Soluții pentru o mai bună finanțare a medicinei primare
Guvernul va susţine creșterea procentajului alocat pentru medicii de familie printrun împrumut de aproximativ 800 de milioane de euro pe care Ministerul Finanţelor îl negociază cu Banca Mondială.
Guvernul va susţine creşterea procentajului alocat pentru medicii de familie printr-un împrumut de aproximativ 800 de milioane de euro pe care Ministerul Finanţelor îl negociază cu Banca Mondială.
Alocarea bugetară pentru medicina de familie din FNUASS a crescut în 2019 la 6,71%. Cu toate acestea, în toată Europa, medicina primară primește între 9 și 17% din banii alocați sănătății în țările respective.
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a participat la Conferința anuală de medicină a familiei, ocazie cu care a subliniat rolul important al medicilor de familie în sistemul de sănătate, motiv pentru care Guvernul va susține creșterea alocării de fonduri pentru medicii din acest sector. În cadrul unui împrumut de aproximativ 800 milioane de euro de la Banca Mondială sunt prevăzute fonduri pentru plata serviciilor suplimentare efectuate de medicii de familie către populaţie și pentru medicina comunitară, în scopul asigurării unui acces mai bun la servicii medicale primare și al eficientizării cheltuielilor din sănătate.
„Ne preocupă acest aspect și, în afară de ceea ce s-a făcut până acum, adică creșterea bugetului pentru medicina de familie cu aproximativ 25% anul acesta, am înţeles că este nevoie de o creștere a procentului alocat pentru medicina de familie, de la 6,5% la 10%. Guvernul va susţine acest lucru printr-un împrumut pe care Ministerul Finanţelor îl negociază cu Banca Mondială de aproximativ 800 de milioane de euro. Și alte servicii pe care le-am preluat din sistemele altor țări din Europa și care nu sunt plătite în acest moment de către statul român, dar pe care medicii de familie le acordă, dorim să le recompensăm, să nu mai fie făcute gratuit“, a declarat Sorina Pintea. Ea a mai spus că este vorba de o schemă de ajutor de stat pe care ministrul de Finanţe a propus-o pentru medicina de familie. „Practic, acest împrumut este bazat pe indicatori de rezultat. Vor putea fi efectuate trageri în momentul în care obţinem rezultate. Cu siguranţă nu poţi să obţii rezultate dacă
nu investești niște bani. În primul rând vom investi niște bani pe medicina de familie, urmând apoi ca pe baza acestor indicatori de rezultate să tragem... Se referă doar la servicii“, a precizat ministrul.
Prezent la conferinţă, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a afirmat că se pot achiziţiona anumite servicii și echipamente care să vină în sprijinul medicilor de familie pentru a presta o serie de activităţi medicale pe care Ministerul Sănătăţii le va stabili ulterior prin negocieri cu reprezentanţii medicilor. „De la echipamente, dotări ale cabinetelor acestor medici, pregătirea personalului medical, de care au nevoie pentru a presta acele activităţi și chiar și ambulanţe. Până la final de an să se poată finanţa foarte eficient. Întărim partea de medicină preventivă, degrevăm spitalele judeţene. Se va acorda un prim ajutor medical la nivelul medicului de familie, care să aibă dotarea și pregătirea necesare, sprijinul financiar și nu numai pentru a face acest lucru“, a spus Teodorovici.
Discriminare în sistem
În România asistența medicală primară este asigurată de medicina de familie, care în ultimii ani a fost grav subfinanțată și discriminată. În plus, peste 11.000 de medici de familie și 20.000 de asistenţi medicali din cabinetele de medicină de familie nu beneficiază de măririle salariale consistente acordate personalului din sistemul sanitar. De exemplu, la ora actuală, venitul brut al unui medic primar din sistemul public este mai mare decât întregul venit al unui cabinet de medicină de familie din România. Societatea Națională de Medicină de Familie a transmis anul trecut un memoriu Guvernului și Ministerului Sănătății în care avertiza că subfinanțarea asistenței medicale primare, recunoscută încă din 2014, s-a accentuat și mai mult după aplicarea noii legi a salarizării unitare. Medicii speră totuși ca alocarea financiară în 2019 pentru segmentul de asistenţă medicală pe care îl acoperă să asigure deopotrivă sumele necesare pentru creșterile salariale impuse prin lege, posibilitatea investiţiilor în echipamente și personal, precum și creșterea cheltuielilor ca urmare a inflației. De asemenea, ei speră și la o reparație, cel puțin parțială, a inechității față de colegii lor din alte segmente ale sistemului național de sănătate. Medicii de familie din România au funcţionat în 2018 cu un buget cu doar 17% mai mare decât în 2017, în condiţiile în care colegii din unitățile sanitare de stat (medicina școlară, ambulatoriu integrat, spitale) au beneficiat de finanţări (salarii și bugete) mărite cu până la 100%.
La rândul său, dr. Marina Pârcălabu, președinta Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie avertizează că această discriminare nu se referă doar la salarizare: „Considerăm că medicii de familie, și asistenții medicali fac parte din sistemul public de sănătate, deși lucrează în cabinete private. Este neechitabil ca veniturile să nu fie similare cu ale celorlalţi medici și asistenți care oferă servicii medicale în spitale și în alte segmente ale sistemului public de sănătate, cu atât mai mult cu cât acest lucru produce dezechilibre majore în sistem, cu consecințe greu de depășit. Bugetul asigurărilor sociale de sănătate pentru asistența medicală primară în anul 2019 ar trebui să fie 3.371.700.000 lei, fără dotare suplimentară cu aparatură, fără renovări și fără alte investiții“.
Medicina de familie, la limita subzistenţei
Prin statutul de liber profesioniști conferit de Legea 95/2006, medicii de familie lucrează în cabinete private în baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate, veniturile cabinetelor provenind din plata serviciilor medicale din Bugetul Asigurărilor Sociale de Sănătate, cu tarife de decontare fixe, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. De pildă, media venitului unui cabinet a fost, în 2018, de 174.307 lei/an/cabinet, adică 14.525 lei/lună/cabinet. Din acești bani, medicul de familie trebuie să achite salariile personalului angajat (asistent medical, contabil și femeie de serviciu) împreună cu contribuţia de asigurări de sănătate pe ultimii ani. Din acești bani este obligat să plătească și utilităţile, consumabile și medicamentele pentru trusa de urgenţă și pentru tratamente, dezinfectante, impozitul și chiria, dar și să investească în cursurile obligatorii de educație medicală continuă. În total, costurile minime medii ale unui cabinet de medicină de familie se ridică la 25.000 lei/lună, cu mult peste banii încasaţi de CNAS pentru serviciile medicale furnizate populaţiei. Situaţia disperată a medicilor de familie face ca tot mai mulţi viitori doctori să fugă de această specialitate, iar previziunile sunt sumbre pentru România: peste 80% din medicii de familie actuali vor fi atins vârsta pensionării în 2030 și că în urmă lor vine un procent aproximativ mediu de 15% medici tineri. Se preconizează că în următorul deceniu doar 2 din 3 pacienți români va avea medic de familie.