Schim­bări ma­jo­re la ba­ca­lau­re­at, gră­di­niță, învăță­mânt pri­mar și li­ceu

Andro­nes­cu: No­ua Le­ge a Edu­cați­ei nu poa­te să pre­va­dă mai puțin de 6% din PIB

Romania Libera - - Prima Pagina - Lau­re­nțiu Mușoiu

Mi­ni­mum 6% din PIB pen­tru Edu­cație, pa­tru ti­puri de ba­ca­lau­re­at și ore de lim­bă străi­nă pre­da­te de învăță­tori sunt prin­tre prin­ci­pa­le­le pre­ve­deri pe ca­re mi­nis­trul Eca­te­ri­na Andro­nes­cu le vrea în no­ua le­gis­lație din do­me­niu.

Mi­nim 6% din PIB pen­tru Edu­cație, pa­tru ti­puri de ba­ca­lau­re­at și ore de lim­bă străi­nă pre­da­te de învăță­tori sunt prin­tre prin­ci­pa­le­le pre­ve­deri pe ca­re mi­nis­trul Eca­te­ri­na Andro­nes­cu le vrea în no­ua le­gis­lație din do­me­niu.

No­ua Le­ge a Edu­cați­ei nu tre­bu­ie să pre­va­dă mai puțin de 6% din pro­du­sul in­tern brut alo­ca­tei pen­tru învăță­mânt, a de­cla­rat pen­tru „Ro­mânia li­be­ra“, mi­nis­trul Eca­te­ri­na Andro­nes­cu. “Am pu­tea să dăm și mai mult pen­tru Edu­cație. Sunt țări ca­re alo­că 9%. În ni­ci­un caz, în no­ua le­ge nu tre­bu­ie tre­cut mai puțin de 6%, cum es­te în pre­zent. Inves­tind în Edu­cație, se in­ves­tește și în eco­no­mia ță­rii, pen­tru că pre­gă­tești ge­ne­rații ca­re pot adu­ce un plus de va­loa­re”, ne-a de­cla­rat Andro­nes­cu.

De când a in­trat în vi­goa­re Le­gea Edu­cați­ei Nați­o­na­le 1/2011, nu s-a alo­cat ni­ci­o­da­tă 6% din PIB pen­tru învăță­mânt, așa cum pre­ve­de ace­as­ta. “În acest mo­ment avem 5,5%. Es­te cel mai mult, din cât s-a alo­cat în toți anii. Și eu sper că va mai fi o rec­ti­fi­ca­re bu­ge­ta­ră, ce, evi­dent, nu poa­te fi de­cât po­zi­ti­vă”, ne-a pre­ci­zat mi­nis­trul Edu­cați­ei.

Eca­te­ri­na Andro­nes­cu a mai spus, într-o dez­ba­te­re pe te­ma noii le­gi a Edu­cați­ei, că do­rește ca, până în cla­sa a IV-a, ele­vi­lor să le fie pre­da­te toa­te ma­te­ri­i­le de un sin­gur pro­fe­sor pen­tru învăță­mântul pri­mar (învăță­tor). În pre­zent, până la cla­sa a V-a, ele­vii au un învăță­tor, un pro­fe­sor de re­li­gie, unul de edu­cație fi­zi­că și sport și pro­fe­sori pen­tru lim­bi­le străi­ne. De me­nți­o­nat că exis­tă un de­fi­cit de pro­fe­sori de sport, la ni­vel na­ti­o­nal, ast­fel încât, în mai mul­te șco­li, învăță­to­rul ți­ne și ora de sport. Nu es­te însă o no­u­ta­te pen­tru aceștia, având aces­tă pre­gă­ti­re, de di­nain­te de a fi in­tro­duși pro­fe­sori de sport în învăță­mântul pri­mar. “Eu am spus că es­te mai bi­ne pen­tru co­pii să ai­bă un sin­gur pro­fe­sor pen­tru învăță­mântul pri­mar, de­oa­re­ce vin de la gră­di­niță, un­de au avut doar o edu­ca­toa­re. Tre­ce­rea să nu fie atât de brus­că.

Sunt pro­ble­me cu pro­fe­so­rii de sport ca­re nu adap­te­a­ză ni­ve­lul la ore­le de sport, pen­tru ele­vii din învăță­mântul pri­mar. Am avut o dis­cuție, în acest sens și cu rec­to­rul de la Uni­ver­si­ta­tea Nați­o­na­lă de Edu­cație Fi­zi­că și Sport. Sunt doar pro­pu­neri. Re­a­li­zăm dez­ba­teri, le­gea va mer­ge apoi în Par­la­ment, un­de va fi su­pu­să la vot și poa­te fi amen­da­tă, iar apoi va mer­ge spre pro­mul­ga­re la preșe­din­te, ca­re are pro­si­bi­li­ta­tea să ce­a­ră o re­e­xa­mi­na­re”, ne-a mai pre­ci­zat Andro­nes­cu.

