Cum com­ba­tem pro­ble­me­le de să­nă­ta­te spe­ci­fi­ce pri­mă­ve­rii

Or­ga­nism la tre­ce­rea din­spre iar­nă că­tre pri­mă­va­ră?

Romania Libera - - Sănătate - Ele­na Ma­ri­nes­cu

Schim­bă­ri­le de tem­pe­ra­tu­ră și tran­zi­ţia de la ano­tim­pul re­ce la pri­mă­va­ră ne fa­ce să de­venim mai ac­ti­vi sau, dim­po­tri­vă, mai apa­tici. Ce se întâmplă cu or­ga­nis­mul uman și ce mo­di­fi­cări su­por­tă pen­tru adap­ta­rea la se­zo­nul cald ne ex­pli­că într-un in­ter­viu pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“me­di­cul de fa­mi­lie Car­men Ba­dea.

Exis­tă anu­mi­te bo­li ca­re se ma­ni­fes­tă cu pre­că­de­re pri­mă­va­ra?

Dr. Car­men Ba­dea: Se poa­te spu­ne că sunt câte­va afec­ţi­uni ca­re de­vin mai zgo­mo­toa­se pri­mă­va­ra. Toa­tă lu­mea știe des­pre aste­nia de pri­mă­va­ră, des­pre stă­ri­le de­pre­si­ve sau cri­ze­le de an­xi­e­ta­te ca­re apar cu pre­că­de­re în lu­ni­le mar­tie-apri­lie. Alte su­fe­rin­ţe ca­re se pot de­cla­nșa sau acu­ti­za pri­mă­va­ra sunt di­fe­ri­te ti­puri de aler­gii, ma­ni­fes­ta­te prin ur­ti­ca­rie, ec­ze­me sau chiar astm bro­nșic, pre­cum și gas­tri­te­le și boa­la ul­ce­roa­să.

Mul­te per­soa­ne re­simt ace­as­tă aste­nie de pri­mă­va­ră. De ce apa­re și cum se ma­ni­fes­tă?

Cu­vântul „aste­nie“pro­vi­ne din lim­ba gre­a­că (asthe­nos = fă­ră vla­gă) și se re­fe­ră la o sen­zație de slă­bi­ci­u­ne, de lip­să de ener­gie. Prin­ci­pa­le­le cau­ze ale apa­ri­ţi­ei aces­tei tul­bu­rări se­zo­ni­e­re sunt le­ga­te de stre­sul ge­ne­rat de crește­rea can­ti­tății de lu­mi­nă du­pă zi­le­le scur­te de iar­nă și de di­fe­re­nțe­le de tem­pe­ra­tu­ră mai mari sau mai mici, apă­ru­te brusc. Can­ti­ta­tea cres­cu­tă de lu­mi­nă pro­du­ce mo­di­fi­cări ale se­creți­ei hor­mo­nu­lui nu­mit me­la­to­ni­nă, ale că­rui fluc­tuații pro­duc tul­bu­rări ale dis­po­ziți­ei sau som­nu­lui. De ase­me­nea, tre­ce­rea la ora ofi­cia­lă de va­ră și tre­zi­tul foar­te de­vre­me, su­pun și ele or­ga­nis­mul unui efort su­pli­men­tar de adap­ta­re.

Un fac­tor im­por­tant im­pli­cat în apa­ri­ţia aste­ni­ei es­te di­e­ta de­ze­chi­li­bra­tă din tim­pul ier­nii, când con­su­măm le­gu­me și fruc­te în can­ti­tăți in­su­fi­ci­en­te, ce­ea ce pri­ve­a­ză or­ga­nis­mul de vi­ta­mi­ne­le, mi­ne­ra­le­le și fi­bre­le ne­ce­sa­re pen­tru o bu­nă fun­cți­o­na­re. La fel, ace­lași efect îl are și con­su­mul de car­bo­hi­drați în ex­ces. Ce­le mai im­por­tan­te simp­to­me ale aste­ni­ei de pri­mă­va­ră sunt: obo­se­a­la fi­zi­că, epu­i­za­rea men­ta­lă, tul­bu­ră­ri­le de ate­nție și me­mo­rie, tris­tețe sau dis­po­ziție de­pre­si­vă, tul­bu­rări de somn (in­som­nie sau hi­per­som­nie), lip­sa ape­ti­tu­lui sau ape­tit ca­pri­ci­os, apa­tie sau iri­ta­bi­li­ta­te, slă­bi­ci­u­ne mus­cu­la­ră, sen­za­ţia de amețe­a­lă, du­reri de cap, ne­li­niște, sen­za­ţia de tre­mor in­tern, dis­pa­riția ape­ti­tu­lui se­xual, scă­de­rea ten­si­u­nii ar­te­ria­le, că­de­rea pă­ru­lui sau crește­rea greu­tății cor­po­ra­le.

Cum se ex­pli­că aces­te in­fluen­ţe asu­pra func­ţi­o­nă­rii nor­ma­le a or­ga­nis­mu­lui cau­za­te de tre­ce­rea de la un ano­timp la altul?

