ti­ce, de la Pu­te­re sau din Opo­ziție, sunt de acord că ade­ra­rea la Spați­ul Schen­gen es­te „pri­o­ri­ta­tea ze­ro“; cel puțin de­cla­ra­tiv, ar fa­ce tot ce le-ar sta în pu­ti­nță pen­tru a o re­a­li­za, dar opi­ni­i­le se di­ver­si­fi­că

atunci când se pu­ne pro­ble­ma ex­pli­cați­i­lor aces­tui blo­caj. Un ob­sta­col es­te și Me­ca­nis­mul de Coo­pe­ra­re și Ve­ri­fi­ca­re (MCV), cu ane­xe­le sa­le, lup­ta anti­co­ru­pție și mo­di­fi­ca­rea le­gi­lor Jus­tiți­ei. Aici ape­le se des­part. Opo­ziția es­te su­sți­nă­toa­rea apli­că­rii mă­su­ri­lor din MCV, Pu­te­rea le con­tes­tă. În vi­zi­tă la Ga­lați, în con­tex­tul pre­gă­ti­rii cam­pa­ni­ei par­ti­du­lui său pen­tru ale­ge­ri­le eu­ro­par­la­men­ta­re, Că­lin Po­pes­cu Tă­ri­ce­a­nu, preșe­din­te­le Se­na­tu­lui și al ALDE, a abor­dat pro­ble­ma ade­ră­rii la Schen­gen ca pe o pri­o­ri­ta­te. Din punc­tul său de ve­de­re, con­diți­i­le teh­ni­ce au fost înde­pli­ni­te oda­tă cu se­cu­ri­za­rea fron­ti­e­re­lor, re­a­li­za­tă în ma­re par­te în pe­ri­oa­da în ca­re era pre­mi­er, MCV-ul ne­fi­ind o con­diție pen­tru ade­ra­re: „Știm bi­ne că sunt o se­rie de țări ca­re au fă­cut o le­gă­tu­ră im­pro­prie între Spați­ul Schen­gen și MCV. În re­a­li­ta­te, con­form tra­ta­te­lor, Ro­mânia are obli­gația să înde­pli­neas­că o se­rie de cri­te­rii teh­ni­ce de ade­ra­re la Schen­gen, pe ca­re le-a înde­pli­nit și acum in­ter­vin ches­ti­u­ni­le po­li­ti­ce. Nu o da­tă, în tre­cut, mi s-a întâmplat să stau de vor­bă cu oa­meni po­li­tici, li­deri din UE, ca­re mi-au spus

«Știți, e un mo­ment de­li­cat, avem ale­geri, nu vrem să des­chi­dem acest su­bi­ect, mai amânăm cu un an». În anul ur­mă­tor era altă ța­ră din UE ca­re avea ale­geri inter­ne, par­la­men­ta­re sau lo­ca­le, și așa tot au amânat“, ne-a de­cla­rat Că­lin Po­pes­cu Tă­ri­ce­a­nu.

Olan­da, prin­ci­pa­lul ob­sta­col

Prin­tre sta­te­le ca­re de­o­cam­da­tă nu sunt de acord cu ade­ra­rea Ro­mâni­ei la Spați­ul Schen­gen se află Olan­da, ca­re pa­re să fie și prin­ci­pa­lul ad­ver­sar al aces­tei de­ci­zii po­li­ti­ce. „În rândul aces­tor țări ex­ce­le­a­ză Olan­da, și o spun fă­ră ni­ci­un fel de reți­ne­re, stau de foar­te mul­te ori și mă întreb ce in­te­re­se sunt în spa­te­le aces­tui re­fuz per­ma­nent al Olan­dei”, spu­ne preșe­din­te­le Se­na­tu­lui. În sep­tem­brie, pre­mi­e­rul olan­dez Mark Rut­te a fost în vi­zi­tă la Bu­cu­rești, s-a întâlnit cu preșe­din­te­le Klaus Io­han­nis și cu pre­mi­e­rul Vi­o­ri­ca Dăn­ci­lă, iar du­pă aces­te întâlniri de­cla­rați­i­le sa­le au fost des­cu­ra­ja­toa­re în pri­vi­nța ade­ră­rii noas­tre la Spați­ul Schen­gen. „Nu sun­tem de acord pe toa­te punc­te­le, cum es­te Schen­gen, dar e ade­vă­rat că sun­tem de

