Sistemul bancar nu poate funcţiona corect decât legat de evoluţia economiei
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat că are în vedere două măsuri legate de dobânzile bancare. Una – penalizarea, dacă băncile practică în continuare dobânzi ridicate nejustificat. Alta – stimularea, pentru cei care coboară dobânzile.
iderii coaliţiei de guvernare caută în continuare soluţii de modificare a Ordonanţei de urgenţă 114 din 21 decembrie 2018, dând impresia că nu doresc eliminarea completă a actului normativ. Variantele de lucru ale acestor modificări continuă să apară.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că principiile pe care a fost construită OUG 114/2018 vor rămâne valabile. Este vorba despre scăderea preţului la gaze, dar și despre scăderea dobânzilor bancare, în paralel cu creșterea dorită a nivelului de creditare.
Tăriceanu anunţă că vor exista stimulente pentru băncile care scad dobânzile, dar și penalizări pentru cele care vor menţine nejustificat un nivel ridicat al dobânzilor la credite.
„Principiile pe care este construită ordonanţa vor rămâne în continuare valabile și am să le repet: intenţia noastră a fost de a plafona preţul la gazele naturale pentru consumatorii casnici și cei defavorizaţi“, a declarat politicianul.
Taxa pe activele bancare, de asemenea, va rămâne în continuare să funcţioneze, a anunţat Călin Popescu Tăriceanu, „dar ea nu este (n.r.: adică nu ar urma să fie) legată de ROBOR, ci pe un indice stabilit pe baza mediei tranzacţiilor efective“.
Va exista de asemenea un stimulent pentru bănci, a mai spus Tăriceanu, în așa fel încât instituţiile bancare „să scadă dobânzile, pentru că acesta a fost lucrul pe care l-am urmărit, și să crească nivelul de creditare“.
Politicianul susţine că „mediul bancar a recunoscut că dobânzile în România pentru credite sunt mult peste dobânzile practicate în alte ţări europene“.
„Noi considerăm că nu există o justificare a acestui lucru“, a spus președintele Senatului, „și sigur că avem în vedere să mergem cu două măsuri: una de penalizare, în cazul în care (n.r.: băncile) practică în continuare dobânzi ridicate nejustificat, și o măsură de stimulare pentru cei care coboară dobânzile și acordă credite mai multe. Cu alte cuvinte, în termeni mai tehnici, crește gradul de intermediere financiară al băncilor“, a mai spus Tăriceanu.
Dobânzile sunt mari din cauza inflaţiei
Ce reprezintă aceste declaraţii ale lui Tăriceanu? Aurelian Dochia, analist financiar, spune că „aceste declaraţii n-au fost niciodată îndreptăţite, nu au avut o bază reală, pentru că situaţia sistemului financiar și a creditării în România nu este dată de voinţa unuia sau a altuia, din conducerea unei bănci“.
Anume, a spus Dochia României libere, „nicăieri lucrurile nu merg așa pentru că cineva din conducere
(n.r.: conducerea unei bănci) vrea să mărească sau să scadă dobânzile. Nu se poate așa ceva“.
„Ideea aceasta, cu măsuri de stimulare și măsuri de penalizare, în funcţie de nivelul dobânzilor… oricine care este în domeniu rămâne siderat de asemenea consideraţii“, consideră expertul, adăugând că „bineînţeles că Banca Centrală ar trebui oarecum desfiinţată, dacă vine cineva să stabilească ce e nivelul normal, ce e peste și ce este sub acesta“.
De ce sunt mai mari dobânzile bancare în România decât în statele dezvoltate din Uniunea Europeană? „Evident că în România dobânzile sunt mai mari ca în alte ţări, cu care ne comparăm, pentru că inflaţia este cea mai mare din Uniunea Europeană. Unde s-a pomenit să ai dobânzi mai mici decât inflaţia?“, se întreabă retoric analistul financiar.
Noţiuni noi
Ce înseamnă media tranzacţiilor efective? Cine stabilește care este media tranzacţiilor efective? Se
duce o entitate la o bancă și spune: „Care a fost media tranzacţiilor efective, la tine, în ultimul trimestru?“.
