Cum poate România să iasă din epoca de piatră a finanţelor
Încă de la intrarea în UE, în 2007, România s-a plasat pe ultimul loc în ceea ce privește gradul de intermediere financiară. Chiar și așa, reușisem treptat să creștem până la un aproximativ decent 40% din PIB. Astăzi, valoarea creditului privat nu mai sare de 26%, mult chiar și sub Bulgaria.
Firmele și populația din România au cel mai scăzut nivel de creditare raportat la Produsul Intern Brut, iar aceasta nu este deloc o veste bună într-o țară cu economie dependentă de capitalurile străine.
Creditele acordate de bănci firmelor și populației din România reprezintă doar 26% din Produsul Intern Brut, iar acesta este cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB),Sergiu Oprescu,apreciază că,în acest context,ar fi cazul ca autoritățile să elaboreze o strategie centrată pe creșterea gradului de intermediere.
„După cum se știe, noi suntem la cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană, în momentul de faţă cu 26% intermediere financiară. Apropo, intermedierea financiară este definită ca raportul dintre creditul neguvernamental și produsul intern brut. Ca să știm despre ce vorbim. Cu 26% în clipa de faţă, România, din păcate, se găsește în coada listei de intermediere financiară”, a afirmat Sergiu Oprescu.
Există viață bună fără credit?
El a spus că există o legătură directă între intermedierea financiară și bunăstarea economică dintr-o societate.
Sergiu Oprescu a declarat că în orice formă am discuta despre intermedierea financiară două resurse sunt vitale pentru a asigura creșterea intermedierii financiare în România. O primă resursă este lichiditatea din sistem, iar o altă resursă este capitalul băncii.
„După cum știm, suntem într-un mediu extrem de reglementat. În clipa de faţă, reglementarea la nivelul sistemului bancar este la cote extrem de ridicate. Ca atare, această resursă, capitalul bancar, este o resursă necesară, nu întotdeauna suficientă pentru că avem nevoie și de lichiditate, dar este o resursă absolut necesară pentru ca pe baza acesteia să putem să construim o tactică sau o strategie de creștere a intermedierii financiare”, a precizat Sergiu Oprescu.
Statul s-ar putea implica
El a declarat că ar trebui să existe un program naţional de creștere a intermedierii financiare.
„Ar trebui să venim în faţa societăţii și să explicăm ce trebuie făcut pentru ca să putem să creștem intermedierea financiară în România. Pentru că prin creșterea intermedierii financiare fiecare dintre noi, fie că este antreprenor, societate comercială, persoană fizică, în final beneficiază, de fapt, și de drept la accesul la resurse financiare”, a spus Sergiu Oprescu.
Președintele Consiliului Director al ARB consideră că programul ar trebui să cuprindă cel puţin cinci pași. Un prim pas îl reprezintă stabilirea obiectivului; al doilea identificarea strategiei de atingere a obiectivului; al treilea pas constă în inventarierea resurselor existente; al patrulea pas presupune găsirea mecanismelor prin care este facilitată atingerea obiectivului; iar ultimul pas îl reprezintă sindicalizarea obiectivelor cu toţi factorii de comandă din societate.