acord pe mul­te alte ches­ti­uni“, de­cla­ra Mark Rut­te. Că­lin Po­pes­cu Tă­ri­ce­a­nu nu a pi­er­dut pri­le­jul de a-l cri­ti­ca pe preșe­din­te­le Io­han­nis pen­tru mo­dul în ca­re s-a des­fășu­rat ace­as­tă vi­zi­tă: „Vi­zi­ta în Ro­mânia a prim-mi­nis­tru­lui olan­dez Mark Rut­te, ca­re s-a întâlnit cu preșe­din­te­le ță­rii, mi s-a pă­rut sur­prin­ză­toa­re prin de­cla­rați­i­le pe ca­re le-a fă­cut re­fe­ri­tor la ade­ra­rea Ro­mâni­ei la Spați­ul Schen­gen. Nu știu de ce preșe­din­te­le Ro­mâni­ei a fost atât de indi­fe­rent, aproa­pe ne­pă­să­tor la ce­ea ce spu­nea prim-ministrul Olan­dei. Eu cred că ace­as­tă vi­zi­tă și-ar fi avut ros­tul nu­mai în ca­zul în ca­re Mark Rut­te ar fi venit și la sfârși­tul vi­zi­tei ar fi spus: «Da, cred că a so­sit mo­men­tul ca Olan­da să nu mai ai­bă ni­ci­un fel de reți­ne­re în pri­vi­nța ade­ră­rii, pen­tru că nu sunt mo­ti­ve ca­re să jus­ti­fi­ce o astfel de ati­tu­di­ne». Eu, da­că aș fi fost preșe­din­te, nu l-aș fi pri­mit pe prim-ministrul Olan­dei de­cât în aces­te con­diții“.

Dau­ne­le din ca­zul „Ros­tock“, mo­tiv de di­ver­ge­nțe

În ul­ti­mii ani, re­pre­zen­ta­nți di­plo­ma­tici sau mem­bri ai Gu­ver­nu­lui

Olan­dei au tran­smis o se­rie de sem­na­le ce su­ge­re­a­ză că exis­tă une­le pro­ble­me în re­lați­i­le bi­la­te­ra­le. În ur­mă cu pa­tru ani, un astfel de sem­nal era dat în ca­drul unui in­ter­viu acor­dat Re­a­li­ta­tea TV de am­ba­sa­do­rul Olan­dei la Bu­cu­rești la vre­mea ace­ea, Mat­thijs van Bon­zel. Între­bat da­că Olan­da sus­ţi­ne sau nu ade­ra­rea Ro­mâni­ei la Spați­ul Schen­gen, am­ba­sa­do­rul de­cla­ra că „ade­ra­rea nu e sus­ţi­nu­tă de Par­la­men­tul olan­dez pen­tru că nu con­si­de­ră că Ro­mânia a im­ple­men­tat toa­te ce­rin­ţe­le ini­ţia­le pen­tru a de­ve­ni stat mem­bru al Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne“. Aces­ta adău­ga că „o altă ne­mul­ţu­mi­re a par­la­men­ta­ri­lor olan­de­zi es­te că sta­tul ro­mân nu a plă­tit dau­ne com­pa­ni­ei olan­de­ze ca­re a re­cu­pe­rat epa­va unei na­ve eşua­te, de­şi exis­tă şi un ver­dict al Ca­me­rei In­ter­na­ţi­o­na­le de Co­merţ de la Pa­ris“. Mat­thijs van Bon­zel nu a in­trat în de­ta­lii, dar noi o vom fa­ce. Es­te vor­ba des­pre ca­zul scoa­te­rii la su­pra­față a epa­vei na­vei „Ros­tock“, re­a­li­za­tă de Ros­tock Wreck Re­mo­val Con­sor­ti­um (RWRC), for­mat din fir­me­le Mul­tras­hip BV (Olan­da), Ti­tan (SUA) şi Del­ta­cons Tul­cea. Du­pă scoa­te­rea epa­vei, li­de­rul con­so­rți­u­lui, Mul­tras­hip