Con­di­ţi­i­le me­teo-cli­ma­ti­ce spe­ci­fi­ce pri­mă­ve­rii, cu vânturi de in­ten­si­ta­te ma­re și ume­ze­a­lă cres­cu­tă, pot du­ce la apa­ri­ţia unor afec­ţi­uni os­teo-ar­ti­cu­la­re, pu­see evo­lu­ti­ve de po­liar­tri­tă reu­ma­toi­dă, ne­vral­gii, con­trac­turi mus­cu­la­re, du­reri lom­ba­re sau tor­ti­co­lis (ce­a­fa înţe­pe­ni­tă). De ace­ea se re­co­man­dă ca, pri­mă­va­ra, pe cât po­si­bil în lu­ni­le mar­tie și apri­lie, fi­e­ca­re per­soa­nă ar tre­bui să-și fa­că un set de ana­li­ze me­di­ca­le din ca­re să nu lip­se­as­că do­ză­ri­le cal­ci­u­lui to­tal (even­tual și a cal­ci­u­lui io­nic), a fi­e­ru­lui, dar și a vi­ta­mi­nei D, ca­re înde­pli­nește ro­luri mul­ti­ple și es­te un fac­tor de pro­tec­ţie împo­tri­va mul­tor bo­li.

Ce mă­suri de pre­ven­ţie și schim­bări în sti­lul de via­ţă re­co­man­da­ţi pen­tru a tre­ce cu bi­ne pes­te pro­vo­că­ri­le adu­se de acest ano­timp fru­mos?

Așa cum pri­mă­va­ra es­te ano­tim­pul re­ge­ne­ră­rii în na­tu­ră, la fel poa­te fi și mo­men­tul anual al re­ge­ne­ră­rii or­ga­nis­mu­lui, fă­ră mul­te efor­turi, cu mi­ni­me schim­bări adu­se de­prin­de­ri­lor, obi­cei­u­ri­lor și com­por­ta­men­te­lor cu ca­re sun­tem învă­ţa­ţi. De pil­dă, de di­mi­nea­ţă, încă de la tre­zi­re, ca­sa tre­bu­ie ae­ri­si­tă bi­ne și, du­pă mi­cul de­jun, dru­mul spre ser­vi­ciu să fie fă­cut, mă­car în par­te, pe jos. Mișca­rea es­te o mă­su­ră de­o­se­bit de im­por­tan­tă pen­tru adap­ta­rea la di­na­mis­mul pri­mă­ve­rii. Ali­men­ta­ţia co­rec­tă es­te a do­ua ca­le im­por­tan­tă. Es­te mo­men­tul să se con­su­me tot ce con­ţi­ne clo­ro­fi­lă, pen­tru că ver­de­ţu­ri­le sunt bo­ga­te în vi­ta­mi­ne și mi­ne­ra­le, având mul­ti­ple efec­te de­pu­ra­ti­ve asu­pra or­ga­nis­mu­lui. Urzi­ci­le, spa­na­cul, ște­via, un­tișo­rul, ce­a­pa și us­tu­roi­ul cu frun­ze ver­zi, toa­te aduc be­ne­fi­cii și să­nă­ta­te.

Tra­ta­rea simp­to­me­lor ne­plă­cu­te în mod cât mai na­tu­ral, pen­tru ca re­cur­ge­rea la me­di­ca­men­te de sin­te­ză să ai­bă loc nu­mai atunci când es­te ab­so­lut ne­ce­sar. Exis­tă plan­te cu efect an­ti­de­pre­siv, an­xi­o­li­tic sau adap­to­gen, cum sunt: roi­ni­ţa, tal­pa gâștei, su­nă­toa­re, co­nuri de ha­mei sau bu­su­i­o­cul in­dian și ging seng-ul chi­ne­zesc. Aler­gi­i­le pot răs­pun­de bi­ne la de­coc­tul din ră­dă­ci­nă de brus­tu­re sau in­fu­zia de trei fra­ţi pă­ta­ţi, du­pă cum gas­tri­te­le se pot tra­ta, pe lângă o di­e­tă adec­va­tă, cu pro­du­se ca­re să con­ţi­nă se­min­ţe de pă­tla­gi­nă, floa­re de sal­câm, obli­ge­a­nă sau an­ge­li­că.

Ce mai poa­te fi util pen­tru

Din înţe­lep­ci­u­nea altor po­poa­re, cum es­te cel chi­nez, toa­te afec­ţi­u­ni­le amin­ti­te răs­pund foar­te bi­ne de pil­dă la te­ra­pia prin acu­punc­tu­ră. De alt­fel, chi­ne­zii în an­ti­chi­ta­te, ca și astă­zi, fă­ce­au pre­ven­ţie la fi­e­ca­re schim­ba­re de ano­timp, cu aju­to­rul câtor­va șe­din­ţe de acu­punc­tu­ră. Con­form me­di­ci­nei tra­di­ţi­o­na­le chi­ne­ze, pri­mă­va­ra es­te ano­tim­pul în ca­re do­mi­nă ener­gi­i­le fi­ca­tu­lui și ale ve­zi­cii bi­lia­re, ce­ea ce ex­pli­că, în bu­nă mă­su­ră, de ce es­te atât de im­por­tant să se fa­că mișca­re. Ul­ti­ma, dar nu cea din ur­mă mă­su­ră ex­trem de sim­plă și la ca­re pu­ţini din­tre noi se gândesc, es­te ace­ea de a res­pi­ra co­rect, cu in­spir și ex­pir cât mai pro­fun­de, pen­tru a com­ba­te ten­din­ţa de a res­pi­ra su­per­fi­cial.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.