Între ex­tre­me: de la o pre­a­ma­re „ra­tă a șo­ma­ju­lui“la crește­rea „ra­tei lo­cu­ri­lor­de mun­că va­can­te“

Un nou blo­caj se pro­du­ce pe piața mun­cii din mul­te ju­dețe din cau­za „ne­com­pe­ti­ti­vi­tății fo­rței de mun­că”, res­pec­tiv pon­de­rea ma­re a șo­me­ri­lor ca­re nu dețin o pro­fe­sie sau ca­re s-au de­pro­fe­si­o­na­li­zat.

Romania Libera - - Special - Ti­cu Ci­o­bo­ta­ru

Da­că în ur­mă cu câți­va ani zo­ne­le mai să­ra­ce ale ță­rii se con­frun­tau cu lip­sa lo­cu­ri­lor de mun­că și o „ra­tă a șo­ma­ju­lui” la un ni­vel ri­di­cat, prin­ci­pa­le­le cau­ze fi­ind dis­tru­ge­rea fos­te­lor so­ci­e­tăți in­dus­tria­le de stat și lip­sa in­ves­tiți­i­lor ca­re să cre­e­ze noi lo­curi de mun­că, acum o altă „ra­tă” pu­ne în pe­ri­col dez­vol­ta­rea unor in­ves­tiții pen­tru sal­va­rea aces­tor zo­ne, de ace­as­tă da­tă fi­ind vor­ba de „ra­ta lo­cu­ri­lor de mun­că va­can­te” în con­ti­nuă crește­re. În mul­te ju­dețe, acești doi in­di­ca­tori sunt în con­ti­nua­re la ni­vel ri­di­cat, pen­tru că se adau­gă efec­te­le altei ca­rac­te­ris­tici a pi­eței mun­cii din zo­ne­le să­ra­ce, „ne­com­pe­ti­ti­vi­ta­tea for­ţei de mun­că”, adi­că pon­de­rea ma­re a șo­me­ri­lor ca­re nu au o pro­fe­sie.

Anga­jări de ava­rie: „im­port” de fo­rță de mun­că din Vi­et­nam

Po­tri­vit spe­cia­liști­lor în re­sur­se uma­ne, exo­dul în străi­nă­ta­te al fo­rței de mun­că cu foar­te bu­nă ca­li­fi­ca­re pro­fe­si­o­na­lă, ieși­rea la pen­sie an­ti­ci­pa­tă a unor între­gi ge­ne­rații de an­ga­jați și scă­de­rea na­ta­li­tății vor fa­ce ca Ro­mânia să se con­frun­te în ur­mă­to­rii ani cu o pu­ter­ni­că cri­ză a lip­sei fo­rței de mun­că. Sem­ne­le aces­tei cri­ze sunt evi­den­te. Fir­me din Arde­al își cau­tă mun­ci­to­rii în Mol­do­va. În Bu­cu­rești, asia­ti­cii lu­cre­a­ză în con­stru­cții sau al­pi­nism uti­li­tar. La Ga­lați, în lu­na mar­tie com­bi­na­tul si­de­rur­gic a or­ga­ni­zat do­uă ediții ale Zi­lei po­rți­lor des­chi­se pen­tru coop­ta­rea de noi an­ga­jați. Sec­to­rul con­stru­cți­i­lor na­va­le se con­frun­tă, de ase­me­nea, cu o cri­ză a fo­rței de mun­că. Șan­ti­e­rul Na­val Da­men Ga­lați a „im­por­tat” zeci de na­va­liști din Vi­et­nam. „La noi lu­cre­a­ză în pre­zent apro­xi­ma­tiv 4.000

