Ma­ri­us Ghi­le­zan

Romania Libera - - Prima Pagina - MA­RI­US GHI­LE­ZAN

Tre­cu­tul ca­de ca o les­pe­de pes­te „ne­pri­hă­ni­rea“lui Au­gus­tin La­zăr

Di­si­den­tul Iu­li­us Fi­lip es­te nu nu­mai o vic­ti­mă a re­gi­mu­lui co­mu­nist, ci și a lui Au­gus­tin La­zăr.

Au­gus­tin La­zăr a pri­mit din par­tea CNSAS, în 2009, o ade­ve­rin­ţă de ne­co­la­bo­ra­re cu Se­cu­ri­ta­tea ca po­li­ţie po­li­ti­că. El, cel ca­re a sem­nat PROTOCOLUL cu SRI, a fost do­ve­dit re­cent că a ac­ţi­o­nat ase­me­nea unui pro­cu­ror de tip sta­li­nist, ca­re în anii ti­ne­re­ţii a re­fu­zat drep­tul de­ţi­nu­tu­lui po­li­tic de a fi li­be­rat. Re­cent So­ci­e­ta­tea Ti­mișoa­ra, an­ti­co­mu­nis­tă oda­tă, i-a con­fe­rit lui La­zăr ti­tlul “SPERANŢA”, ace­lași ti­tlu pri­mit și de CORNELIU COPOSU.

Lu­ju.ro a scris că Au­gus­tin La­zăr „a re­fu­zat în do­uă rânduri să eli­be­re­ze un di­si­dent an­ti­co­mu­nist”, Iu­li­us Fi­lip. „În anii ’80, du­pă ce i-a tri­mis un pam­flet lui Ni­co­lae Ce­aușes­cu și și-a ex­pri­mat prin­tr-o scri­soa­re spri­ji­nul fa­ţă de mișca­rea an­ti­co­mu­nis­tă «So­li­da­ri­ta­tea» din Po­lo­nia, Iu­li­us Fi­lip a fost an­che­tat și ares­tat în mai mul­te rânduri. În fi­nal, aces­ta fost con­dam­nat la o pe­de­ap­să de 5 ani și 4 luni închi­soa­re cu exe­cu­ta­re pen­tru «pro­pa­gan­dă împo­tri­va orându­rii so­cia­lis­te»”, scrie sur­sa ci­ta­tă, ca­re sus­ţi­ne că Iu­li­us Fi­lip a încer­cat

de do­uă ori să fie li­be­rat con­di­ţi­o­nat, fi­ind re­fu­zat de o co­mi­sie con­du­să de pro­cu­ro­rul Au­gus­tin La­zăr.

În apă­ra­re, Au­gus­tin La­zăr a pre­ci­zat că ace­as­tă co­mi­sie nu dis­pu­nea eli­be­ra­rea de­ţi­nu­ţi­lor, ci doar ve­ri­fi­ca înde­pli­ni­rea cri­te­ri­i­lor teh­ni­ce pen­tru eli­be­ra­re.

„Con­trar afir­ma­ţi­i­lor lan­sa­te de une­le in­sti­tu­ţii de pre­să, ro­lul aces­tei co­mi­sii nu era de a dis­pu­ne pu­ne­rea în li­ber­ta­te a unor con­dam­na­ţi, aces­ta fi­ind ex­clu­siv atri­bu­tul in­stan­ţei de ju­de­ca­tă, ci de a ve­ri­fi­ca înde­pli­ni­rea cri­te­ri­i­lor teh­ni­ce pre­vă­zu­te de art. 59-60 din Co­dul Pe­nal din 1969: înde­pli­ni­rea unei frac­ţii mi­ni­me obli­ga­to­rii din pe­de­ap­sa ce se exe­cu­ta și ine­xis­ten­ţa ra­poar­te­lor de sanc­ţi­o­na­re dis­ci­pli­na­ră”, ara­tă La­zăr.

Art. 28, pa­ra­gra­ful 1, din Le­gea 18/1969 îl con­tra­zi­ce.