BV, a so­li­ci­tat sta­tu­lui ro­mân, prin Admi­nis­trația Flu­via­lă a Du­nă­rii de Jos (AFDJ) Ga­lați, dau­ne de 12,5 mi­li­oa­ne eu­ro, pen­tru că în cai­e­tul de sar­cini nu fu­se­se­ră tre­cu­te une­le con­diții în ca­re ur­mau să fie exe­cu­ta­te lu­cră­ri­le și ca­re ar fi ge­ne­rat chel­tu­i­e­li ne­pre­vă­zu­te. Sta­tul ro­mân a re­fu­zat pla­ta, s-a ajuns la un li­ti­giu ju­de­cat de Cur­tea Inter­na­ţi­o­na­lă de Arbi­traj de la Pa­ris, ca­re a ho­tă­rât că Ro­mânia tre­bu­ie să achi­te con­so­rți­u­lui re­pre­zen­tat de fir­ma din Olan­da ce­le 12,5 mi­li­oa­ne eu­ro. Gu­ver­nul Ro­mâni­ei a ig­no­rat și de­ci­zia Cu­rții In­ter­nați­o­na­le de Arbi­traj de la Pa­ris și în con­ti­nua­re a re­fu­zat să plă­te­as­că dau­ne­le.

De­mer­suri ale Gu­ver­nu­lui Olan­dei, ig­no­ra­te la Pa­la­tul Vic­to­ria

Re­pre­zen­ta­nții Gu­ver­nu­lui Olan­dei au fă­cut mai mul­te de­mer­suri pen­tru pla­ta aces­tor dau­ne. Ca ur­ma­re, într-o șe­di­nță din mai 2013 Gu­ver­nul Pon­ta a luat no­tă de pi­er­de­rea, de că­tre AFDJ Ga­la­ţi, a pro­ce­su­lui de la Cur­tea de Arbi­traj de la Pa­ris în do­sa­rul ar­bi­tral ICC nr. 1431/AVH/ FM/GZ, pri­vind li­ti­gi­ul cu con­sor­ţi­ul RWRC, re­fe­ri­tor la con­trac­tul „Ran­flu-

area epa­vei Ros­tock din Ca­na­lul Su­li­na, cu­ră­ţa­rea ca­na­lu­lui na­vi­ga­bil şi re­fa­ce­rea apă­ră­rii de ma­luri“. În no­ta Gu­ver­nu­lui se ară­ta că „în ur­ma ar­bi­tra­ju­lui in­ter­na­ţi­o­nal a fost emi­să o de­ci­zie fi­na­lă în dis­pu­ta din­tre AFDJ Ga­la­ţi şi con­sor­ţi­ul RWRC, con­form că­reia, la da­ta de 30.04.2013, su­ma da­to­ra­tă de AFDJ Ga­la­ţi con­sor­ţi­u­lui RWRC era de 11.925.935,91 eu­ro şi 471.540,30 do­lari SUA“. În 2014 (când mi­nis­tru al Tran­spor­tu­ri­lor era Dan Șo­va) a efec­tuat o vi­zi­tă la Bu­cu­rești ministrul Co­mer­ţu­lui Exte­ri­or din Olan­da, Li­lian­ne Plo­u­men, ca­re a dis­cu­tat cu Șo­va des­pre in­te­re­sul Au­to­ri­tă­ţii Por­tu­lui Rot­ter­dam de a in­ves­ti în zo­na de sud a Por­tu­lui Con­stan­ţa, dar a abor­dat şi su­bi­ec­tul dau­ne­lor că­tre RWRC. „Ministrul olan­dez i-a ce­rut spri­ji­nul mi­nis­tru­lui Dan Şo­va în achi­ta­rea da­to­ri­ei re­zul­ta­te din li­ti­gi­ul între con­sor­ţi­ul RWRC şi AFDJ Ga­la­ţi, re­fe­ri­tor la con­trac­tul «Ran­flua­rea epa­vei Ros­tock din Ca­na­lul Su­li­na, cu­ră­ţa­rea ca­na­lu­lui na­vi­ga­bil şi re­fa­ce­rea apă­ră­ri­lor de ma­luri». Su­ma ce ar tre­bui achi­ta­tă es­te de 12 mi­li­oa­ne eu­ro“, se spu­nea în co­mu­ni­ca­tul Mi­nis­te­ru­lui Tran­spor­tu­ri­lor. Dau­ne­le nu au fost plă­ti­te nici astă­zi, iar fap­tul că Gu­ver­nul Ro­mâni­ei ig­no­ră de 6 ani de­mer­su­ri­le Gu­ver­nu­lui Olan­dei nu poa­te ră­mâne fă­ră ur­mări, cel puțin în ati­tu­di­nea me­di­i­lor po­li­ti­ce din Olan­da.

