Prospectul de emisiune la MTN demonstrează că Guvernul cunoaște situaţia economică a ţării
Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor (MFP) s-a mai împrumutat cu trei miliarde de euro pe MTN, la Bursa din Luxemburg. „România liberă“are prospectul de emisiune asociat. Lucrurile scrise aici de MFP sunt sugestive.
Prospectul de emisiune precizează, la pagina opt, “factorii externi nefavorabili, cum ar fi încetinirea economică globală sau regională, care ar putea afecta România”, apoi “ratele mai mari ale dobânzilor internaționale” care ar apărea în această situaţie, “scăderea cererii pentru exporturile României sau creșterea prețurilor la petrol și gaze, care ar putea afecta negativ economia României și, în special, balanța de plăți și rezervele internaționale”, care pot cauza “sau contribuie la recesiune sau creștere redusă în România”.
Factorii interni
Urmează, în același document, „factorii interni nefavorabili, cum ar fi recesiunea, scăderea investițiilor străine directe și investițiile de portofoliu, inflația internă ridicată, ratele interne ridicate ale dobânzilor, volatilitatea cursului de schimb, variațiile puternice ale producției agricole anuale, împrumuturile pe piața internă și străină, disputele comerciale și politice dintre România și partenerii săi comerciali, incertitudinea politică sau lipsa unui consens politic, care ar putea conduce la scăderea economică a României și la scăderea rezervelor valutare internaționale”.
Mai apoi, este vorba despre “deciziile creditorilor oficiali ai României, privind furnizarea de noi datorii sau reeșalonarea datoriei existente și deciziile unor organizații internaționale, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI) sau UE, privind condițiile de asistență financiară acordată României și, în consecință, fluxul net de numerar către sau dinspre România, pe durata de viață a emisiunii de obligaţiuni”.
Alt grup de factori de risc este reprezentat de “deciziile instituțiilor financiare internaționale, cum ar fi FMI, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și
Banca Europeană de Investiții, privind finanțarea proiectelor noi sau existente pe parcursul perioadei de viață a emisiunii”.
Urmează „factori politici și economici din România și din străinătate, care afectează calendarul și structura reformelor economice din România, climatul pentru investiţiile străine directe, rata de absorbție a fondurilor UE și ritmul, amploarea și calendarul privatizărilor din România”.
Incertitudine politică toxică
Apoi, la pagina 17 a documentului, Ministerul Finanţelor Publice reia în detaliu cele de mai sus, începând cu faptul că „incertitudinea politică și economică ar putea avea un efect negativ asupra economiei României”, continuând cu un lucru simplu: “(…) O investiție într-o piață emergentă, cum ar fi România, este supusă unor riscuri mai mari decât o investiție într-o țară mai dezvoltată”.
Urmează o nouă detaliere, sub verbul că “România este expusă riscurilor legate de evenimentele macroeconomice, în special cele care afectează Europa și Uniunea Europeană”, cu care intrăm iar în teritoriul factorilor obiectivi externi. Aici este
nominalizată, printre altele, posibilitatea unui Brexit fără acord, care ar afecta puternic România, așa cum a scris deja „România liberă“.
Ministerul Finanţelor știe exact ce a realizat cu OUG 114/2018 și cu OUG 19/2019 (de rectificare a OUG 114), pentru că scrie, în prospectul de emisiune, că „există un cadru legislativ incert și imprevizibil în domeniul financiar-bancar din România”. În fapt, OUG 114 chiar e nominalizată ca factor de risc, în prospectul de emisiune.
MFP atrage atenţia amatorilor de subscrieri la bondurile (titlurile de stat) românești că “nivelul ridicat al proprietății străine și nivelul în creștere al datoriei private în sistemul bancar românesc îl fac vulnerabil la perturbări, ca urmare a unor factori interni sau externi”. De aceea, “nu poate exista nici o asigurare că ratingul de credit al României nu se va schimba”.
Aici, Finanţele listează ratingurile pe care le are în prezent România, la diferitele agenţii de specialitate: BBBla S&P, Baa3 la Moody’s, BBBla Fitch și BBB/BBB+ la JCRA, toate cu perspectivă stabilă. Toate certificând că România este la un pas de cel mai bun rating junk, la care a mai ajuns și acum 10 ani, în urma aceluiași tip de politici publice
nesăbuite. Ar mai fi de adăugat și că Scope Ratings a dat recent României un rating analog acestora.
Infrastructura este subdezvoltată
În context, știe Ministerul Finanţelor Publice, de parcă documentul ar fi semnat de un conclav format din toţi criticii cabinetului PSDALDE, “infrastructura din România este subdezvoltată, iar România poate întâmpina dificultăți în finanțarea și dezvoltarea infrastructurii cu succes”, în timp ce “întârzierile în reformarea întreprinderilor de stat pot împiedica creșterea economică”.
„România este supusă riscului în raport cu soldurile externe”, atrage atenţia instituţia condusă de Orlando Teodorovici, în prospectul de emisiune datat 26 martie 2019, și de asemenea “este supusă riscului de schimb valutar și inflației”, dar și “riscurilor de alunecare fiscală și supraîncălzirii economice”. Mai apoi, “lipsa accesului la toate fondurile UE disponibile ar putea încetini dezvoltarea României”, știe MFP.
„Problemele legate de corupție și spălarea banilor pot împiedica creșterea economiei românești și pot avea un efect negativ asupra României”,
spune prospectul de emisiune pentru MTN, avertizând că “aplicarea inconsecventă a legii în instanțele românești ar putea avea un efect negativ asupra economiei”.
În fine, Ministerul Finanţelor Publice a început să-și pună problema că nu va mai putea face un rollover al serviciului datoriei, pentru că mai scrie și că „creșterea semnificativă a nivelului datoriei României ar putea face dificilă refinanțarea datoriei în condiții favorabile”.
MFP este obligat să prezinte investitorilor străini, care cumpără de la Bursa din Luxemburg bonduri românești, situaţia exactă, pentru că altfel, dacă aceste riscuri nu sunt prezentate, investitorii se vor îndrepta contra statului român, după ce unele dintre riscuri se vor concretiza, iar aceasta va fi foarte neplăcut pentru statul român.
Peste limita MTN de 27 de miliarde euro
Sorin Dinu, analist economic, susţine că, practic, „la acest moment, Ministerul Finanţelor a tras pe MTN (n.r.: Medium Term Note, programul de emisiune de titluri de stat de la Bursa din Luxemburg) chiar un pic mai mult decât 27 de miliarde de euro, cât era limita”.
„Fără aceste trei miliarde de euro”, a detaliat pentru România liberă Dinu, „erau trase deja 6,6 miliarde de dolari și undeva peste 18 miliarde de euro. Convertind dolarul la 1,12, rezultă un total tras până acum o săptămână de 24,4 miliarde de euro. Deci, acum au fost accesate cu vreo 400 de milioane de euro peste limita existentă în MTN, în prezent”.
„Ciudat”, observă expertul, „este că MFP încă nu a dat comunicatul oficial. De săptămâna trecută, massmedia scrie, dar Finanţele nu confirmă printr-un comunicat oficial ceea ce deja se știe public. Probabil că vor să extindă limita împrumutului. Banii aceștia însă de-abia ajung pentru acoperirea serviciului datoriei pe luna aceasta”, când „avem o datorie externă de 1,2 miliarde de euro, plus 8,8 miliarde de lei, în total 3 miliarde de euro”.