Pe­ri­co­lul din li­ving: ra­do­nul, un gaz can­ce­ri­gen, ema­nat din par­do­se­li și pe­re­ţi

Po­tri­vit pri­mei hă­rți a con­cen­trați­i­lor de ra­don din Ro­mânia, la noi me­dia ex­pu­ne­rii ar fi de 176 Bq (Bec­que­rel)/mc, pes­te 11% din re­zul­ta­te fi­ind pes­te ni­ve­lul ad­mis, de 300 Bq/ mc.

Romania Libera - - Din Ţară - Ti­cu Ci­o­bo­ta­ru

Oe­chi­pă de cer­ce­tă­tori de la Uni­ver­si­ta­tea „Du­nă­rea de Jos” din Ga­lați stu­dia­ză cum se acu­mu­le­a­ză în încă­pe­ri­le lo­cu­i­nțe­lor noas­tre con­cen­trați­i­le de ra­don și to­ron, do­uă ga­ze ra­di­oac­ti­ve ino­do­re și in­co­lo­re. În ur­mă cu doi ani, o echi­pă de cer­ce­tă­tori de la Uni­ver­si­ta­tea „Ba­beș-Bo­lyai” din Cluj a re­a­li­zat o pri­mă har­tă a con­cen­trați­i­lor de ra­don de pe 42% din te­ri­to­ri­ul nați­o­nal. Aces­te pre­o­cu­pări ale cer­ce­tă­to­ri­lor din Cluj și Ga­lați sunt jus­ti­fi­ca­te de pe­ri­co­lul pre­zen­tat de acest gaz ca­re se for­me­a­ză prin de­zin­te­gra­rea ra­di­oac­ti­vă a ura­ni­u­lui din pă­mânt, fi­ind ema­nat de sol, dar și de par­do­se­li­le, gre­sia sau pe­reții din lo­cu­in­ţe și în ca­zul în ca­re încă­pe­ri­le nu sunt ae­ri­si­te cel puțin câte­va mi­nu­te pe zi acu­mu­la­rea aces­tui gaz poa­te ajun­ge la con­cen­trații pe­ri­cu­loa­se pen­tru or­ga­nism, pro­vo­când can­cer la plă­mâni și leu­ce­mie.

Ra­do­nul, pe­ri­co­lul din li­ving și dor­mi­tor

Cer­ce­tă­ri­le de la uni­ver­si­ta­tea din Ga­lați sunt coor­do­na­te de prof. univ. dr. ha­bil. Antoa­ne­ta Ene, de la De­par­ta­men­tul Chi­mie, Fi­zi­că și Me­diu din ca­drul Fa­cul­tă­ţii de Ști­in­ţe și Me­diu. Mă­su­ră­to­ri­le con­cen­trați­i­lor de ra­don sunt re­a­li­za­te cu aju­to­rul unui apa­rat por­ta­bil, ba­zat pe spec­tro­me­tria ra­dia­ţi­i­lor alfa. Sunt mă­su­ra­te din oră în oră con­cen­trați­i­le ra­do­nu­lui și to­ro­nu­lui, ga­ze ra­di­oac­ti­ve ema­na­te de sol și ma­te­ria­le­le de con­struc­ţii fo­lo­si­te la ri­di­ca­rea lo­cu­in­ţei.

„So­lul, gre­sia, po­de­aua, pe­re­ţii și ma­te­ria­le­le de con­struc­ţii din lo­cu­in­ţe­le noas­tre con­ţin izo­to­pi ra­di­oac­ti­vi, din se­ri­i­le ura­ni­u­lui și to­ri­u­lui. Aceștia se de­zin­te­gre­a­ză în lanţ, unii din­tre des­cen­den­ţi fi­ind ra­do­nul, res­pec­tiv to­ro­nul. În le­gis­la­ţia ro­mâneas­că, mai pre­cis Ordi­nul nr. 316/2018 pen­tru apro­ba­rea nor­me­lor pri­vind ce­rin­ţe­le de se­cu­ri­ta­te ra­di­o­lo­gi­că pen­tru sur­se na­tu­ra­le de ra­dia­ţii, nor­ma ad­mi­să a con­cen­trați­ei de ra­don es­te de 300 Bq/ mc. Da­că o încă­pe­re nu es­te ae­ri­si­tă câte­va mi­nu­te în fi­e­ca­re zi, ra­do­nul se acu­mu­le­a­ză în con­cen­tra­ţii pe­ri­cu­loa­se, iar per­soa­ne­le ca­re lo­cu­i­esc aco­lo se pot îmbol­nă­vi, în timp, de can­cer la plă­mâni”, spu­ne prof. univ. Antoa­ne­ta Ene, ca­re a adău­gat că es­te ne­ce­sa­ră o cam­pa­nie de co­nști­en­ti­za­re în rândul po­pu­la­ţi­ei și un pro­gram con­cret de mo­ni­to­ri­za­re a aces­tor ga­ze, așa cum se întâmplă în Sta­te­le Uni­te: „Co­le­gii de la Uni­ver­si­ta­tea Ba­beș-Bo­lyai au ela­bo­rat, acum câţi­va ani, o har­tă de ra­don în Ro­mânia, cu zo­ne­le de risc, ţa­ra noas­tră aflându-se într-un top ne­ga­tiv al va­lo­ri­lor de ra­don din Eu­ro­pa. La fel fa­cem și noi, pen­tru anu­mi­te lu­crări de cer­ce­ta­re: am mă­su­rat cu apa­ra­tul