În 2016, cor­ve­te­le ur­mau să fie con­stru­i­te la Da­men Ga­lați

Se pa­re că Gu­ver­nul Olan­dei es­te foar­te sen­si­bil la pro­ble­me­le cu ca­re se con­frun­tă com­pa­ni­i­le olan­de­ze ce de­ru­le­a­ză afa­ceri sau dețin ca­pa­ci­tăți de pro­du­cție în alte țări. În acest con­text, a mai exis­tat un caz ce ar pu­tea fi con­si­de­rat în me­di­i­le po­li­ti­ce din Olan­da drept o le­za­re a in­te­re­se­lor aces­tor com­pa­nii ca­re in­ves­tesc în alte țări. Es­te vor­ba de Gru­pul Da­men, ca­re deți­ne Șan­ti­e­rul Na­val din Ga­lați. În toam­na anu­lui 2016 era aproa­pe si­gur că ce­le 4 cor­ve­te vor fi con­stru­i­te la Șan­ti­e­rul Da­men Ga­lați, spe­cia­li­zat în con­stru­i­rea de na­ve mi­li­ta­re. Ju­mă­ta­te din na­ve­le mi­li­ta­re ale Flo­tei Ma­ri­nei Re­ga­le Olan­de­ze au fost con­stru­i­te la Ga­lați. Spe­cia­liștii în teh­ni­că mi­li­ta­ră au eva­luat 13 proi­ec­te de cor­ve­te, din­tre ca­re doar pa­tru s-au ca­li­fi­cat în fa­za fi­na­lă, aces­tea sa­tis­fă­când ce­ri­nțe­le Fo­rțe­lor Na­va­le. A fost ale­a­să cor­ve­ta cla­sa

SIGMA. În do­cu­men­tația teh­ni­că erau tre­cu­te și do­uă ar­gu­men­te ce au stat la ba­za de­ci­zi­ei ca ace­le pa­tru cor­ve­te SIGMA 10514 să fie con­stru­i­te la Șan­ti­e­rul Na­val Ga­lați. În pri­mul rând, fap­tul că la Ga­lați au mai fost con­stru­i­te astfel de cor­ve­te. „Se poa­te re­a­li­za şi in­te­gra la Şan­ti­e­rul Na­val Da­men Ga­la­ţi SA, ca­re fa­ce par­te din Da­men Shi­pyar­ds Gro­up, ce a mai con­stru­it na­ve din ace­as­tă cla­să“, se spu­ne în do­cu­men­tul ci­tat. În do­cu­men­tație se me­nți­o­na că acest con­tract se re­a­li­ze­a­ză „în ve­de­rea fur­ni­ză­rii de că­tre Da­men Shi­pyar­ds Gro­up, prin Da­men Schel­de Na­val Ship­bu­il­ding BV, a pa­tru cor­ve­te din cla­sa SIGMA, con­stru­i­te şi do­ta­te în Şan­ti­e­rul Na­val Da­men Ga­la­ţi SA“. Schel­de Na­val Ship­bu­il­ding BV are se­di­ul în Vlis­sin­gen (Olan­da). Me­nți­o­na­rea șan­ti­e­ru­lui din Olan­da ți­ne de pro­ce­se­le inter­ne ale Gru­pu­lui Da­men, ca­re deți­ne pes­te 40 de șan­ti­e­re na­va­le în între­a­ga lu­me și poa­te avea un co­lec­tiv de proi­ec­ta­re spe­cia­li­zat la o anu­mi­tă com­pa­nie. Dar din mo­ment ce în do­cu­men­te­le ofi­cia­le se vor­bea des­pre 4 cor­ve­te „con­stru­i­te şi do­ta­te în Şan­ti­e­rul Na­val Da­men Ga­la­ţi SA“, evi­dent că ce­le 4 na­ve ar fi fost con­stru­i­te efec­tiv la Ga­lați. Proi­ec­tul era

avan­sat și ur­ma să fie da­tă o ho­tă­râre a Gu­ver­nu­lui Ci­o­loș.