de oa­meni. În ur­ma re­cen­tei achi­zi­ţii a gru­pu­lui Da­men, ști­ţi că șan­ti­e­rul din Man­ga­lia a fost re­cent pre­luat de acest grup, cu aju­to­rul co­le­gi­lor de la Man­ga­lia pu­tem să fa­cem un echi­li­bru între ca­pa­ci­ta­tea de pro­duc­ţie de aici și de aco­lo și pu­tem să ne ba­lan­săm în fe­lul aces­ta ne­voia de per­so­nal. În mo­men­tul de fa­ţă avem cir­ca 50 de an­ga­ja­ţi din Vi­et­nam, sunt pe sta­tul nos­tru de pla­tă, iar ei au fost an­ga­ja­ţi în mo­men­tul în ca­re noi nu pu­te­am be­ne­fi­cia de aju­to­rul co­le­gi­lor de la Man­ga­lia. Asta s-a întâmplat pen­tru ca noi să res­pec­tăm ter­me­ne­le de li­vra­re, sun­tem re­cu­nos­cu­ţi pen­tru acest lu­cru, și din acest mo­tiv s-a ajuns la ace­as­tă si­tua­ţie. Fi­rește, pre­fe­rin­ţa noas­tră es­te să lu­crăm cu per­so­nal din Ro­mânia. Ni­ve­lul de ex­per­ti­ză, de ca­li­fi­ca­re și de pre­gă­ti­re al per­so­na­lu­lui ro­mân es­te unul foar­te bun, aces­ta es­te și mo­ti­vul pen­tru ca­re Da­men are ce­le mai mari șan­ti­e­re din por­to­fo­li­ul său în Ro­mânia. În ce­ea ce pri­vește nu­mă­rul de an­ga­ja­ţi su­pli­men­tari, ace­as­ta se da­to­re­a­ză înflo­ri­rii in­dus­tri­ei na­va­le. Și șan­ti­e­re­le de la Tul­cea și Brăi­la au o ac­ti­vi­ta­te in­ten­să, aces­ta fi­ind unul din­tre mo­ti­ve­le pen­tru ca­re gă­si­rea per­so­na­lu­lui es­te un pic mai di­fi­ci­lă în ace­as­tă pe­ri­oa­dă”, ne-a de­cla­rat Ri­no Brug­ge, CEO al Șan­ti­e­ru­lui Na­val Da­men din Ga­lați.

Ra­ta șo­ma­ju­lui, în scă­de­re în ul­ti­mii ani

În eco­no­mia ro­mâneas­că, pri­ma crește­re a nu­mă­ru­lui de șo­meri a fost re­si­mți­tă oda­tă cu tre­ce­rea de la eco­no­mia cen­tra­li­za­tă la eco­no­mia de piață. Înain­te de 1990, șo­ma­jul nu era re­cu­nos­cut ofi­cial, dar se vor­bea de un „șo­maj ac­tiv”, pen­tru că sche­me­le între­prin­de­ri­lor so­cia­lis­te in­clu­de­au și sa­la­riați ca­re nu ave­au atri­buții pre­ci­se în le­gă­tu­ră cu ac­ti­vi­ta­tea res­pec­ti­vei între­prin­deri. Erau un fel de bă­gă­tori de se­a­mă, de obi­cei cu fun­cții în par­ti­dul unic sau în sin­di­ca­te, ori an­ga­jați pe pi­le sau con­tra unei șpă­gi. Oda­tă cu apa­riția Le­gii nr. 1/1991 pri­vind pro­tec­ţia so­cia­lă a șo­me­ri­lor și rein­te­gra­rea

lor pro­fe­si­o­na­lă au apă­rut și șo­me­rii în sta­tis­ti­ci­le gu­ver­na­men­ta­le. Nu­mă­rul șo­me­ri­lor a înre­gis­trat o tri­pla­re, de la 337.400 în 1991 la 1.164.700 în 1993. Ra­ta șo­ma­ju­lui a cres­cut ra­pid, de la 3% în 1991 la 10,9% în 1994. Au ur­mat ușoa­re scă­deri, la 6,2% în 1996, du­pă ca­re au ur­mat noi creșteri pe fon­dul res­truc­tu­ră­rii fos­te­lor între­prin­deri de stat și închi­de­rii ex­ploa­tă­ri­lor mi­ni­e­re, ajun­gându-se în 1999 la un „vârf“al ra­tei șo­ma­ju­lui de 11,8%. Ul­te­ri­or au fost înre­gis­tra­te scă­deri con­stan­te, până la 5,9% în 2005. Au ur­mat noi creșteri ale șo­ma­ju­lui, pro­vo­ca­te de cri­za eco­no­mi­că, dar și noi scă­deri oda­tă cu ate­nua­rea efec­te­lor cri­zei, iar la fi­na­lul anu­lui 2018 ra­ta șo­ma­ju­lui era de 4,89%. Însă ra­ta șo­ma­ju­lui nu re­flec­tă nu­mă­rul re­al al ro­mâni­lor ca­re sunt apți pen­tru o ac­ti­vi­ta­te pro­fe­si­o­na­lă,dar nu au un loc de mun­că.

