Tre­bu­ie să ai ma­re tu­peu să cul­pa­bi­li­ze­zi ce­ea ce tu ai im­pus!

Romania Libera - - Prima Pagina - Ilie Șer­bă­nes­cu

În de­zas­trul po­li­tic, in­sti­tuți­o­nal și iden­ti­tar cu to­tul re­mar­ca­bil din ul­ti­mul timp a ajuns, să ve­zi dră­cie, să se adu­că în dis­cuție „mo­de­lul eco­no­mic” pe ca­re îl urme­a­ză Ro­mânia, de par­că asta ar fi pro­ble­ma ac­tua­li­tății sau, mai exact spus, de par­că s-ar fi re­zol­vat toa­te di­le­me­le și con­strânge­ri­le din so­ci­e­ta­te, ast­fel încât cli­ma­tul ge­ne­ral ar per­mi­te abor­da­rea la re­ce a ace­lei opți­uni stra­te­gi­ce de fond ca­re re­cla­mă una din ce­le mai se­ri­oa­se și pro­fun­de dez­ba­teri. Când te gândești în ce mo­cir­lă se află dez­ba­te­rea pu­bli­că în Ro­mânia, ri­di­ca­rea pro­ble­mei „mo­de­lu­lui eco­no­mic” pe ca­re îl urme­a­ză ța­ra es­te nu nu­mai ri­di­co­lă, dar, evi­dent, sus­pec­tă. Mai ales în con­tex­tul unei cam­pa­nii elec­to­ra­le în ca­re fo­rțe­le po­li­ti­ce mai ve­chi sau mai noi au scă­pat com­plet caii, fă­când loc ri­zi­bi­lu­lui și de­plo­ra­bi­lu­lui. Chiar și nu­mai a adu­ce în dis­cuție în ase­me­nea con­diții „mo­de­lul eco­no­mic” din Ro­mânia es­te ha­lu­ci­nant.

S-ar pu­tea să fie deci vor­ba de o di­ver­si­u­ne, ca mul­te alte­le, ur­mă­rind să aba­tă ate­nția – nu se știe cui?! - de la agen­da sor­di­dă a ac­tua­li­tății. Și, foar­te pro­ba­bil, să con­tra­ca­re­ze prin ape­lul la o pro­ble­mă „sa­van­tă” o dis­cuție la obi­ect des­pre im­pac­tul mă­su­ri­lor lua­te de gu­vern prin OUG 114 împo­tri­va abu­zu­ri­lor de mo­no­pol din ener­gie, te­le­com și sis­te­mul ban­car. Ră­mâne un fapt că ac­tua­la dis­cuție des­pre „mo­de­lul eco­no­mic” a fost su­ge­ra­tă de in­ves­ti­to­rii străini cu in­te­re­se în zo­na Ro­mâni­ei, ca­re, într-o reu­ni­u­ne la Vi­e­na, au apre­ciat că un ci­clu s-a încheiat în mo­de­lul de crește­re pe ca­re l-au con­ce­put pen­tru Eu­ro­pa Cen­tra­lă și de Est

eli­be­ra­tă de co­mu­nism și că un nou mo­del ar fi ne­ce­sar, ei, in­ves­ti­to­rii ves­tici, fi­ind în cău­ta­rea lui. Me­nes­tre­lii și su­sți­nă­to­rii lor de pe aici, din Ro­mânia, s-au fă­cut ime­diat ecou și pu­ne­rea în dis­cuție a „mo­de­lu­lui eco­no­mic” a de­venit te­mă aproa­pe la mo­dă.

„Mo­de­lul” es­te fă­cut cul­pa­bil de toa­te re­le­le din eco­no­mia și viața so­cia­lă, re­le les­ne de se­si­zat la ori­ce ana­li­ză: in­ca­pa­ci­ta­tea de a atin­ge stan­dar­de­le de trai din UE, de­ze­chi­li­bre­le co­mer­cia­le și de cont cu­rent, dis­po­ni­bi­li­tăți­le me­reu mai li­mi­ta­te de fo­rță de mun­că ca­li­fi­ca­tă, sla­be­le per­for­ma­nțe din sis­te­mul de edu­cație, in­su­fi­ci­e­nțe­le gra­ve din in­fras­truc­tu­ră, dis­pa­ri­tăți­le re­gi­o­na­le, ine­ga­li­ta­tea so­cia­lă și crește­rea să­ră­ci­ei etc. Re­pre­zen­ta­nții sec­to­ru­lui pri­vat ro­mânesc au pro­fi­tat de pri­lej și au agățat la re­le­le pu­se pe se­a­ma „mo­de­lu­lui” pro­ble­me­le su­fo­can­te ca­re îl con­frun­tă: cri­za sis­te­mu­lui ba­zat pe fo­rța de mun­că ief­ti­nă (ese­nța „mo­de­lu­lui eco­no­mic” din Ro­mânia), im­po­si­bi­li­ta­tea teh­no­lo­gi­că și fi­nan­cia­ră a sec­to­ru­lui pri­vat ro­mânesc de a con­cu­ra cu ca­pi­ta­lul străin, ab­se­nța no­to­rie a efec­te­lor la ni­vel de viață și dez­vol­ta­re ale crește­rii eco­no­mi­ce con­sis­ten­te din ul­ti­mii ani.

