Forţele democratice siriene au anunţat „eliminarea totală“a așa-numitului califat

După aproape cinci ani, bătălia pentru dezmembrarea „califatului” brutal al ISIS s-a terminat, forțele susținute de Statele Unite anunțând că jihadiștii au fost alungați din ultimul lor bastion din Baghuz, în deșertul sirian.

În această localitate agricolă de pe malul Eufratului s-a jucat ultimul act al războiului contra „multinaționalei” jihadiste. Organizația teroristă Stat Islamic - sau ISIS - are arme și combatanți, dar nu mai are califat. La aproape cinci ani de la apariția sa pe scena internațională, mișcarea jihadistă a pierdut ultima fâșie din sinistrul său imperiu care ocupa un vast teritoriu din Siria și din Irak. ISIS rezistă de luni de zile Forțelor democratice siriene (SDF) în mica localitate-oază, un teritoriu de 700 mp, în pofida bombardamentelor violente ale coaliției. Ultima redută, localitatea Baghuz din sudestul Siriei, a fost cucerită sâmbătă, 23 martie, după săptămâni de lupte grele, de către Forțele democratice siriene,alianța kurdo-arabă susținută de coaliția internațională anti-ISIS, condusă de SUA. Eliminarea califatului este o victorie simbolică importantă contra ISIS, care la apogeul puterii sale deținea 8 milioane de persoane ostatice ale interpretării sângeroase a legii islamice într-un teritoriu ce traversa Siria și Irak, aproape de talia Marii Britanii. Cel care a proclamat „califatul” și s-a autonumit „calif”, Abu Bakr Al-Baghdadi, este de negăsit. Căderea Banghuz nu pune capăt pericolului jihadist în Siria și în Irak, mișcarea teroristă dispunând încă de celule izolate dispersate în deșert care deja au adoptat arta gherilei. Potrivit ONU, organizația jihadistă continuă să obțină venituri din activități criminale și dispune de o captură de război dificil de cuantificat – între 50 și 300 milioane dolari. Destul pentru finanțarea activităților celulelor urbane capabile de atacuri sângeroase. Mai mulți factori au contribuit la încetinirea luptelor. Rețeaua de tunele și tranșee săpate de combatanții jihadiști le-a permis să reziste mai multă vreme decât era prevăzut bombardamentelor coaliției, ale aviației americane în primul rând, și artileriei franceze aflate de partea irakiană a fluviului. În plus, concentrarea în zonă a zeci de mii de civili, femei și copii ai combatanților, dar și simpli rezidenți din regiune, prinși în capcana luptelor, a constrâns atacatorii să multiplice pauzele pentru a-i face să plece, în mici grupuri.