Ra­ta de ocu­pa­re a po­pu­lați­ei, re­la­tiv con­stan­tă, la 63-65%

Un alt in­di­ca­tor im­por­tant es­te ra­ta de ocu­pa­re a po­pu­lați­ei, ca­re în timp a scă­zut, si­mul­tan cu scă­de­rea ra­tei șo­ma­ju­lui, deși fi­resc ar fi fost ca nu­mă­rul an­ga­jați­lor să cre­as­că. Po­pu­la­ţia ocu­pa­tă cu­prin­de toa­te per­soa­ne­le cu vârste între 15 și 64 de ani ca­re des­fășoa­ră o ac­ti­vi­ta­te eco­no­mi­că sau so­cia­lă pro­du­că­toa­re de bu­nuri sau ser­vi­cii, în sco­pul ob­ţi­ne­rii unor veni­turi sub for­mă de sa­la­rii sau alte be­ne­fi­cii. Po­tri­vit sta­tis­ti­ci­lor, da­că în 1990 nu­mă­rul po­pu­lați­ei ocu­pa­te era de aproa­pe 11 mi­li­oa­ne de per­soa­ne, acest in­di­ca­tor a înre­gis­trat scă­deri de la an la an, ajun­gând în 1996 la 9,5 mi­li­oa­ne. Au ur­mat creșteri sem­ni­fi­ca­ti­ve, re­venind la aproa­pe 11 mi­li­oa­ne în 1997 și s-a me­nți­nut la un ni­vel de 10,5 mi­li­oa­ne de per­soa­ne până în 2001, când a înre­gis­trat o no­uă scă­de­re, la 9 mi­li­oa­ne de per­soa­ne, ni­vel ca­re s-a me­nți­nut până în 2010. Au ur­mat noi scă­deri. În ur­mă cu doi ani, po­pu­la­ţia ci­vi­lă ocu­pa­tă era de 8,3 mi­li­oa­ne de per­soa­ne, din ca­re 5,22 mi­li­oa­ne erau sa­la­ria­ţi. Cei

mai mul­ţi lu­crau în sec­to­rul ser­vi­ci­i­lor (3,2 mi­li­oa­ne), iar în in­dus­trie și con­struc­ţii erau 1,85 mi­li­oa­ne de an­ga­jați. În agri­cul­tu­ră, sil­vi­cul­tu­ră și pis­ci­cul­tu­ră erau ocu­pa­te 1,2 mi­li­oa­ne de per­soa­ne. Du­pă ce între 2000 și 2009 a scă­zut cu 0,1%, fi­ind de 63,2% în anul 2009, în ul­ti­mii ani a ur­mat o crește­re cu apro­xi­ma­tiv 2%, în tri­mes­trul 3 din 2017 ra­ta de ocu­pa­re a po­pu­la­ţi­ei cu vârstă de mun­că (15-64 ani) fi­ind de 65,3%.

Un nou pe­ri­col: crește­rea ra­tei lo­cu­ri­lor de mun­că va­can­te

În ul­ti­mii ani, a fost se­si­za­tă o no­uă evo­luție pe piața fo­rței de mun­că, ace­ea a lo­cu­ri­lor de mun­că ce nu pot fi ocu­pa­te din lip­sa per­so­na­lu­lui ca­li­fi­cat. Ra­ta lo­cu­ri­lor de mun­că va­can­te re­pre­zin­tă ra­por­tul din­tre nu­mă­rul lo­cu­ri­lor de mun­că va­can­te și nu­mă­rul to­tal al lo­cu­ri­lor de mun­că (ocu­pa­te și va­can­te, ex­clu­siv ce­le blo­ca­te sau des­ti­na­te nu­mai

pro­mo­vă­rii în in­te­ri­o­rul între­prin­de­rii sau in­sti­tu­ţi­ei), ex­pri­mat pro­cen­tual. Po­tri­vit Insti­tu­tu­lui Nați­o­nal de Sta­tis­ti­că, anul tre­cut nu­mă­rul lo­cu­ri­lor de mun­că va­can­te a cres­cut cu 7,6%, la 58.810 lo­curi de mun­că.

