Ro­mânia se zba­te cu com­pa­ni­i­le de stat pli­ne de da­to­rii

Romania Libera - - Economie - Flo­rin Bu­des­cu

În Ro­mânia, com­pa­ni­i­le de stat se zbat sub­fi­nan­ţa­te și cu da­to­rii tot mai mari. În acest timp, în lu­mea oc­ci­den­ta­lă a apă­rut un nou con­cept: cel al păr­ţi­lor in­te­re­sa­te, su­pe­ri­or ca­li­ta­tiv ce­lui al gu­ver­nă­rii cor­po­ra­ti­ve. Pe ca­re noi nici acum nu l-am im­ple­men­tat, chiar da­că exis­tă un ca­dru le­gis­la­tiv.

La fi­ne­le lu­nii tre­cu­te a apă­rut in­for­ma­ţia că Gu­ver­nul vrea să ște­ar­gă da­to­rii de pes­te 1,6 mi­liar­de lei. La mij­loc sunt chiar do­uă com­pa­nii ale sta­tu­lui: Elcen și Com­ple­xul Ener­ge­tic Hu­ne­doa­ra (CEH).

„Ro­mânia li­be­ră“a scris în mod re­pe­tat, cel pu­ţin în ul­ti­mii trei ani, des­pre si­tua­ţia ter­mo­fi­că­rii Ca­pi­ta­lei și, im­pli­cit, des­pre cre­an­ţe­le pe ca­re le are Elcen, ca­re o pun într-o si­tua­ţie fi­nan­cia­ră di­fi­ci­lă, având în ve­de­re că es­te în in­sol­ven­ţă. RL a scris și des­pre si­tua­ţia CEH, ca­re e sub­teh­no­lo­gi­za­tă, fo­lo­sește căr­bu­ne scump din im­port, iar gru­pu­ri­le ener­ge­ti­ce, pre­cum ce­le de la Cen­tra­la Pa­roșeni, sunt per­dan­te și mari po­lua­tori.

Po­tri­vit da­te­lor ANAF, Elcen avea la sfârși­tul anu­lui tre­cut da­to­rii la stat de 830 mi­li­oa­ne lei, iar CEH – 800 mi­li­oa­ne lei, in­for­me­a­ză Di­gi24. Si­tua­ţia Elcen și CEH nu es­te sin­gu­la­ră.

Lis­ta ruși­nii

Lis­ta fir­me­lor ca­re au da­to­rii la Fisc pe pri­mul tri­mes­tru al anu­lui 2019 se va pu­bli­ca la sfârși­tul lu­nii apri­lie, așa că vom fo­lo­si pre­ce­den­te­le da­te pu­bli­ce ofi­cia­le.

Pe tri­mes­trul al IV-lea al anu­lui tre­cut, Fis­cul a pu­bli­cat o lis­tă – așa-nu­mi­ta „lis­tă a ruși­nii“, cu 35.000 de so­ci­e­tă­ţi cu da­to­rii la stat. Com­pa­ni­i­le de stat sunt în to­pul da­tor­ni­ci­lor. Un Top 10 re­a­li­zat de Obser­va­tor.tv ara­tă că, însu­ma­te, res­tan­ţe­le aces­to­ra la bu­ge­tul de stat au ajuns anul tre­cut la aproa­pe 270 mi­li­oa­ne eu­ro. Cât bu­ge­tul unui oraș ma­re din ţa­ră, pre­cum Ti­mișoa­ra.

Cap de lis­tă es­te Com­ple­xul Ener­ge­tic Olte­nia (CEO), unul din­tre cei mai mari pro­du­că­tori de ener­gie elec­tri­că din ţa­ră, cu da­to­rii de 102 mi­li­oa­ne

eu­ro în 2017. Din ba­nii aceștia, sta­tul ar fi pu­tut con­strui 20 de spi­ta­le orășe­nești, cu pes­te 100 de pa­turi.

„Ro­mânia li­be­ră“a scris de mai mul­te ori des­pre si­tua­ţia CEO și des­pre cum in­fluen­ţe­a­ză ace­as­tă si­tua­ţie di­fi­ci­lă OUG 114 da­tă de Gu­vern: fă­când-o și mai di­fi­ci­lă. Din ace­as­tă cau­ză sa­la­ria­ţii au fost în gre­vă. Acum lu­cru­ri­le s-au mai li­niștit, du­pă apa­ri­ţia OUG 19.

Pe lo­cul al doi­lea în acest top al da­tor­ni­ci­lor es­te com­pa­nia Elec­tro­cen­tra­le Con­stan­ţa, cu res­tan­ţe de 50 mi­li­oa­ne eu­ro. Cu ace­as­tă su­mă s-ar fi pu­tut con­strui, spre exem­plu, 8 km de au­tos­tra­dă. În de­cem­brie 2018, con­form ANAF, res­tan­ţe­le Elec­tro­cen­tra­le Con­stan­ţa scă­zu­se­ră la 777.575 lei, adi­că la aproa­pe 170.000 de eu­ro.