„Co­mi­sia pre­vă­zu­tă la art. 27 exa­mi­nea­ză si­tua­ţia fi­e­că­rui con­dam­nat, pen­tru a con­sta­ta da­că sunt înde­pli­ni­te con­di­ţi­i­le pre­vă­zu­te în art. 59 și 60 din Co­dul Pe­nal, întoc­mind un pro­ces-ver­bal în ca­re se con­sem­nea­ză mo­dul de com­por­ta­re a con­dam­na­tu­lui în pe­ni­ten­ciar și la lo­cul de mun­că, da­te cu pri­vi­re la mun­ca pres­ta­tă și, când es­te ca­zul, pro­pu­ne­rea pen­tru li­be­ra­re con­di­ţi­o­na­tă.”

În ur­ma dez­vă­lu­i­ri­lor lu­ju. ro, pri­vind re­fu­zul de li­be­ra­re a di­si­den­tu­lui IU­LI­US FI­LIP, pro­cu­ro­rul ge­ne­ral Au­gus­tin La­zăr - ca­re era ma­gis­trat de drep­turi și li­ber­tă­ţi al Pe­ni­ten­cia­ru­lui Ai­ud - a pre­ci­zat ieri că „o se­rie de afir­mații fal­se au fost lan­sa­te în spați­ul pu­blic”.

Ade­ve­rin­ţa res­pec­ti­vă se re­fe­ră doar la do­uă ar­ti­co­le din OUG 24/2008, de mo­di­fi­ca­re a Le­gii 187/1999. La art 2. lit c.) spu­ne:

„Sunt asi­mi­la­ţi co­la­bo­ra­to­ri­lor per­soa­ne­le ca­re, având com­pe­ten­ţe de­ci­zi­o­na­le, ju­ri­di­ce ori po­li­ti­ce, au luat de­ci­zii, la ni­vel cen­tral sau lo­cal, cu pri­vi­re la ac­ti­vi­tă­ţi­le Se­cu­ri­tă­ţii ori cu pri­vi­re la ac­ti­vi­ta­tea altor struc­turi de re­pre­si­u­ne ale re­gi­mu­lui to­ta­li­tar co­mu­nist, ca­re au vi­zat îngră­di­rea drep­tu­ri­lor și li­ber­tă­ţi­lor fun­da­men­ta­le ale omu­lui“.

Chiar da­că de­cla­ra­ţi­i­le pe pro­prie răs­pun­de­re pre­vă­zu­te de ART. 5 din OUG 24/2008 și pre­ve­de­ri­le re­gu­la­men­tu­lui CNSAS se re­fe­ră la ca­li­ta­tea de lu­cră­tor sau co­la­bo­ra­tor al Se­cu­ri­tă­ţii, ac­ţi­u­nea de na­tu­ra po­li­ţi­ei po­li­ti­ce - așa cum es­te de­fi­ni­tă de stan­dar­de­le in­ter­na­ţi­o­na­le - art. 2, li­te­ra c.), ci­tat mai sus, a avut con­se­cin­ţa îngră­di­rii la drep­tu­ri­le la li­be­ra­re con­di­ţi­o­na­tă ale unui con­dam­nat pen­tru aba­teri po­li­ti­ce, in­cri­mi­na­te de re­gi­mul co­mu­nist, prin pu­te­rea de de­ci­zie ju­ri­di­că sau po­li­ti­că, pe ca­re preșe­din­te­le co­mi­si­ei de li­be­ra­re con­di­ţi­o­na­tă de la re­nu­mi­tul Pe­ni­ten­ciar Ai­ud a luat-o con­form do­cu­men­te­lor pu­bli­ca­te de New­stan­dard.news, cu re­fe­ri­re la Le­gea 18/1969, men­ţi­o­na­tă mai sus. Ace­as­tă si­tua­ţie afec­te­a­ză bu­na re­pu­ta­ţie, ce­ru­tă pen­tru ma­gis­tra­ţii ca­re can­di­de­a­ză la func­ţi­i­le de con­du­ce­re, sub as­pec­tul asi­mi­lă­rii aces­tor fap­te con­cep­tu­lui de po­li­ţie po­li­ti­că.

