Cum combatem problemele de sănătate specifice primăverii

Organism la trecerea dinspre iarnă către primăvară?

Schimbările de temperatură și tranziţia de la anotimpul rece la primăvară ne face să devenim mai activi sau, dimpotrivă, mai apatici. Ce se întâmplă cu organismul uman și ce modificări suportă pentru adaptarea la sezonul cald ne explică într-un interviu pentru „România liberă“medicul de familie Carmen Badea.

Există anumite boli care se manifestă cu precădere primăvara?

Dr. Carmen Badea: Se poate spune că sunt câteva afecţiuni care devin mai zgomotoase primăvara. Toată lumea știe despre astenia de primăvară, despre stările depresive sau crizele de anxietate care apar cu precădere în lunile martie-aprilie. Alte suferinţe care se pot declanșa sau acutiza primăvara sunt diferite tipuri de alergii, manifestate prin urticarie, eczeme sau chiar astm bronșic, precum și gastritele și boala ulceroasă.

Multe persoane resimt această astenie de primăvară. De ce apare și cum se manifestă?

Cuvântul „astenie“provine din limba greacă (asthenos = fără vlagă) și se referă la o senzație de slăbiciune, de lipsă de energie. Principalele cauze ale apariţiei acestei tulburări sezoniere sunt legate de stresul generat de creșterea cantității de lumină după zilele scurte de iarnă și de diferențele de temperatură mai mari sau mai mici, apărute brusc. Cantitatea crescută de lumină produce modificări ale secreției hormonului numit melatonină, ale cărui fluctuații produc tulburări ale dispoziției sau somnului. De asemenea, trecerea la ora oficială de vară și trezitul foarte devreme, supun și ele organismul unui efort suplimentar de adaptare.

Un factor important implicat în apariţia asteniei este dieta dezechilibrată din timpul iernii, când consumăm legume și fructe în cantități insuficiente, ceea ce privează organismul de vitaminele, mineralele și fibrele necesare pentru o bună funcționare. La fel, același efect îl are și consumul de carbohidrați în exces. Cele mai importante simptome ale asteniei de primăvară sunt: oboseala fizică, epuizarea mentală, tulburările de atenție și memorie, tristețe sau dispoziție depresivă, tulburări de somn (insomnie sau hipersomnie), lipsa apetitului sau apetit capricios, apatie sau iritabilitate, slăbiciune musculară, senzaţia de amețeală, dureri de cap, neliniște, senzaţia de tremor intern, dispariția apetitului sexual, scăderea tensiunii arteriale, căderea părului sau creșterea greutății corporale.

Cum se explică aceste influenţe asupra funcţionării normale a organismului cauzate de trecerea de la un anotimp la altul?

Condiţiile meteo-climatice specifice primăverii, cu vânturi de intensitate mare și umezeală crescută, pot duce la apariţia unor afecţiuni osteo-articulare, pusee evolutive de poliartrită reumatoidă, nevralgii, contracturi musculare, dureri lombare sau torticolis (ceafa înţepenită). De aceea se recomandă ca, primăvara, pe cât posibil în lunile martie și aprilie, fiecare persoană ar trebui să-și facă un set de analize medicale din care să nu lipsească dozările calciului total (eventual și a calciului ionic), a fierului, dar și a vitaminei D, care îndeplinește roluri multiple și este un factor de protecţie împotriva multor boli.

Ce măsuri de prevenţie și schimbări în stilul de viaţă recomandaţi pentru a trece cu bine peste provocările aduse de acest anotimp frumos?

Așa cum primăvara este anotimpul regenerării în natură, la fel poate fi și momentul anual al regenerării organismului, fără multe eforturi, cu minime schimbări aduse deprinderilor, obiceiurilor și comportamentelor cu care suntem învăţaţi. De pildă, de dimineaţă, încă de la trezire, casa trebuie aerisită bine și, după micul dejun, drumul spre serviciu să fie făcut, măcar în parte, pe jos. Mișcarea este o măsură deosebit de importantă pentru adaptarea la dinamismul primăverii. Alimentaţia corectă este a doua cale importantă. Este momentul să se consume tot ce conţine clorofilă, pentru că verdeţurile sunt bogate în vitamine și minerale, având multiple efecte depurative asupra organismului. Urzicile, spanacul, ștevia, untișorul, ceapa și usturoiul cu frunze verzi, toate aduc beneficii și sănătate.

Tratarea simptomelor neplăcute în mod cât mai natural, pentru ca recurgerea la medicamente de sinteză să aibă loc numai atunci când este absolut necesar. Există plante cu efect antidepresiv, anxiolitic sau adaptogen, cum sunt: roiniţa, talpa gâștei, sunătoare, conuri de hamei sau busuiocul indian și ging seng-ul chinezesc. Alergiile pot răspunde bine la decoctul din rădăcină de brusture sau infuzia de trei fraţi pătaţi, după cum gastritele se pot trata, pe lângă o dietă adecvată, cu produse care să conţină seminţe de pătlagină, floare de salcâm, obligeană sau angelică.

Ce mai poate fi util pentru

Din înţelepciunea altor popoare, cum este cel chinez, toate afecţiunile amintite răspund foarte bine de pildă la terapia prin acupunctură. De altfel, chinezii în antichitate, ca și astăzi, făceau prevenţie la fiecare schimbare de anotimp, cu ajutorul câtorva ședinţe de acupunctură. Conform medicinei tradiţionale chineze, primăvara este anotimpul în care domină energiile ficatului și ale vezicii biliare, ceea ce explică, în bună măsură, de ce este atât de important să se facă mișcare. Ultima, dar nu cea din urmă măsură extrem de simplă și la care puţini dintre noi se gândesc, este aceea de a respira corect, cu inspir și expir cât mai profunde, pentru a combate tendinţa de a respira superficial.