por­ta­bil can­ti­ta­tea de ra­don din câte­va lo­cu­in­ţe din Șen­dreni, dar și din orașul Ga­la­ţi, pre­cum și din une­le spații aca­de­mi­ce. Ga­zul exis­tă de când lu­mea, chiar și în apă, dar po­pu­la­ţia nu cu­noaște, din pă­ca­te, aces­te lu­cruri și es­te bi­ne să fie in­for­ma­tă”.

Ce es­te ra­do­nul?

Po­tri­vit li­te­ra­tu­rii de spe­cia­li­ta­te, ra­do­nul es­te un gaz ra­di­oac­tiv re­zul­tat din de­zin­te­gra­rea ra­di­u­lui, aces­ta pro­venind din se­ria de de­zin­te­gra­re a ura­ni­u­lui. Es­te pre­zent în anu­mi­te so­luri și poa­te fi tran­spor­tat prin in­ter­me­di­ul me­di­i­lor po­roa­se, în spe­cial prin fe­no­me­nul de con­ve­cție. Ra­do­nul es­te un ele­ment chi­mic cu sim­bo­lul Rn și nu­mă­rul ato­mic 86. Es­te al cin­ci­lea ele­ment chi­mic ra­di­oac­tiv des­co­pe­rit. A fost des­co­pe­rit în anul 1900 de că­tre Fri­e­dri­ch Ernst Dorn. Fa­ce par­te din gru­pa ga­ze­lor ra­re. Crește­rea con­cen­trați­ei de ra­don în at­mos­fe­ră anu­nță apro­pi­e­rea unui cu­tre­mur. Ra­do­nul es­te ino­dor, in­co­lor, in­si­pid, dar la tem­pe­ra­turi scă­zu­te sub punc­tul de îngheț 202 K (−71 °C; −96 °F) are o cu­loa­re fos­fo­res­cen­tă stră­lu­ci­toa­re, ca­re se tran­sfor­mă în gal­ben când

tem­pe­ra­tu­ra sca­de și de­vi­ne oran­ge-roșu la tem­pe­ra­turi sub 93 K (−180,1 °C; −292,3 °F). La va­lori nor­ma­le ale tem­pe­ra­tu­rii și pre­si­u­nii, ra­do­nul for­me­a­ză un gaz mo­noa­to­mic cu o den­si­ta­te de 9,73 kg/mc, de apro­xi­ma­tiv 8 ori mai ma­re de­cât den­si­ta­tea at­mos­fe­rei Pă­mântu­lui, ca­re es­te 1,217 kg/mc.

Pri­ma har­tă a con­cen­trați­i­lor de ra­don din Ro­mânia

Cer­ce­tă­to­rii de la Fa­cul­ta­tea de Ști­in­ţa și In­gi­ne­ria Me­di­u­lui a Uni­ver­si­tă­ţii „Ba­beș-Bo­lyai” din Clu­jNa­po­ca au lan­sat în ur­mă cu doi ani o pri­mă har­tă a con­cen­trați­i­lor cres­cu­te de ra­don ca­re cu­prin­de re­zul­ta­te­le mă­su­ră­to­ri­lor efec­tua­te pe 42% din te­ri­to­ri­ul nați­o­nal. „Am re­a­li­zat pri­ma har­tă de ra­don din Ro­mânia, cu zo­ne­le de risc,