Scu­za că au exis­tat ma­gis­tra­ţi ca­re au res­pec­tat le­gea din re­gi­mul co­mu­nist nu es­te va­la­bi­lă pen­tru că nu to­ţi ma­gis­tra­ţii ace­lui re­gim au fă­cut par­te din co­mi­si­i­le de li­be­ra­re con­di­ţi­o­na­tă - și cu atât mai mult cei ca­re s-au ști­ut lu­cră­tori ju­ri­dici cu sârg în pe­ri­oa­da co­mu­nis­tă nu au pre­tins mai apoi func­ţii de con­du­ce­re și re­pre­zen­ta­re în jus­ti­ţia de­mo­cra­ti­că - și re­pri­mă ori­ce de­mers pen­tru un nou man­dat de PRO­CU­ROR GE­NE­RAL. Cel pu­ţin mo­ra­le inad­mi­si­bi­lă po­zi­ţia de ma­gis­trat cu func­ţii de con­du­ce­re.

Poa­te așa se ex­pli­că de ce ni­meni nu l-a între­bat pe AU­GUS­TIN LA­ZĂR ce a fă­cut în pe­ri­oa­da co­mu­nis­tă.

Ori­ci­ne poa­te con­tes­ta Ade­ve­rin­ţa nr. DJ/1839/18.06.2009, prin ca­re CNSAS spe­ci­fi­că fap­tul că nu exis­tă do­cu­men­te din ca­re să re­zul­te ca­li­ta­tea de lu­cră­tor sau de co­la­bo­ra­tor al Se­cu­ri­tă­ţii, în sen­sul le­gii, cu pri­vi­re la dom­nul La­zăr Au­gus­tin, fi­ul lui Au­gus­tin și Ma­ria, năs­cut la da­ta de 25.10.1956 în Ră­dești, ju­de­ţul Alba. Pro­be­le ad­mi­nis­tra­te de IU­LI­US FI­LIP, di­si­den­tul co­mu­nist că­ru­ia La­zăr i-a re­fu­zat li­be­ra­rea, min­ţind că în ca­li­ta­tea sa de atunci nu de­ci­dea, sunt edi­fi­ca­toa­re pen­tru ori­ce ju­de­că­tor. Și re­cu­noaște­rea fap­tei de că­tre La­zăr e un plus, iar li­te­ra c.) vor­bește clar des­pre îngră­di­rea drep­tu­ri­lor și li­ber­tă­ţi­lor fun­da­men­ta­le ale omu­lui, caz clar evi­den­ţiat din măr­tu­ria lui Iu­li­us Fi­lip.

Mai mult, ca­li­fi­ca­ti­ve­le pro­fe­si­o­na­le au fost pri­mi­te și în ba­za par­ti­ci­pă­rii la co­mi­si­i­le de li­be­ra­re. Ma­pa pro­fe­si­o­na­lă a lui La­zăr ar spu­ne mul­te da­că ar fi con­sul­ta­tă cu ri­goa­re, iar ac­ti­vi­ta­tea sa de di­nain­te de 1989 ar fi cer­ce­ta­tă.

Poa­te așa se ex­pli­că și de­sem­na­rea sa ca sem­na­tar al ce­le­bru­lui Pro­to­col cu SRI.

Si­gur că acest co­men­ta­riu nu es­te pen­tru cei ca­re au doar cer­ti­tu­dini și trăi­esc doar în bu­la an­ti­co­rup­ţi­ei, ca for­mă de pseu­do­gu­ver­na­re a unui stat.

Re­zis­ten­ţii ju­de­că. Nu au fa­cul­tă­ţi­le gândi­rii. Lor li se spu­ne că tre­bu­ie să zi­că.

Nu vi se pa­re cu­ri­os că, în zi­ua în ca­re la Înal­ta Cur­te de Ca­sa­ţie și de Jus­ti­ţie se ju­de­ca acea ce­re­re de anu­la­re a con­tro­lu­lui ju­di­ciar, de­pu­să de in­cul­pa­ta Lau­ra Co­dru­ţa Köve­si, la Bru­xel­les avea loc o șe­din­ţă de check and ba­lan­ce a sta­tu­lui de drept din Ro­mânia? Nu cum­va a fost o for­mă de pre­si­u­ne asu­pra ju­de­că­to­ru­lui de la ICCJ?

FOTO AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.