Iohannis câștigă prima bătălie din războiul pentru Armată
Generalul Nicolae Ciucă se poate întoarce la conducerea Marelui Stat Major după decizia Curții de Apel București, care a declarat inadmisbilă acțiunea Ministerului Apărării de anulare a decretului președintelui Klaus Iohannis. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată în 15 zile.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, să respingă ca inadmisibilă acţiunea formulată de Ministerul Apărării Naţionale, prin ministrul Apărării Naţionale, în contradictoriu cu preşedintele României, Klaus-Werner Iohannis, Administraţia Prezidenţială şi Nicolae Ciucă, având ca obiect anularea decretului nr.1331/28.12.2018. Pe 28 decembrie anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie, Dumitru Scarlat.
Generalul Nicolae Ciucă se poate întoarce la conducerea Marelui Stat Major după decizia Curții de Apel București, care a declarat inadmisbilă acțiunea Ministerului Apărării de anulare a decretului președintelui Klaus Iohannis. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată în 15 zile.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, vineri, să respingă ca inadmisibilă acţiunea formulată de Ministerul Apărării Naţionale, prin ministrul Apărării Naţionale, în contradictoriu cu preşedintele României, Klaus-Werner Iohannis, Administraţia Prezidenţială şi Nicolae Ciucă, având ca obiect anularea decretului nr. 1331/28.12.2018. Instanţa a mai decis obligarea MApN la plata către Nicolae Ciucă a sumei de 900 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată – onorariul avocatului. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
MApN a înregistrat, pe 11 ianuarie, la Curtea de Apel Bucureşti, acţiunea având ca obiect „anulare act administrativ + suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018“, pârâţi fiind preşedintele Klaus Iohannis şi Administraţia Prezidenţială.
Primul termen a fost stabilit în data de 29 ianuarie. Ministerul Apărării Naţionale a depus pe 8 ianuarie, în temeiul articolului 7 din Legea nr. 554/ 2004 privind contenciosul administrativ, o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea Decretului nr. 1331 emis în data de 28 decembrie 2018, privind prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărări.
Plângerea MApN
În motivaţia documentului, MApN susţinea faptul că decretul încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, articolul 32, alineatul 5, conform căruia „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului apărării, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an“.
„Concret, în document se arată că pentru prelungirea mandatului şefului SMAp ar fi trebuit să fie parcursă aceeaşi procedură ca şi în cazul numirii, mai exact la propunerea ministrului apărării naţionale şi cu avizul prim-ministrului. În acest caz, nu există nici propunerea ministerului, nici avizul premierului“, explica ministerul.
În document a fost evidenţiat precedentul juridic, prin faptul că preşedintele României a prelungit mandatul șefului Statului Major General în anul 2010, prin Decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării Naţionale şi avizul prim-ministrului.
Preşedintele Klaus Iohannis a criticat acţiunea ministrului Apărării, Gabriel Leş, de a ataca decretul de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Armatei.
„Ce va gândi un înalt responsabil din armata unei ţări aliate, dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să-şi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip pesedist“, a spus preşedintele.
Evoluția scandalului
Iohannis a anunţat, pe 28 decembrie, că CSAT nu a aprobat propunerea ministrului Apărării pentru şeful Armatei, situaţie care a fost generată de incompetenţa PSD. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie, Dumitru Scarlat.
Președintele a invocat faptul că nu a fost respectată legea, referindu-se la prevederea potrivit căreia sunt numiți în fruntea Statului Major șefi din cadrul Armatei, mai precis unul dintre șefii forțelor armate, adică forțele terestre, navale și aeriene, sau locțiitorul șefului Statului Major din momentul respectiv. Așadar, Dumitru Scarlat nu se încadra la niciuna dintre aceste categorii. De fapt, ministrul Gabriel Leș încerca să facă un artificiu: să-l numească repede în fruntea forțelor armate terestre, după care să poată fi numit în fruntea Statului Major.
Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a declarat apoi că preşedintele Klaus Iohannis i-a spus că propunerea pentru postul de şef al Statului Major al Armatei este nelegală, însă nu şi de ce. Leş a mai declarat că nu ştie care a fost argumentul legal pentru prelungirea mandatului generalului Ciucă, atât timp cât legea spune că aceasta se face la propunerea ministrului Apărării, cu avizul premierului. De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a declarat în aceeaşi zi, la începutul şedinţei de Guvern, că decretul semnat de către preşedintele Klaus Iohannis pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Armatei este nelegal şi creează premisele unui conflict juridic de natură constituţională.
Decretul a fost publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial. Decretul nu este contrasemnat de către premierul Viorica Dăncilă.