Cum a ser­bat Ro­mânia fran­co­fo­nia în ini­ma Pa­ri­su­lui

Pri­ma zi a fost de­di­ca­tă gas­tro­no­mi­ei, cea de-a do­ua cer­ce­tă­rii ști­i­nți­fi­ce.

Romania Libera - - Special - Cris­tian Ha­gi

În fi­e­ca­re an, vor­bi­to­rii de fran­ce­ză săr­bă­to­resc fran­co­fo­nia. Sunt cir­ca 300 de mi­li­oa­ne de oa­meni ca­re fo­lo­sesc fran­ce­za, de pe tot glo­bul, din Eu­ro­pa până în Afri­ca. Anul aces­ta, se­ria de eveni­men­te pri­le­ju­i­tă de ace­as­tă săr­bă­toa­re a avut loc în ini­ma Pa­ri­su­lui, la se­di­ul UNESCO.

În pri­ma zi, su­te de re­pre­zen­ta­nți din cir­ca 300 de țări fran­co­fo­ne au par­ti­ci­pat, în sa­la Se­gur din in­sti­tuție, la o „se­a­ra sa­vo­ri­lor fran­co­fo­ne”. O ex­plo­zie de gus­turi cum rar îți es­te dat să întâlnești, în ace­lași loc, un­de­va. Ță­ri­le par­ti­ci­pan­te au pre­zen­tat, la stan­duri, cam tot ce au mai bun în acest do­me­niu. Și a tre­bu­it să fie la înă­lți­me, da­că ți­nem cont că se aflau în Fra­nța și că gas­tro­no­mia fran­ce­ză a fost in­clu­să în

pa­tri­mo­ni­ul UNESCO. La eveni­ment au par­ti­ci­pat ofi­cia­li­tăți din ce­le 30 de țări, dar și Au­drey Azo­u­lay, di­rec­tor ge­ne­ral al UNESCO, și Lo­u­i­se Mus­hi­ki­wa­bo, se­cre­tar ge­ne­ral al fran­co­fo­ni­ei. „Es­te o mo­da­li­ta­te fru­moa­să de a des­chi­de Zi­ua Fran­co­fo­ni­ei, cu mu­zi­că, cu gas­tro­no­mie, pen­tru că aces­tea fac par­te din viața noas­tră co­ti­dia­nă și ne amin­tesc de fap­tul că împăr­tășim o cul­tu­ră co­mu­nă, ace­ea a fran­co­fo­ni­ei”, a spus Au­drey Azo­u­lay.

De la fon­due el­vețian la fri­gă­rui cu ba­na­ne și ar­dei

Du­pă dis­cur­su­ri­le ofi­cia­le, ca­re au su­bli­niat im­por­ta­nța lim­bii și cul­tu­rii fran­ce­ze, toți cei pre­ze­nți s-au înfrup­tat din bu­ca­te­le pre­zen­ta­te. Elveți­e­nii au adus un apa­rat de fon­due, ca­re a fun­cți­o­nat la foc au­to­mat. Pre­pa­ra­tul tra­diți­o­nal, însoțit de car­to­fi și cas­tra­ve­ci­ori, a fă­cut fu­rori prin­tre cei pre­ze­nți. Ță­ri­le afri­ca­ne s-au între­cut în

a oferi bu­ca­te de­li­ci­oa­se. Hai­ti­e­nii, de exem­plu, te îndem­nau să încerci câte­va din pre­pa­ra­te­le lor tra­diți­o­na­le, cum ar fi niște așa-zi­se fri­gă­rui, ca­re co­nți­neau ba­na­ne și ar­dei. Cei din Ma­da­gas­car au venit pre­gă­tiți cu un suc de man­go și sa­la­tă de fruc­te in­di­ge­ne, ar­me­nii au pre­gă­tit sti­cle de co­niac (se spu­ne că e unul din­tre ce­le mai bu­ne din lu­me), plă­cin­te și un fel de ba­cla­va­le. Au fost pre­zen­te și țări ara­be, cum ar fi Ku­wei­tul, ca­re a avut ca fel prin­ci­pal un orez cu pui și un sos spe­cial, o rețe­tă se­cre­tă. Sârbii au avut la stand fe­te îmbră­ca­te în cos­tum tra­diți­o­nal, ge­or­gi­e­nii te îmbiau cu plă­cin­te, bel­gi­e­nii cu be­re de mai mul­te fe­luri și car­to­fi pră­jiți.

Di­fe­re­nța din­tre Re­pu­bli­ca Mol­do­va și Ro­mânia

Unul din­tre ce­le mai fru­moa­se stan­duri (și ce­le mai cău­ta­te) a fost cel al Re­pu­bli­cii Mol­do­va. Echi­pa de

din­co­lo de Prut s-a pre­gă­tit te­mei­nic pen­tru eveni­ment. În mij­lo­cul me­sei tro­na o oa­lă de sar­ma­le, ca­re a atras ate­nția par­ti­ci­pa­nți­lor. Nu au lip­sit plă­cin­te­le tra­diți­o­na­le, fruc­te­le, co­la­cii de pâi­ne, dar nici vi­nul bun pen­tru ca­re Mol­do­va es­te re­nu­mi­tă, cel puțin prin zo­na noas­tră. Stan­dul Ro­mâni­ei, din pă­ca­te, a fost unul să­ră­că­ci­os - câte­va sti­cle de vin și niște pri­co­mig­da­le pu­se pe ma­să. Cu si­gu­ra­nță aces­tea nu sunt ce­le mai re­pre­zen­ta­ti­ve spe­cia­li­tăți cu­li­na­re de la noi din ța­ră.

Avan­ta­je­le fran­ce­zei ca lim­bă de cer­ce­ta­re

A do­ua zi a fost de­di­ca­tă unei me­se ro­tun­de cu te­ma „fran­ce­za ca lim­bă ști­i­nți­fi­că”. Au par­ti­ci­pat Hélène Drain­vil­le, di­rec­tor ge­ne­ral al ACFAS (Asso­cia­ti­on fran­cop­ho­ne po­ur le sa­voir), cu se­di­ul în Ca­na­da, dar și doc­to­ran­zi din Ma­roc (Kaw­tar Essai­di), Bur­ki­na Fa­so (Ge­ne­vièvé Za­bre), Be­nin (Ma­ri­el­le Yas­mi­ne Agba­ho­un­gba­ta) și Ro­mânia, lau­re­ați ai con­cur­su­lui „Te­za mea de doc­to­rat în 180 de se­cun­de”. Ța­ra noas­tră a fost re­pre­zen­ta­tă

de Ve­ro­ni­ca Ha­gi, doc­to­rand la Uni­ver­si­ta­tea Ovi­di­us din Con­sta­nța și pro­fe­sor de lim­ba fran­ce­ză la Școa­la „Ghe­or­ghe Țiței­ca”. Aceștia au vor­bit des­pre pro­vo­că­ri­le, dar și des­pre avan­ta­je­le cer­ce­tă­rii în lim­ba fran­ce­ză. Pro­vo­ca­rea prin­ci­pa­lă es­te că en­gle­za es­te lim­ba de ba­ză a cer­ce­tă­rii ști­i­nți­fi­ce, dar prin­ci­pa­lul avan­taj toc­mai de aici de­ri­vă: pen­tru că aproa­pe toa­tă lu­mea fa­ce cer­ce­ta­re în en­gle­ză, ris­că să tre­a­că ne­ob­ser­vat, pe când cer­ce­ta­rea ști­i­nți­fi­că în fran­ce­ză te fa­ce vi­zi­bil.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.