Senatul a aprobat repatrierea rezervei de aur
Primul pas spre aplicarea unui proiect cu impact major
Senatul a adoptat, în calitate de prim for sesizat, proiectul de lege prin care Banca Națională a României trebuie să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate. Proiectul a fost inițiat de social-democrații Liviu Dragnea și Șerban Nicolae și va fi trimis la Camera Deputaților, care este for decizional.
În prezent, România are rezerve de aur de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaționale ale țării. Circa 60% din cantitatea de aur, peste 61,2 tone, sunt depozitate la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operațiuni care vizează aurul României. Față de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.
Senatul a adoptat proiectul de lege prin care Banca Națională a României trebuie să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.
Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul legislativ inițiat de social-democrații Liviu Dragnea și Șerban Nicolae care prevede ca Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv aproape 56 de tone de aur. Propunerea legislativă a fost adoptată în plenul Senatului cu 60 de voturi „pentru“, 29 de voturi „împotrivă“și 16 abțineri. Proiectul va fi trimis la Camera Deputaților, care are rol de for decizional.
În timpul dezbaterilor din Senat a fost aprobat un amendament al senatorului PNL Florin Cîțu. Printre altele, amendamentul prevede că „din rezerva constituită, BNR poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri“. „Depozitele de aur constituite de BNR în
străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă“, mai prevede amendamentul.
În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaționale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme și 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaționale ale țării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeiași din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60% din aur, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operațiuni care vizează aurul României. Față de aceste niveluri, reiese că proiectul de act normativ propune ca România să mai păstreze rezerve de aur în străinătate de 5,185 tone, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.
Argumente pro și contra
„Din informaţiile deţinute, în prezent, rezerva de aur constituită de BNR potrivit dispoziţiilor legale se găseşte în proporţie de circa 65% în străinătate. Pentru această cantitate de aur, BNR nu mai realizează niciun fel de venituri specifice operaţiunilor speciale de tranzacţionare, inclusiv prin constituirea de garanţii, ci, dimpotrivă, achită contravaloarea costurilor de depozitare. Nimic din situaţia economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantităţi de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condiţiile în care această rezervă poate fi păstrată şi suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din ţară“, susţin iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat în plenul Senatului, la dezbaterea pe proiectul legislativ privind repatrierea aurului, că iniţiativa este „o mare greşeală“, deoarece într-o situaţie de criză România nu va şti cum să fugă cu aurul mai repede la Londra pentru a arăta că are. „Dacă această lege va trece, BNR va putea să menţină în străinătate 5,3 tone de aur, ca garanţie. Vreau să privim puţin la realitate. Ni se pare astăzi că dăm peste margini de stabilitate şi de resurse. Este greşit. Vă rog să luaţi notă că pe plan internaţional sunt foarte mulţi specialişti care estimează, în 2020 - 2021, o nouă criză a datoriilor statelor. Rezerva aflată în străinătate înseamnă şi o garanţie de vreme rea. Gândiţi-vă la costurile de repatriere, la costurile pentru securitate în cazul acestei cantităţi“, a comentat Băsescu.
Dezbateri încinse
Senatorul PNL Florin Cîţu a anunţat că liberalii nu susţin proiectul legislativ. „Atât timp cât este acolo nu este nevoie să îl vadă nimeni, toată lumea ştie că este acolo. Ceea ce face această lege este să intervină direct în modul în care politica monetară este implementată în România. În formă actuală proiectul nu este susţinut de PNL“, a declarat Florin Cîţu.
USR a votat împotriva acestui proiect, senatorul Vlad Alexandrescu apreciind că iniţiativa PSD este una „populistă, cu caracter strict electoral, care are consecinţe dezastruoase pentru credibilitatea României pe pieţele internaţionale“. „Măsura s-ar putea explica doar în cazul în care ori Guvernul Dăncilă a ajuns la fundul sacului şi nu mai are de unde plăti pensiile şi salariile demnitarilor, ori Guvernul Dăncilă se pregăteşte să adopte măsuri radicale în zona Justiţiei, care pot duce la sancţionarea României şi izolarea ei pe plan internaţional“, a afirmat senatorul USR.
În replică la afirmaţiile Opoziţiei, senatorul PSD Şerban Nicolae a afirmat că repatrierea aurului nu va afecta credibilitatea ţării, în documentele oficiale nefiind precizat câte tone sunt în ţară şi câte tone sunt în străinătate. „Vorbim de rezerva de aur a României şi trebuie să tratăm cu maximă seriozitate. Am înţeles că trebuie să stăm cu aurul la Londra să arătăm că avem. Am auzit că repatrierea aurului ar dăuna credibilităţii. 40 de tone din această rezervă de aur se află deja pe teritoriul României. În toate documentele rezerva de aur este de 103,7 tone, nu se face diferenţă între tonele din ţară şi tonele din străinătate“, a explicat Şerban Nicolae.