În cam­pa­nia elec­to­ra­lă proi­ec­tul a fost blo­cat

Însă în noi­em­brie 2016 era cam­pa­nie elec­to­ra­lă pen­tru ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re, iar ca­zul ce­lor 4 cor­ve­te a fost prin­tre puți­ne­le su­bi­ec­te pe ca­re po­li­ti­ci­e­nii s-au con­trat prin schim­buri du­re de re­plici. Li­de­rii PSD și ALDE au ce­rut blo­ca­rea proi­ec­tu­lui Gu­ver­nu­lui Ci­o­loș, fă­ră o mo­ti­vație cla­ră, dar lă­sând să se înțe­le­a­gă că la mij­loc ar pu­tea fi o afa­ce­re dis­cu­ta­bi­lă, fi­ind chel­tu­i­te 1,6 mi­liar­de eu­ro pen­tru con­stru­i­rea a 4 na­ve, deși con­cret con­stru­i­rea cor­ve­te­lor re­pre­zen­ta doar 10%, adi­că 160 mi­li­oa­ne eu­ro, din alo­ca­rea bu­ge­ta­ră, res­tul ba­ni­lor fi­ind des­ti­nați echi­pă­rii cu ar­ma­ment, achi­ziți­ei mu­ni­ţi­i­lor şi in­stru­i­rii echi­pa­je­lor. Din dis­cur­su­ri­le lui Drag­nea și Tă­ri­ce­a­nu nu a lip­sit me­sa­jul po­pu­list, proi­ec­tul fi­ind cri­ti­cat pen­tru că o ma­re par­te din ba­nii alo­cați ar ajun­ge la un alt șan­ti­er al Gru­pu­lui Da­men, din Vlis­sin­gen (Olan­da) și în con­se­ci­nță nu s-ar da de lu­cru na­va­liști­lor gă­lățeni, ci ce­lor olan­de­zi. Acum, la pes­te doi ani de la acel mo­ment,

li­ci­tația a fost ra­ta­tă și s-a ajuns la un do­sar pe­nal pen­tru că exis­tă sus­pi­ci­uni pri­vind de­ru­la­rea pro­ce­du­ri­lor.

Tă­ri­ce­a­nu: „Nici eu, nici Drag­nea nu avem un rol la ni­vel exe­cu­tiv“

Între­bat da­că astfel de ca­zuri nu ar fi de na­tu­ră să mo­ti­ve­ze o ati­tu­di­ne oa­re­cum os­ti­lă în me­di­i­le po­li­ti­ce din Olan­da, iar asta să de­ter­mi­ne și re­fu­zul Par­la­men­tu­lui Olan­dei de a apro­ba ade­ra­rea Ro­mâni­ei la Spați­ul Schen­gen, preșe­din­te­le ALDE a dat un răs­puns în ca­re s-a re­fe­rit doar la ca­zul cor­ve­te­lor, afir­mând că nu a avut ni­ci­un rol în blo­ca­rea pri­me­lor pro­ce­duri: „Să o luăm puțin in­vers. Nici eu, nici Drag­nea nu avem un rol la ni­vel exe­cu­tiv. Du­pă cum știți, ace­as­tă pro­ble­mă es­te de re­sor­tul Mi­nis­te­ru­lui Apă­ră­rii, un­de sunt o se­rie de fil­tre pre­mer­gă­toa­re, nu es­te o de­ci­zie po­li­ti­că, es­te o de­ci­zie ca­re ți­ne de Sta­tul Ma­jor, de Co­mi­sia de eva­lua­re a ofer­te­lor, ca­re tre­bu­ie să răs­pun­dă în pri­mul rând cri­te­ri­i­lor teh­ni­ce. Da­că mă între­bați cât de lun­gă tre­bu­ie să fie cor­ve­ta, cât de la­tă, câți cai-pu­te­re, ha­bar n-am, nu mă pri­cep. Nu e tre­a­ba mea și nu vre­au să mă ames­tec în ace­as­tă

ches­ti­u­ne. Dar din punct de ve­de­re po­li­tic nu știu cum se fa­ce că nu­mai cu Olan­da avem pro­ble­me. Cu alții par­că nu avem pro­ble­me“, a spus Tă­ri­ce­a­nu.