iar ţa­ra noas­tră se află într-un top ne­ga­tiv al va­lo­ri­lor de ra­don din Eu­ro­pa. Pe ba­za a apro­xi­ma­tiv 5.000 de mă­su­ră­tori de ra­don me­dia ex­pu­ne­rii în Ro­mânia ar fi de 176 Bq (Bec­que­rel)/ mc, mai mult de 11% din re­zul­ta­te fi­ind pes­te ni­ve­lul le­gi­fe­rat, de 300 Bq/mc. Asta înse­am­nă că ne si­tuăm într-o zo­nă de risc ri­di­cat, me­dia eu­ro­pe­a­nă fi­ind de 98 Bq/mc. Mă­su­ră­to­ri­le au aco­pe­rit 42% din te­ri­to­ri­ul ţă­rii și tot ce ne do­rim es­te să com­ple­tăm har­ta da­că se poa­te în acest an, ast­fel încât să pu­tem iden­ti­fi­ca toa­te zo­ne­le de risc ca­re înse­am­nă tot ce es­te pes­te 300 de Bq/mc și un­de ar tre­bui mă­su­ră­tori de­ta­lia­te și im­ple­men­tat un pro­to­col ri­gu­ros de con­trol, adi­că mo­ni­to­ri­za­re, pre­ven­ţie și re­me­di­e­re un­de es­te ca­zul. Es­te vor­ba de pre­veni­re în ca­zul con­struc­ţi­i­lor noi, în zo­ne­le cu po­ten­ţial ur­ba­nis­tic, dar și de re­me­di­e­re a con­struc­ţi­i­lor ve­chi”, de­cla­ra cu acel pri­lej Di­nu Cu­coș, ma­na­ge­rul de proi­ect de la Uni­ver­si­ta­tea „Ba­beș-Bo­lyai”.

Proi­ec­tul „MONITOX”cer­ce­tări ex­tin­se în ba­zi­nul Mă­rii Ne­gre

Cer­ce­tă­ri­le cu pri­vi­re la emi­si­i­le de ra­don vor fi ex­tin­se la mă­su­ra­rea emi­si­i­lor din so­luri și ape în Ba­zi­nul Mă­rii Ne­gre în ca­drul Proi­ec­tu­lui „MONITOX”, im­ple­men­tat de cer­ce­tă­to­rii din Ga­lați cu par­te­neri din Re­pu­bli­ca Mol­do­va și Gre­cia. Proi­ec­tul „Rețea de coo­pe­ra­re in­ter­dis­ci­pli­na­ră în Ba­zi­nul Mă­rii Ne­gre

pen­tru mo­ni­to­ri­za­rea co­mu­nă du­ra­bi­lă a mi­grați­ei com­puși­lor to­xici în me­diu, eva­lua­rea îmbu­nă­tăți­tă a stă­rii eco­lo­gi­ce și a im­pac­tu­lui sub­sta­nțe­lor dău­nă­toa­re asu­pra să­nă­tății uma­ne și pre­veni­rea ex­pu­ne­rii po­pu­lați­ei” – „MONITOX” a fost lan­sat la Uni­ver­si­ta­tea „Du­nă­rea de Jos” din Ga­lați în ur­mă cu câte­va luni. Es­te un proi­ect ce are ca prin­ci­pal obi­ec­tiv mo­ni­to­ri­za­rea ca­li­tății me­di­u­lui în Ba­zi­nul Mă­rii Ne­gre, prin in­ves­ti­ga­rea com­ple­xă a evo­luți­i­lor a șa­se cla­se de sub­stan­ţe to­xi­ce din șap­te com­po­nen­te de me­diu, apa de su­pra­față și ape­le sub­te­ra­ne, so­lul, ro­ca și se­di­men­te­le, ve­ge­tația și fau­na. Proi­ec­tul es­te fi­na­nțat de Uni­u­nea Eu­ro­pe­a­nă prin in­ter­me­di­ul Instru­men­tu­lui Eu­ro­pe­an de Ve­ci­nă­ta­te în ca­drul Pro­gra­mu­lui Ope­ra­ţi­o­nal Co­mun „Ba­zi­nul Mă­rii Ne­gre” 2014-2020 și are o du­ra­tă de im­ple­men­ta­re de 30 de luni. Bu­ge­tul to­tal al proi­ec­tu­lui es­te de 952.500 eu­ro, din ca­re con­tri­buția Uni­u­nii Eu­ro­pe­ne es­te de 876.500 eu­ro. Rețe­aua in­ter­dis­ci­pli­na­ră „MONITOX” es­te for­ma­tă din Uni­ver­si­ta­tea „Du­nă­rea de Jos”, ca­re prin Fa­cul­ta­tea de Ști­i­nțe și Me­diu es­te li­der par­te­ner al proi­ec­tu­lui, in­sti­tu­te­le de cer­ce­tări par­te­ne­re fi­ind „Eas­tern Ma­ce­do­nia and Thra­ce Insti­tu­te of Te­chno­lo­gy Ka­va­la” din Gre­cia, In­sti­tu­tul Nați­o­nal de Cer­ce­ta­re-Dez­vol­ta­re „Del­ta Du­nă­rii” Tul­cea și In­sti­tu­tul de Ge­o­lo­gie și Seis­mo­lo­gie și In­sti­tu­tul de Zoo­lo­gie de la Chiși­nău.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.