Motivarea sentinţei în dosarul Hexi Pharma
Societatea Hexi Pharma a pus în pericol viaţa a milioane de pacienţi care au beneficiat de asistenţă medicală din partea acelor unităţi sanitare, cărora le-au fost livrate biocide ineficiente în combaterea infecţiilor nosocomiale.
Este motivarea instanţei, care a condamnat compania la plata unei amenzi penale în valoare de 2,6 milioane de lei, pentru că a vândut dezinfectanţi diluaţi spitalelor românești. Hexi Pharma a fost găsită vinovată de înșelăciune, uz de fals și participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Instanţa a decis dizolvarea companiei și a menţinut mai multe măsuri preventive faţă de această societate. În plus, directorul general al companiei, Flori Dinu, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu executare, care însă neagă acuzaţiile, declarând că „Scopul principal al acestui scandal a fost eliminarea de pe piaţă a celui mai important producător de dezinfectanţi din România. Al doilea scop a fost de a găsi un vinovat pentru situaţia din sistemul sanitar. Am fost ameninţată cu moartea din cauza mediatizării acelor acuzaţii“. La rândul său, Mihail Leva, directorul de producţie, a primit o sentinţă de 3 ani și 8 luni de închisoare.
Tribunalul București a explicat că la stabilirea
amenzii a avut în vedere, în primul rând, prejudiciul uriaș produs de către Hexi Pharma unităţilor sanitare, cărora le-au fost vândute produsele biocide neeficiente. În acest context, firma este obligată să plătească despăgubiri de aproximativ 85 de milioane lei către 128 de spitale, care s-au constituit părţi civile în proces. Totodată, a fost avută în vedere starea de pericol pe care Hexi Pharma a creat-o prin activitatea sa infracţională, punând în pericol viaţa a milioane de pacienţi. De altfel, în probatoriu se menţionează faptul că între 1 iunie 2010 și 16 mai
2016, Hexi Pharma a plasat pe piaţa din România produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, microbactericid, compania înlesnind „cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase)“.
„În al treilea rând, instanţa reţine îndelungata perioadă în care inculpata și-a desfășurat activitatea infracţională, dovedind astfel dispreţ faţă de sănătatea celor care apelau la asistenţă medicală, inculpata,
Hexi Pharma, dobândind în acest fel uriașe sume de bani în detrimentul siguranţei sănătăţii contribuabililor români plătitori de taxe și impozite, utilizarea pe o perioadă de timp a acestor biocide ineficiente asigurând condiţiile dezvoltării rezistenţei antimicrobiene pe principiul ceea ce nu te omoară te face mai puternic, aceste microorganisme rezistente fiind adesea responsabile de infecţiile asociate asistenţei medicale, care nu în puţine rânduri au provocat grave afecţiuni sau chiar decese“, conchide judecătorul Mitu Stegaru, cel care a dat verdictul
final în acest dosar complex. De asemenea, potrivit ziare.com, magistratul a mai spus că se impune dizolvarea Hexi Pharma pentru că obiectul de activitate al acestei societăţi a fost deturnat pe o perioadă foarte lungă de timp, în scopul comiterii în special a infracţiunii de înșelăciune, compania „beneficiind astfel de imense sume de bani în detrimentul unităţilor sanitare din România și a pacienţilor acestor unităţi“.
Complicitate la înșelăciune
În cazul condamnării celor doi directori ai firmei Hexi Pharma, tribunalul arată că prin activitatea lor au favorizat compania în cazul infracţiunii de înșelăciune, punând în pericol viaţa bolnavilor din spitalele cu care firma a avut contracte pentru livrarea de dezinfectanţi: „Este neîndoielnic că, fără activitatea lor infracţională, inculpata SC Hexi Pharma nu ar fi fost
în măsură să producă acele produse biocide ineficiente, produse a căror menire era tocmai combaterea infecţiilor nosocomiale existente în unităţile sanitare din România, incidenţa acestora la nivel naţional fiind neîndoielnic mult mai mare decât cea raportată (la nivelul anului 2013, în România incidenţa infecţiilor nosocomiale era doar de 0,23%, faţă de o medie europeană de 5,7%“), susţine judecătorul Mitu Stegaru. Nu în ultimul rând, instanţa reţine faptul că cei doi directori ai companiei, deși aveau cunoștinţă și participau la fabricarea acelor biocide ineficiente, au perseverat în activitatea lor infracţională și ar mai fi făcut-o și în prezent, scopul fiind evident acela de beneficia de compensaţii financiare din partea fostului patron al companiei, Dan Condrea, care a decedat în mai 2016, după ce a intrat cu mașina într-un copac, pe drumul judeţean ce leagă localităţile Corbeanca și Buftea.