Olan­de­zii au o pro­ble­mă pe ca­re noi n-o înțe­le­gem, iar ei n-o ex­pli­că

Poa­te nici ca­zul „Ros­tock“, nici ca­zul cor­ve­te­lor nu au atâta greu­ta­te încât să jus­ti­fi­ce ati­tu­di­nea ne­fa­vo­ra­bi­lă a Par­la­men­tu­lui Olan­dei, dar e foar­te po­si­bil ca aces­tea să fi con­tri­bu­it la cre­a­rea unei per­ce­pții ne­ga­ti­ve pri­vind au­to­ri­tăți­le de la Bu­cu­rești, ca­re ba nu res­pec­tă de­ci­zii ale Cu­rții In­ter­nați­o­na­le de Arbi­traj, ba de­tur­nea­ză pro­ce­duri de atri­bu­i­re a unor con­trac­te sta­bi­li­te de spe­cia­liști ca­re nu au le­gă­tu­ră cu po­li­ti­ca. Preșe­din­te­le Se­na­tu­lui spu­ne că a ob­ser­vat une­le re­ti­ce­nțe în ati­tu­di­nea Olan­dei față de Ro­mânia încă din 2002, când se dis­cu­ta des­pre ade­ra­rea Ro­mâni­ei la UE: „Îmi aduc amin­te că nu ave­am ni­cio fun­cție în ie­rar­hia sta­tu­lui ro­mân, eram vi­ce­preșe­din­te în PNL, și în anul 2002, când se dis­cu­ta des­pre ade­ra­rea Ro­mâni­ei la UE, am fost în Olan­da într-o mi­si­u­ne po­li­ti­că mai lar­gă, cu mai mul­te par­ti­de. Am fost în Par­la­men­tul olan­dez și

aco­lo am avut dis­cuții cu co­le­gii mei olan­de­zi, dar și cu alții. Am răs­puns la între­bă­ri­le ce ne-au fost adre­sa­te în co­mi­si­i­le de spe­cia­li­ta­te ale Par­la­men­tu­lui Olan­dei. Și atunci exis­ta o re­ti­ce­nță. Nu știu, Olan­da are o pro­ble­mă pe ca­re ori nu o înțe­le­gem noi, ori nu vor ei s-o spu­nă foar­te des­chis. E re­gre­ta­bil, pen­tru că alt­fel Olan­da es­te o ța­ră pe ca­re eu o pri­vesc cu foar­te ma­re ad­mi­rație. Es­te o ța­ră cu oa­meni ex­trem de mun­ci­tori, es­te o ța­ră ca­re a reușit să per­for­me­ze cu mult pes­te po­te­nția­lul ei de re­sur­se na­tu­ra­le. Și-a va­lo­ri­fi­cat re­sur­sa uma­nă. Dârze­nia olan­de­zi­lor e pro­ver­bia­lă, sunt foar­te buni oa­meni de afa­ceri, na­vi­ga­tori, au fă­cut un im­pe­riu co­lo­nial. Au mul­te me­ri­te, dar în pri­vi­nța re­lați­ei cu Ro­mânia, nu știu, «scârțâie» ce­va de mul­tă vre­me. Mie mi se pa­re că e un de­fi­cit par­ta­jat între noi și Olan­da, că nu reușim să de­pășim aces­te di­ver­ge­nțe și mi se pa­re că e de fă­cut ce­va în acest sens“, a adău­gat Tă­ri­ce­a­nu. Cam­pa­nia pen­tru eu­ro­par­la­men­ta­re ar pu­tea fi pri­le­jul unor dis­cuții în le­gă­tu­ră cu ce­ea ce ar tre­bui fă­cut pen­tru cla­ri­fi­ca­rea re­lați­i­lor bi­la­te­ra­le cu Olan­da, dar e greu de cre­zut că va fi un su­bi­ect de dez­ba­teri.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.