Mu­lți co­pii au însă pro­fe­sori de lim­bă străi­nă și la gră­di­niță, în pre­zent, prin ore opți­o­na­le.

Pre­da­rea ore­lor de lim­bă străi­nă și a ce­lei de re­li­gie pre­su­pu­ne însă o pre­gă­ti­re su­pli­men­ta­ră în fa­cul­tăți­le de Ști­i­nțe­le Edu­cați­ei (ce­le ca­re pre­gă­tesc pro­fe­so­rii pen­tru învăță­mântul pri­mar), schim­ba­rea exa­me­nu­lui de Ti­tu­la­ri­za­re, dar și, im­por­tant pro­ba­bil pen­tru cla­sa po­li­ti­că, o re­du­ce­re a nu­mă­ru­lui de ca­dre di­dac­ti­ce an­ga­ja­te.

15 ani de școa­lă, obli­ga­to­rii

Mi­nis­trul Edu­cați­ei mai su­sți­ne ide­ea ca no­ua le­ge să in­tro­du­că obli­ga­ti­vi­ta­tea a 15 ani de învăță­mânt, cu 4 mai mu­lți, de­cât în pre­zent. “În acest mo­ment avem 11 ani obli­ga­to­rii, de la cla­sa pre­gă­ti­toa­re, până la cla­sa a ze­cea. Eu pro­pun să fie învăță­mânt obli­ga­to­riu până la cla­sa a XII-a. Di­fe­re­nța es­te că noi nu asi­gu­răm ma­nual pen­tru cla­se­le a XI-a și a XII-a. Pro­fe­so­rii ori­cum îi plă­tim. Așa am asi­gu­ra și ma­nua­le­le. Și pro­pun și do­uă cla­se obli­ga­to­rii la gră­di­niță. Ast­fel, am avea 15 ani de învăță­mânt obli­ga­to­riu. Sunt țări, ca Unga­ria, de exem­plu, ca­re au și mai mu­lți”, ne-a mai de­cla­rat Eca­te­ri­na Andro­nes­cu.

Ace­as­ta a pro­pus in­tro­du­ce­rea a pa­tru ti­puri de ba­ca­lau­re­at. “Va fi un exa­men ca­re să cer­ti­fi­ce com­pe­te­nțe­le și să dea fi­na­li­ta­tea stu­di­i­lor li­ce­a­le și unul ca­re să per­mi­tă ac­ce­sul în învăță­mântul su­pe­ri­or. Tre­bu­ie să avem un ba­ca­lau­re­at vo­cați­o­nal, pen­tru cei ca­re stu­dia­ză mu­zi­că sau ar­te plas­ti­ce și ca­re să le per­mi­tă să con­ti­nue stu­di­i­le în aces­te do­me­nii. Es­te greu ca atunci când stu­di­e­zi mu­zi­ca să mer­gi, în învăță­mântul su­pe­ri­or, pe ma­te­ma­ti­că. Dar pot fi ca­zuri în ca­re ele­vii s-au pre­gă­tit se­pa­rat și tre­bu­ie să avem un exa­men ca­re să le dea po­si­bi­li­ta­tea să își de­fi­ni­ti­ve­ze stu­di­i­le su­pe­ri­oa­re într-un alt do­me­niu de­cât cel stu­diat în li­ceu”, ne-a mai pre­ci­zat Andro­nes­cu.

Mi­nis­trul Edu­ca­ţi­ei Na­ţi­o­na­le, Eca­te­ri­na Andro­nes­cu, a lan­sat vi­neri, 29 mar­tie, vi­zi­u­nea sis­te­mi­că “Edu­ca­ţia ne unește”, în ca­drul unui eveni­ment or­ga­ni­zat în Au­la Bi­bli­o­te­cii Cen­tra­le Uni­ver­si­ta­re “Ca­rol I”, din Bu­cu­rești.

Do­cu­men­tul de po­zi­ţie lan­sat pro­pu­ne struc­tu­ra­rea ro­lu­lui edu­ca­ţi­ei, im­pli­cit ro­lul sis­te­mu­lui na­ţi­o­nal de învă­ţă­mânt, pe cinci va­lori fun­da­men­ta­le: încre­de­re, echi­ta­te, so­li­da­ri­ta­te, efi­ca­ci­ta­te și au­to­no­mie, ca­re să se re­gă­se­as­că în cinci prin­ci­pii: cen­tra­rea pe elev, fle­xi­bi­li­ta­te, ca­li­ta­te mă­su­ra­bi­lă, co­la­bo­ra­re, sub­si­dia­ri­ta­te.