„Nu am nici cea mai mică idee cum se poate pune în aplicare o asemenea chestiune“, crede Aurelian Dochia, explicând că „taxa pe activele bancare se practică în mai multe ţări, și în Europa, și în altă parte, dar este o taxă pe activele bancare, nu este legată de altceva, nivelul dobânzilor sau nu-știu-ce indicatori“.
Mai mult, adaugă Dochia, „în condiţiile în care încerci să legi taxa aceasta de nivelul dobânzilor, cum se tot încearcă la noi, indiferent dacă este vorba despre Robor sau despre o altă măsură a dobânzilor, pe de o parte, încalci politica Băncii Centrale, și pe de altă parte distorsionezi foarte puternic piaţa“.
Care va fi efectul unei astfel de măsuri? „Creditele vor fi mult mai greu de găsit și vor fi date pe susţinere guvernamentală. Cine stabilește cine este meritos și are dreptul să primească acele stimulente? Guvernul. Foarte bine, atunci
trecem la un alt sistem“, a spus RL expertul.
Totuși, ce înseamnă „dobânzi ridicate nejustificat“? În sistemul bancar există astfel de dobânzi ridicate nejustificat? „Habar nu am ce înseamnă“, a declarat Aurelian Dochia, adăugând că, „așa cum am spus, comparaţia cu dobânzile din Europa este nejustificată, atâta vreme cât cele din România sunt departe, în comparaţie cu cele din ţările cu care ne comparăm“.
De ce sunt departe? „Hai să ne uităm la inflaţie. La noi este 5%. Vrem să avem dobânzi de 2%, cât este într-o altă ţară. Cum se poate așa ceva? Eu, dacă dau cuiva 100 de lei, știind că primesc 90 de lei, mă gândesc de două ori înainte să fac lucrul acesta. Și atunci, cum va fi stimulată creditarea, în condiţiile în care se stabilește că unele dobânzi sunt nejustificate? Ce înseamnă dobânzi nejustificate?“, se întreabă retoric Dochia.
Dobânzile și culoarul lombardului
Indicele Robor, care este folosit la calcularea dobânzilor,
depinde de inflaţie. Dacă aceasta crește, crește și indicele Robor. Există un culoar de 2%, pe care opt bănci, luate în calcul la formarea Robor, pot cota, pornind de la dobânda de referinţă a BNR (în prezent, aceasta este de 2,5%), care este pe mediană. Dobânda maximă este așa-numitul lombard (3,5%), în timp ce facilitatea de depozit este 2,5% - 1%, adică 1,5%.
Pentru a avea termen de comparaţie, pe 2 iunie 2010, BNR a anunţat o dobândă de referinţă de 6,25%. Anterior, pe 25 septembrie 2008, Banca Centrală păstra dobânda de referinţă la 10,25%. Evident că dobânzile la credite erau influenţate de această dobândă de referinţă mare, care era menită să calmeze inflaţia.
Se scoate cea mai mare și cea mai mică dintre cotaţii și se face media aritmetică. Sunt nouă categorii de dobânzi Robor la care se petrece acest lucru, în fiecare zi de tranzacţionare de pe piaţa interbancară. Băncile cotează zilnic astfel și se formează Robor.
Dobânzile băncilor, la creditele în lei cu dobândă variabilă, se stabilesc adăugând cam 3% la indicele Robor 3M al ultimei zile de tranzacţionare a fiecărui trimestru. „Dobânzile pe o piaţă depind în primul rând de nivelul inflaţiei. Nu pot să fie dobânzi pe termen lung mai mici decât inflaţia, pentru că aceasta înseamnă pierdere pentru toţi cei care dau cu împrumut. Nu este vorba despre bănci, pentru că, în ultimă instanţă, banii băncilor sunt banii unor deponenţi“, a explicat Aurelian Dochia, analist financiar.
Factorii de formare a dobânzii
Inflaţia este cel mai important factor. Al doilea factor este cererea și oferta, ca la orice piaţă. Dacă există, la un moment dat, o cerere mare de credite, te aștepţi ca dobânzile să crească. O influenţă importantă de asemenea o are politica Băncii Centrale, care poate să încerce să crească sau să reducă inflaţia, în funcţie de conjunctură și de previziunile pe care le are ea din evoluţia economică.