Statul ajută sistemul energetic, în ciuda opoziţiei UE
Datoriile Complexului Energetic Hunedoara și ale producătorului de energie electrică și căldură Elcen București vor fi șterse, Guvernul considerând că aceasta este unica soluție pentru a le asigura activitatea în continuare – condiție sine-qua-non pentru ca Sistemul Energetic Național să funcționeze în siguranță.
Această măsură va fi implementată printr-o OUG a Ministerului Energiei și presupune o dare în plată de active ale celor două entități, pentru stingerea datoriilor la ANAF. Mai clar,Ministerul Energiei va primi, spre compensare, părți din cei doi producători, care vor fi astfel degrevați de datorii.Decidenții spun că,în lipsa unei astfel de măsuri, încetarea activității în cele două unități de producție ar putea fi iminentă.
Măsura ar urma să se aplice până la 31 decembrie 2021. Pentru că seamănă foarte mult a ajutor de stat, nu este clar cum are de gând Guvernul să rezolve previzibilele probleme cu Consiliul Concurenței și Comisia Europeană.
Guvernul mai justifică măsura prin faptul că unitățile de producție de energie dispecerizabile au obligația să oferteze întreaga putere electrică disponibilă pe piața de echilibrare și prin faptul că operatorii economici care dețin unități dispecerizabile au datorii gestionate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar adoptarea unor măsuri privind recuperarea acestora prin decizii de executare silită sau alte modalități de stingere a creanțelor nu asigură dezideratul menținerii în cadrul Sistemului Electroenergetic Național.
„Stingerea creanțelor fiscale administrate de Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală prin trecerea în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Energiei a unor unități dispecerizabile poate contribui la asigurarea securității Sistemului Electroenergetic Național. (...) Procedura de stingere a creanțelor se realizează doar
cu avizul Ministerului Energiei, în calitate de minister de resort, al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și al operatorului de transport și sistem – Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA“, se precizează în document și se avertizează în privința consecințelor negative ce pot apărea în situația neadoptării măsurilor propuse, care „pot afecta siguranța alimentării Sistemului Electroenergetic Național și chiar securitatea energetică a țării“.
Capacitatea instalată, suficientă doar pe hârtie
Potrivit unui document guvernamental, evaluarea realizată de autoritățile și instituțiile publice implicate a relevat o diferență majoră între puterea instalată și puterea disponibilă a unităților de producere a energiei electrice, fapt ce demonstrează necesitatea adoptării de măsuri pentru asigurarea securității Sistemului Electroenergetic Național. Astfel, deși capacitatea totală instalată în centralele de producție energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere era de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de numai 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active „pe hârtie“, dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, ce funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Despre salvarea Complexului Energetic Hunedoara (CEH) – aflat într-o situație financiară dezastruoasă – prin darea în plată a activelor contra stingerii datoriilor bugetare se discută de trei ani. Se consideră că nu se mai poate pune problema luării unor măsuri de relansare a acestui producător de energie pe bază de cărbune, ci doar eventuala identificare a unor modalități legale de salvare a activelor sale încă viabile. Aceasta, în condițiile în care CEH nu a putut nici măcar să onoreze sprijinul acordat anul trecut de Executiv, care i-a garantat vânzări de energie de rezervă până în 2020, din cauza lipsei de materie de primă și a indisponibilității centralelor sale, iar pe 9 martie a expirat termenul de recuperare a ajutorului de stat, de 60 milioane euro, declarat ilegal de Comisia Europeană.