Stu­diu de caz: un fost ma­re cen­tru in­dus­trial, „cam­pi­on“la șo­maj

În pri­vi­nța evo­luți­i­lor ge­ne­ra­te pe piața fo­rței de mun­că de că­de­rea eco­no­mi­că un

exem­plu es­te Ga­lați­ul, ca­re în ur­mă cu 30 de ani era unul din­tre ce­le mai pu­ter­ni­ce cen­tre in­dus­tria­le din Ro­mânia, fi­ind pe lo­cu­ri­le 4-5 în pri­vi­nța con­tri­buți­ei la PIB. Ace­as­tă pu­te­re eco­no­mi­că era da­to­ra­tă pa­rțial in­dus­tria­li­ză­rii so­cia­lis­te, prin înfi­i­nța­rea com­bi­na­tu­lui si­de­rur­gic și dez­vol­ta­rea in­dus­tri­ei na­va­le, dar în rest re­gi­mul co­mu­nist nu a fă­cut de­cât să dez­vol­te so­ci­e­tăți in­dus­tria­le ca­re fu­se­se­ră nați­o­na­li­za­te. La veni­rea co­mu­niști­lor la

pu­te­re Ga­lați­ul avea pes­te 100 de ani de con­ti­nuă crește­re eco­no­mi­că. Înce­pând cu a do­ua ju­mă­ta­te a se­co­lu­lui XIX, la Ga­lați au fost dez­vol­ta­te su­te de so­ci­e­tăți de pro­du­cție, de la bu­nuri de con­sum la in­dus­tria na­va­lă. Inves­te­au la Ga­lați en­gle­zi, fran­ce­zi, evrei, greci etc. În pe­ri­oa­da in­ter­be­li­că pro­du­cția din uzi­ne­le Ga­lați­u­lui a fost în con­ti­nuă crește­re, iar du­pă răz­boi, în pe­ri­oa­da so­cia­lis­tă, ca­pa­ci­tăți­le de pro­du­cție din in­dus­trie au cres­cut și au fost

ex­tin­se în si­de­rur­gie, in­dus­tria na­va­lă, în con­stru­cții de mașini, in­dus­tria tex­ti­lă, in­dus­tria mo­bi­lei, pro­du­cția de con­ser­ve de pește, de­ter­ge­nți etc. Du­pă 1990, au reușit doar do­uă pri­va­ti­zări, ace­ea a Si­dex și cea a Șan­ti­e­ru­lui Na­val Ga­lați. În rest, ma­jo­ri­ta­tea so­ci­e­tăți­lor din oraș au fost pri­va­ti­za­te cli­en­te­lar, prin de­ci­zii po­li­ti­ce, și au sfârșit prin a fi închi­se, deși du­pă o foar­te ne­ce­sa­ră re­teh­no­lo­gi­za­re ar fi pu­tut de­ve­ni afa­ceri pro­fi­ta­bi­le în eco­no­mia

de piață. Au fost des­fi­i­nța­te apro­xi­ma­tiv 160.000 de lo­curi de mun­că, ma­jo­ri­ta­tea în in­dus­trie. Cel mai pu­ter­nic șoc a fost re­si­mțit du­pă pri­va­ti­za­rea Si­dex. Gu­ver­nul Năs­ta­se ac­cep­ta­se să su­sți­nă fi­nan­ciar res­truc­tu­ră­ri­le de per­so­nal de la Si­dex și du­pă pri­va­ti­za­re din cei 28.000 de an­ga­jați de pe plat­for­ma si­de­rur­gi­că și-au pi­er­dut lo­cu­ri­le de mun­că do­uă trei­mi. În toam­na lui 2002, Ga­lați­ul era „cam­pi­on” la șo­maj cu o ra­tă de pes­te 14%. Du­pă ce mu­lți ani ra­ta șo­ma­ju­lui a fost de 9-10%, du­blă față de me­dia nați­o­na­lă, Ga­lați­ul fi­ind pe lo­cu­ri­le 4-5 în cla­sa­men­tul ju­dețe­lor cu ce­le mai mari ra­te ale șo­ma­ju­lui, pe par­cur­sul lui 2018 ra­ta me­die anua­lă a fost de 7,04% și Ga­lați­ul a co­bo­rât pe lo­cul 6 în cla­sa­ment. La sfârși­tul lu­nii fe­brua­rie 2019, ra­ta șo­ma­ju­lui era la Ga­lați de 6,1%. Da­că nu ar fi fost pri­va­ti­ză­ri­le cli­en­te­la­re de până în anul 2000 și so­ci­e­tăți­le in­dus­tria­le ar fi fost păs­tra­te în ac­ti­vi­ta­te și re­teh­no­lo­gi­za­te, în con­diți­i­le crește­rii eco­no­mi­ce din ul­ti­mii ani, pro­ba­bil că ra­ta șo­ma­ju­lui ar fi fost de 1-2% și orașul și-ar fi păs­trat stan­dar­dul de cen­tru in­dus­trial și con­tri­bu­tor la PIB.