Es­te greu să nu se fa­că o le­gă­tu­ră între toa­te aces­tea și „mo­de­lul eco­no­mic”. Da­că apre­ci­e­ri­le ar fi fă­cu­te de pe po­ziții neu­tra­le, poa­te că dez­ba­te­rea ar fi chiar uti­lă. Dar apre­ci­e­ri­le bat într-o anu­mi­tă di­re­cție. Țin­tit! Sunt vi­za­te po­li­ti­ca eco­no­mi­că a PSD și înde­o­se­bi mă­su­ri­le pri­vind crește­ri­le de sa­la­rii, în spe­cial la stat, dar și pe an­sam­blu prin ma­jo­ra­rea sa­la­ri­u­lui mi­nim, pre­cum și ce­le împo­tri­va băn­ci­lor și com­pa­ni­i­lor din ener­gie, ca­re ar fi stri­cat echi­li­bre­le și ar fi alte­rat „mo­de­lul”. Aces­ta a fost bun, dar po­li­ti­ca PSD l-a „dis­tur­bat”. Co­mi­sia de la Bru­xel­les in­ter­vi­ne în fo­rță și dă ver­dic­tul în ra­por­tul de ța­ră pri­vind Ro­mânia: crește­rea eco­no­mi­că din Ro­mânia a fost ba­za­tă pe con­sum, în timp ce inves­tiți­i­le s-au tot re­dus, ba în 2018 con­tri­buția aces­to­ra la crește­rea eco­no­mi­că înre­gis­tra­tă a fost chiar ne­ga­ti­vă. De vi­nă ar fi po­li­ti­ci­le gu­ver­na­men­ta­le în de­ru­la­re, înde­o­se­bi crește­ri­le de sa­la­rii ca­re, ve­zi Doam­ne, ar de­păși crește­rea pro­duc­ti­vi­tății, pre­cum și mă­su­ri­le ca­re des­cu­ra­je­a­ză inves­tiți­i­le și cre­di­ta­rea din OUG 114. Con­clu­zia CE: mo­de­lul de crește­re eco­no­mi­că ba­zat pe con­sum afec­te­a­ză ca­pa­ci­ta­tea Ro­mâni­ei de a atin­ge stan­dar­de­le UE.

Măi să fie!!! Ci­ne a in­ven­tat mo­de­lul ba­zat pe con­sum?! Drag­nea, Dăn­ci­lă, Vâlcov sau chiar UE?! Nici de l-ar fi in­ven­tat tri­ple­ta pu­să la zid n-ar fi avut pu­te­rea să obli­ge Ro­mânia să-l apli­ce! L-a in­ven­tat chiar UE, ca­re a avut și pu­te­rea de a obli­ga Ro­mânia să-l prac­ti­ce! Ci­ne a dis­trus se­lec­tiv in­dus­tri­i­le ro­mânești, alea proas­te ca­re erau, pen­tru a des­chi­de ușa con­su­mu­lui, înde­o­se­bi din im­por­turi de pe pi­ețe­le ves­ti­ce?! Ci­ne și-a pla­sat băn­ci­le în Ro­mânia să dea cre­di­te pen­tru con­sum la po­pu­lație, și nu pen­tru in­ves­tiții la fir­me, și o fa­ce tot așa de pes­te do­uă de­ce­nii?! Ci­ne a fă­cut in­ves­tiții nu pen­tru pro­du­cție, ci pen­tru con­sum în Ro­mânia?! Ci­ne dez­vol­tă afa­ceri în lohn, mai întâi în tex­ti­le și apoi în au­to, ca­re duc la crește­rea con­su­mu­lui, și nu a in­ves­tiți­i­lor?! Cu toa­tă pă­re­rea de rău, „mo­de­lul eco­no­mic” al Ro­mâni­ei nu es­te eu­fe­mis­tic nu­mi­tul „mo­del ba­zat pe con­sum”, ci cla­si­cul mo­del co­lo­nial, im­pus de ves­tici și înde­o­se­bi de UE!