“Cred că edu­ca­ţia es­te cel mai im­por­tant ca­pi­tol din via­ţa fi­e­că­rui om, un ve­ri­ta­bil liant so­cial, iar edu­ca­ţia, în ge­ne­ral, și cu atât mai mult o edu­ca­ţie a vi­i­to­ru­lui tre­bu­ie să con­ţi­nă și să im­pli­ce aces­te va­lori. Școa­la es­te un mo­del in­te­gra­tor. În ju­rul șco­lii adu­năm pă­rin­ţii, în ju­rul șco­lii adu­năm co­mu­ni­ta­tea și, din ace­as­tă per­spec­ti­vă, es­te esen­ţial să re­clă­dim încre­de­rea în școa­lă. Încre­de­rea es­te te­me­lia unei con­struc­ţii du­ra­bi­le de școa­lă des­ti­na­tă unei so­ci­e­tă­ţi mo­der­ne”, a de­cla­rat mi­nis­trul Eca­te­ri­na Andro­nes­cu, ci­ta­tă într-un co­mu­ni­cat al MEN.

“Mi­nis­trul Edu­ca­ţi­ei a in­vi­tat to­ţi fac­to­rii res­pon­sa­bi­li să par­ti­ci­pe, în ur­mă­toa­rea pe­ri­oa­dă de timp, la dez­ba­te­rea idei­lor pro­pu­se de Mi­nis­te­rul Edu­ca­ţi­ei Na­ţi­o­na­le pen­tru con­so­li­da­rea unei vi­zi­uni mo­der­ne asu­pra for­mă­rii ele­vi­lor și stu­den­ţi­lor, ca­re ur­me­a­ză a fi tran­spu­să într-un ca­dru le­gis­la­tiv co­re­lat cu per­spec­ti­ve­le so­ci­o­cul­tu­ra­le și eco­no­mi­ce ale României vi­i­to­ru­lui”, mai pre­ci­ze­a­ză Mi­nis­te­rul Edu­cați­ei.

Mi­nis­trul Edu­ca­ţi­ei a de­cla­rat, vi­neri, că pro­ba de cre­a­ti­vi­ta­te, cu­noștin­ţe, abi­li­tă­ţi, ap­ti­tu­dini și ati­tu­dini, pe ca­re o pro­pu­ne pen­tru ba­ca­lau­re­at, va in­te­gra mai mul­te dis­ci­pli­ne, ofe­rind o ima­gi­ne des­pre in­for­ma­ţi­i­le acu­mu­la­te de elev și mo­dul în ca­re poa­te să le fo­lo­se­as­că în prac­ti­că.

Andro­nes­cu a fă­cut o se­rie de pro­pu­neri pen­tru re­or­ga­ni­za­rea sis­te­mu­lui de edu­ca­ţie, vi­zând in­clu­siv in­tro­du­ce­rea a pa­tru ti­puri de ba­ca­lau­re­at: Bac T (teh­no­lo­gic), Bac A1 (pen­tru ab­sol­ven­ţii pro­gra­me­lor de stu­dii li­ce­a­le de ști­in­ţe), Bac A2 (pen­tru ab­sol­ven­ţii pro­gra­me­lor de stu­dii li­ce­a­le so­ci­o­u­ma­nis­te) și Bac V (pen­tru ab­sol­ven­ţii pro­gra­me­lor de stu­dii li­ce­a­le vo­ca­ţi­o­na­le). „Eu cred că obli­ga­ţia noas­tră es­te să dez­vol­tăm un învă­ţă­mânt cre­a­tiv. Un om ca­re nu pro­du­ce idei, un om ca­re nu es­te ca­pa­bil să fie cre­a­tiv în fi­e­ca­re zi, nu se poa­te ri­di­ca de la ori­zon­ta­lă, me­ta­fo­ric vor­bind. De ace­ea, eu cred că obli­ga­ţia învă­ţă­mântu­lui es­te să pu­nă ac­cent pe cre­a­ti­vi­ta­tea ele­vu­lui. Să nu omoa­re cre­a­ti­vi­ta­tea prin au­to­ri­ta­te ex­ce­si­vă, să îl la­se pe elev să pro­du­că idei în cla­să, să cau­te so­lu­ţii, chiar da­că nu întot­de­au­na so­lu­ţia cu ca­re vi­ne ele­vul es­te per­fec­tă sau cea bu­nă. Dar el a gândit so­lu­ţia ace­ea. Tre­bu­ie să îl de­ter­mi­năm să gânde­as­că, să îi for­măm aces­te me­ca­nis­me. Ace­as­tă pro­bă es­te vă­zu­tă ca o pro­bă ca­re in­te­gre­a­ză mai mul­te dis­ci­pli­ne și ca­re ne ara­tă no­uă da­că cel șco­lit a înţe­les ce­ea ce i s-a pre­dat, a înţe­les ce­ea ce a acu­mu­lat în cu­noaște­re și poa­te să fo­lo­se­as­că aces­te acu­mu­lări în prac­ti­că. (...) Încer­căm să ne ui­tăm pu­ţin pe or­ga­ni­gra­ma mi­nis­te­ru­lui și chiar să avem aco­lo o struc­tu­ră ca­re să se ocu­pe de ace­as­tă la­tu­ră a crește­rii pu­te­rii de ima­gi­na­ţie, de cre­a­ti­vi­ta­te, de ino­va­re a ele­vi­lor“, a ex­pli­cat mi­nis­trul.

FOTO AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.