Pe a treia po­zi­ţie, po­tri­vit Re­gis­tru­lui Co­mer­ţu­lui, es­te So­ci­e­ta­tea Na­ţi­o­na­lă a Căr­bu­ne­lui, cu res­tan­ţe de 26 mi­li­oa­ne eu­ro. La fi­ne­le anu­lui tre­cut, SN a Căr­bu­ne­lui avea obli­ga­ţii fis­ca­le to­ta­le de 118.073.426 lei, adi­că tot aproa­pe 26 mi­li­oa­ne eu­ro.

So­ci­e­ta­tea Na­ţi­o­na­lă Îmbu­nă­tă­ţiri Fun­cia­re avea, la rândul ei, im­po­zi­te și ta­xe ne­plă­ti­te la bu­get de 21 mi­li­oa­ne eu­ro, pe so­co­te­li­le de la sfârși­tul anu­lui 2017. Un an mai târziu, to­ta­lul obli­ga­ţi­i­lor fis­ca­le res­tan­te, con­form ANAF, era de 75.906.928 lei, adi­că de 16,5 mi­li­oa­ne eu­ro.

Mai sus am dat exem­plul Elcen Bu­cu­rești, ca­re dă agent ter­mic, în co­ge­ne­ra­re, că­tre Ra­det – ca­re încăl­zește Ca­pi­ta­la. Ace­as­ta acu­mu­la­se în 2017 da­to­rii de 14 mi­li­oa­ne eu­ro și a in­trat în in­sol­ven­ţă. La sfârși­tul anu­lui tre­cut, con­form ANAF, Elcen avea to­tal obli­ga­ţii fis­ca­le 826.443.825 lei (aproa­pe 180 mi­li­oa­ne eu­ro), iar Ra­det – 51.818.483 lei (11,2 mi­li­oa­ne eu­ro).

To­pul con­ti­nuă cu Re­pa­ra­ţii Lo­co­mo­ti­ve CFR Brașov (to­tal obli­ga­ţii fis­ca­le, con­form ANAF: 62.312.804 lei, adi­că 13,5 mi­li­oa­ne eu­ro) și So­ci­e­ta­tea de Tran­sport Pu­blic Ti­mișoa­ra (ca­re a dis­pă­rut din „lis­ta ruși­nii“, de la ANAF, în de­cem­brie). Ul­ti­me­le po­zi­ţii din top: Ter­mo­e­lec­tri­ca (to­tal obli­ga­ţii fis­ca­le în de­cem­brie 2018: 21.148.602 lei), Re­gia Au­to­no­mă de Tran­sport Pu­blic Iași (36.406.679 lei) și Me­trom Brașov (44.759.343 lei).

Sa­bo­taj?

Ca­re e cau­za aces­tei si­tua­ţii? „Com­pa­ni­i­le de stat sunt sa­bo­ta­te“, sus­ţi­ne ex­per­tul în ma­na­ge­ment Va­len­tin Io­nes­cu. Cu­vântul es­te ex­trem de greu în sem­ni­fi­ca­ţii. Anu­me în ce fel sunt sa­bo­ta­te? „Sun­tem în sta­di­ul în ca­re nu res­pec­tăm nici mă­car re­gu­li­le ele­men­ta­re ale mo­de­lu­lui tra­di­ţi­o­nal de gu­ver­na­re cor­po­ra­ti­vă. Așa că sun­tem de­par­te de im­ple­men­ta­rea mo­de­lu­lui păr­ţi­lor in­te­re­sa­te. Tre­bu­ie să tra­gem o li­nie. Ne-am întors cu 20 de ani în ur­mă“, a spus Io­nes­cu pen­tru RL.

Ce înse­am­nă că „ne-am întors cu 20 de ani în ur­mă“? „Fir­me­le de stat sunt de­va­li­za­te și de oa­me­nii puși po­li­tic, și de tot fe­lul de con­strângeri le­ga­le. Re­gu­li­le de gu­ver­na­re cor­po­ra­ti­vă nu sunt res­pec­ta­te. Se­lec­ţia se fa­ce ar­bi­trar, mai de­gra­bă pe cri­te­rii po­li­ti­ce

de­cât teh­ni­ce“, sus­ţi­ne ex­per­tul.

„Am înre­gis­trat un re­gres în ce pri­vește sis­te­mul de gu­ver­na­re cor­po­ra­ti­vă al fir­me­lor de stat și, cel pu­ţin aici, nu am cre­at con­di­ţi­i­le ne­ce­sa­re ca să tre­cem la un mo­del cu păr­ţi in­te­re­sa­te. Sco­pul prin­ci­pal des­ti­nat fir­me­lor de stat e să fie de­va­li­za­te prin ex­tra­ge­rea de ren­tă“, afir­mă Va­len­tin Io­nes­cu.