Un nou blo­caj: ne­com­pe­ti­ti­vi­ta­tea fo­rței de mun­că

La Pre­fec­tu­ra Ga­lați, în ca­drul Co­mi­si­ei de Dia­log So­cial a fost dis­cu­ta­tă zi­le­le tre­cu­te si­tuația ocu­pă­rii fo­rței de mun­că în ju­dețul Ga­lați. Di­rec­to­rul AJOFM Ga­lați, Ce­zar Năs­ta­se, a iden­ti­fi­cat prin­ci­pa­le­le cau­ze ale blo­ca­ju­lui fo­rței de mun­că, prin­ci­pa­la cau­ză fi­ind lip­sa ca­li­fi­că­rii ce­lor ca­re sunt în cău­ta­rea unui loc de mun­că. „Prin­ci­pa­le­le di­fi­cul­tăți iden­ti­fi­ca­te în ocu­pa­rea per­soa­ne­lor afla­te în cău­ta­rea unui loc de mun­că vi­ze­a­ză as­pec­te cu pri­vi­re la mi­grația fo­rței de mun­că ca­li­fi­ca­te și înalt ca­li­fi­ca­te în țări din spați­ul UE, ne­com­pe­ti­ti­vi­ta­tea fo­rței de mun­că, res­pec­tiv pon­de­rea ma­re a șo­me­ri­lor ca­re nu dețin o pro­fe­sie sau ca­re s-au de­pro­fe­si­o­na­li­zat și de­pro­fe­si­o­na­li­za­rea unei mari pă­rți a po­pu­lați­ei ci­vi­le, da­to­ra­te unor pe­ri­oa­de înde­lun­ga­te de inac­ti­vi­ta­te”,

a spus di­rec­to­rul AJOFM Ga­lați. Asta înse­am­nă că nici in­ves­tiți­i­le ca­re ar avea ca efect și cre­a­rea de noi lo­curi de mun­că nu ar pu­tea sal­va eco­no­mia lo­ca­lă de la de­zas­tru, pen­tru că ar tre­bui aduși mun­ci­tori din alte zo­ne.

În 2018, s-a reușit an­ga­ja­rea a 1.500 de gă­lățeni

Po­tri­vit di­rec­to­ru­lui AJOFM Ga­lați, au fost in­ves­ti­te su­me con­sis­ten­te în mă­su­ri­le de an­ga­ja­re a ce­lor ca­re nu au un loc de mun­că. În ba­za Ordo­na­nței nr. 60/2016 a Gu­ve­ru­lui Ci­o­loș, pri­vind sis­te­mul asi­gu­ră­ri­lor de șo­maj și sti­mu­la­rea fo­rței de mun­că, pot fi acor­da­te pri­me de la 500 la 1.000 lei pen­tru ac­ti­va­rea șo­me­ri­lor nein­dem­ni­zați, pri­me de până la 55 lei/ zi pen­tru înca­dra­rea la un loc de mun­că aflat la o dis­ta­nță de până la 15 km de do­mi­ci­liu, pri­me de până la 900 de lei pen­tru cei ca­re ac­cep­tă un loc aflat la 50 km de do­mi­ci­liu, pre­cum și sub­venții de la 900 la 2.250 de lei pen­tru fir­me­le ca­re an­ga­je­a­ză ti­neri și șo­meri de lun­gă du­ra­tă. În 2018, la Ga­lați au fost an­ga­ja­te 1.500 de per­soa­ne, din ca­re 683 de ti­neri, per­soa­ne cu vârste pes­te 45 de ani și șo­meri de lun­gă du­ra­tă, 357 de șo­meri, 307 șo­meri nein­dem­ni­zați, 56 de ab­sol­venți și 148 de per­soa­ne in­clu­se în pro­gra­mul de sti­mu­la­re a fo­rței de mun­că. În to­tal, chel­tu­i­e­li­le pen­tru re­a­li­za­rea prin­ci­pa­le­lor mă­suri pen­tru ocu­pa­rea fo­rței de mun­că în 2018 au fost la Ga­lați de 6.976.964 lei. E evi­dent că nici in­ves­tiți­i­le în pro­gra­me nați­o­na­le de sti­mu­la­re a fo­rței de mun­că nu au ran­da­ment.

Cau­za ne­com­pe­ti­ti­vi­tății, dis­tru­ge­rea învăță­mântu­lui pro­fe­si­o­nal

Scă­de­rea gra­du­lui de ca­li­fi­ca­re a fo­rței de mun­că es­te efec­tul dis­tru­ge­rii învăță­mântu­lui pro­fe­si­o­nal. Re­venind la pe­ri­oa­da de di­nain­te de anul 2000, când Ga­lați­ul încă mai era un cen­tru in­dus­trial, în oraș exis­ta o pu­ter­ni­că rețea de șco­li pro­fe­si­o­na­le. Exis­tau Gru­pul Șco­lar Me­ta­lur­gic, cu mii de ele­vi,

do­uă li­cee in­dus­tria­le pen­tru con­stru­cții de mașini, un grup șco­lar pen­tru pre­gă­ti­rea vi­i­to­ri­lor na­va­liști, Li­ceul de Ma­ri­nă, Li­ceul de In­dus­trie Ali­men­ta­ră, Li­ceul Au­to și exis­ta până și un li­ceu CFR, pen­tru pre­gă­ti­rea vi­i­to­ri­lor lu­cră­tori fe­ro­viari. Au mai ră­mas câte­va ca­re atrag un nu­măr mic de ele­vi. De­o­cam­da­tă, învăță­mântul dual es­te un con­cept în pri­vi­nța că­ru­ia se vor­bește mult, dar se fa­ce ex­trem de puțin.

Șan­ti­e­re­le na­va­le și-au înfi­i­nțat pro­pri­i­le șco­li pro­fe­si­o­na­le

In­dus­tria na­va­lă a avut o re­a­cție promp­tă la di­mi­nua­rea ci­frei de șco­la­ri­za­re și în ce­le din ur­mă des­fi­i­nța­rea șco­li­lor pro­fe­si­o­na­le. Aproa­pe toa­te șan­ti­e­re­le na­va­le și-au dez­vol­tat pro­pri­i­le cen­tre de for­ma­re pro­fe­si­o­na­lă, acre­di­ta­te de Mi­nis­te­rul Edu­cați­ei. Asta înse­am­nă că ti­ne­rii ca­re au ab­sol­vit 10 cla­se sunt po­te­nția­li can­di­dați pen­tru for­ma­rea în aces­te cen­tre. Prac­tic, șan­ti­e­re­le na­va­le și-au înfi­i­nțat pro­pri­i­le șco­li pro­fe­si­o­na­le. Șan­ti­e­rul Na­val Da­men Ga­lați for­me­a­ză apro­xi­ma­tiv 200 de mun­ci­tori în fi­e­ca­re an. „Spe­cia­li­ză­ri­le pen­tru ca­re sun­tem acre­di­tați sunt spe­cia­li­ză­ri­le de ba­ză din in­dus­tria na­va­lă, adi­că lă­că­tuș con­struc­tor na­val, su­dor, tu­bu­la­tor și me­ca­nic. Din ace­as­tă per­spec­ti­vă, a pu­tut fi asi­gu­rat un nu­măr de mun­ci­tori ca­li­fi­cați prin in­ter­me­di­ul aces­tor cur­suri. Da­men co­la­bo­re­a­ză cu un li­ceu și ur­me­a­ză să dez­vol­tăm co­la­bo­ra­rea cu încă un li­ceu din ju­dețul Ga­lați, pen­tru dez­vol­ta­rea com­pe­te­nțe­lor ti­ne­ri­lor ab­sol­venți. Ei efec­tue­a­ză prac­ti­ca în ca­drul șan­ti­e­ru­lui na­val, ur­mând ca ul­te­ri­or să fie po­te­nția­li an­ga­jați ai Da­men, fi­ind de­ja ca­li­fi­cați”, ne de­cla­ra re­cent Flo­rin Spă­ta­ru, di­rec­to­rul de Re­sur­se Uma­ne al Da­men Ga­la­ţi. Me­to­da cur­su­ri­lor de ca­li­fi­ca­re nu a pu­tut fi uti­li­za­tă și în pri­vi­nța unor me­se­rii ca „strun­gar”, „fre­zor”, „ra­bo­tor” sau „scu­ler ma­trițer” și con­du­ce­rea Da­men Ga­lați a luat de­ci­zia de a re­nu­nța la ate­li­e­re­le pro­prii de „Strun­gă­rie” și „Ajus­taj”, ex­ter­na­li­zând aces­te ac­ti­vi­tăți la fir­me spe­cia­li­za­te.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.