Mo­de­lul păr­ţi­lor in­te­re­sa­te – ur­mă­to­rul val

Ce înse­am­nă aces­te no­ţi­uni: gu­ver­na­rea cor­po­ra­ti­vă și mo­de­lul păr­ţi­lor in­te­re­sa­te? EY a or­ga­ni­zat re­cent, la Bu­cu­rești, o dez­ba­te­re pe acest su­bi­ect. Gu­ver­na­rea cor­po­ra­ti­vă e mo­de­lul „tra­di­ţi­o­nal“de func­ţi­o­na­re al com­pa­ni­i­lor de stat, pe prin­ci­pi­i­le ti­pi­ce de­mo­cra­ţi­ei li­be­ra­le.

Le­gis­la­ţia gu­ver­nă­rii cor­po­ra­ti­ve in­tra­se, în va­ra anu­lui

tre­cut, din nou sub ata­cul ma­jo­ri­tă­ţii par­la­men­ta­re, ca­re încer­ca ex­cep­ta­rea a 100 de com­pa­nii de stat de la un ma­na­ge­ment cor­po­ra­tiv, deși acest lu­cru fu­se­se de­cla­rat ante­ri­or ne­con­sti­tu­ţi­o­nal.

Le­gis­la­ţia da­te­a­ză din anul 2011. Atunci, Ca­bi­ne­tul Boc a dat OUG 109 pri­vind gu­ver­na­rea cor­po­ra­ti­vă. Cum se ob­ser­vă, exis­tă une­le OUG ce-și jus­ti­fi­că ur­gen­ţa emi­te­rii și pot avea efec­te be­ne­fi­ce. Din pă­ca­te, acest act nor­ma­tiv nu e apli­cat.

Ca­re sunt ori­gi­ni­le gu­ver­nă­rii cor­po­ra­ti­ve? În SUA, în anii ’70, au fost niște scan­da­luri. Unul ma­re, amin­tește Va­len­tin Io­nes­cu, „a fost le­gat de o fir­mă de căi fe­ra­te ce ope­ra re­gi­o­nal. Acţi­o­na­ria­tul era oa­re­cum di­si­pat. Ma­na­ge­rii fă­ce­au cam ce le tre­cea prin cap, pen­tru că nu prea erau con­tro­la­ţi“. Atunci, s-a pus pen­tru pri­ma da­tă pro­ble­ma să se re­gle­men­te­ze

mai bi­ne drep­tu­ri­le ac­ţi­o­na­ri­lor mi­no­ri­tari, și ale boar­du­lui, și ale ma­na­ge­ru­lui. Din mo­ti­ve doc­tri­na­re, ci­ne­va a pro­pus să nu se mai fo­lo­se­as­că cu­vântul ma­na­ge­ment, ci no­ţi­u­nea de „gu­ver­na­re cor­po­ra­ti­vă“. Ter­me­nul a fost ini­ţial fo­lo­sit de un ju­rist în anul 1963.

De mai mul­tă vre­me sun­tem într-o fa­ză „în ca­re se mer­ge pe altce­va și se dis­cu­tă des­pre sta­ke hol­der mo­del în sis­te­mul de gu­ver­na­re cor­po­ra­ti­vă, ca­re evo­lue­a­ză că­tre mo­de­lul păr­ţi­lor in­te­re­sa­te, în sen­sul că gu­ver­na­rea unei fir­me nu-i mai pri­vește doar pe ac­ţi­o­nari“, de­ta­lia­ză Io­nes­cu. Anu­me, „pri­vește și co­mu­ni­ta­tea un­de se află fir­ma res­pec­ti­vă. Sunt fir­me ca­re po­lue­a­ză și, când iau de­ci­zii, ar tre­bui să se con­sul­te cu oa­me­nii din co­mu­ni­ta­te“, a de­cla­rat spe­cia­lis­tul pen­tru „Ro­mânia li­be­ră“.

Așa­dar, fir­ma poa­te spu­ne că ac­ti­vi­ta­tea sa e pro­fi­ta­bi­lă, dar pe ter­men lung ar pu­tea fi cos­ti­si­toa­re, iar de­za­van­ta­je­le ar fi mai mari de­cât avan­ta­je­le. „Cum e Schwei­gho­fer în Ro­mânia. Adu­ce pro­fit? Dă de mun­că? Da, dar fa­ce praf pă­du­ri­le“, exem­pli­fi­că Va­len­tin Io­nes­cu.

La fel, Roșia Mon­ta­nă nu e un proi­ect sus­te­na­bil, pen­tru că dis­tru­ge tot și la­să în ur­mă un in­fern chi­mic pen­tru su­te de ani. Exem­ple­le no­to­rii abun­dă pe ma­pa­mond. DuPont Che­mi­cals a dis­trus niște re­zer­va­ţii na­tu­ra­le prin Fi­li­pi­ne. Dar noi, în pre­zent, sun­tem des­tul de de­par­te de aces­te lu­cruri.

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.