Într-un mo­ment mult mai so­li­ci­tant al is­to­ri­ei de­cât cel ac­tual – când ță­ri­le din Eu­ro­pa Cen­tra­lă și de Est abia ieși­se­ră din co­mu­nism și erau proas­pe­te pen­tru mântu­i­rea ca­pi­ta­lis­tă – in­ves­ti­to­rii ves­tici n-au fost prea in­ven­ti­vi, ci au scos de la naf­ta­li­nă mo­de­lul ar­hi­ve­ri­fi­cat al co­lo­nia­lis­mu­lui cla­sic cu ca­re, într-o pe­ri­oa­dă su­per­scur­tă și fă­ră ocu­pație mi­li­ta­ră, au pre­luat aces­te țări, des­fi­i­nțându-le eco­no­mia nați­o­na­lă, de­ci­zia nați­o­na­lă, iden­ti­ta­tea nați­o­na­lă. Într-o mă­su­ră mai ma­re sau mai mi­că, suc­ce­sul es­te ge­ne­ral; în ca­zul Ro­mâni­ei es­te to­tal! Sin­gu­ra de­o­se­bi­re față de co­lo­nia­lis­mul cla­sic es­te o do­ză mai ma­re de di­ver­si­o­nism, co­lo­nia­lis­mul ac­tual fi­ind ad­mi­nis­trat, ce să ve­zi, în nu­me­le de­mo­crați­ei! Că acum in­ves­ti­to­rii ves­tici ar cău­ta alt mo­del es­te o ai­u­re­a­lă! Cel mult in­ves­ti­to­rii oc­ci­den­ta­li vor cău­ta us­ten­si­le și mai efi­ci­en­te, di­ver­si­uni și mai sa­van­te, deși pes­te in­vo­ca­rea de­mo­crați­ei pen­tru opri­ma­rea co­lo­nia­lă es­te greu să di­bu­i­ești o de­ma­go­gie ca­re să răs­pânde­as­că o du­hoa­re mai ma­re! Se su­sți­ne, de pil­dă, că mo­de­lul ac­tual s-a ba­zat și se ba­ze­a­ză pe in­ves­tiții străi­ne în ță­ri­le cen­tral și est-eu­ro­pe­ne, ca­re pro­duc ex­por­turi ab­sor­bi­te de ță­ri­le ves­ti­ce și exis­tă sem­ne de între­ba­re în le­gă­tu­ră cu ce­ea ce se va întâmpla în con­diți­i­le în ca­re ță­ri­le ves­ti­ce înce­ti­nesc eco­no­mic și inves­tiți­i­le sal­va­toa­re în Est scad. Abor­da­rea nici nu es­te de actua­li­ta­te, in­ves­ti­to­rii mântu­i­tori ves­tici și-au cre­at de­ja de mult în Est o ma­tri­ce co­lo­nia­lă ca­re ge­ne­re­a­ză pro­fi­turi ma­xi­me cu chel­tu­i­e­li mi­ni­me (de ex­ploa­ta­re, in­ves­tiți­o­na­le sau de cre­di­ta­re). Pro­ble­me ca­re s-ar pu­ne acum exis­tă de­ja de mult. Și n-a fost ni­cio cău­ta­re a unui nou mo­del. Cel co­lo­nial es­te aur cu­rat, fun­cți­o­nea­ză din plin și me­reu. Ast­fel că, din­co­lo de ce­va re­tușuri, nu va fi ni­cio cău­ta­re a unui nou mo­del. Cel co­lo­nial va du­dui în con­ti­nua­re! Cău­ta­rea unui nou mo­del eco­no­mic es­te o po­ves­te pen­tru proști! Nu exis­tă în is­to­rie caz de ieși­re din mo­de­lul co­lo­nial. Aces­ta, oda­tă in­sti­tu­it, dăi­nu­ie chiar da­că, într-un con­text in­ter­nați­o­nal fa­vo­ra­bil, co­lo­nia de­vi­ne, te­o­re­tic, o ța­ră in­de­pen­den­tă și su­ve­ra­nă! Să nu ne amețim cu apă re­ce! Se spu­ne că, pe ba­za ac­tua­lu­lui mo­del, ex­por­tu­ri­le Ro­mâni­ei, ca­re ve­ge­tau până la apli­ca­rea mo­de­lu­lui sub 10 mi­liar­de eu­ro, au ex­plo­dat la pes­te 70 mi­liar­de eu­ro și înain­te­a­ză spre 90 mi­liar­de eu­ro. Oa­meni buni, nici du­pă 15 ani de mo­del mântu­i­tor ex­por­tu­ri­le ro­mânești nu de­pășesc de­cât puțin să-i zi­cem ba­ri­e­ra de 10 mi­liar­de eu­ro, res­tul, adi­că gro­sul, fi­ind pro­du­se și ser­vi­cii re­a­li­za­te în Ro­mânia de ca­pi­ta­lul străin, cea mai ma­re par­te în sis­tem lohn. Din pri­mii 100 ex­por­ta­tori, doar 3 sunt fir­me ro­mânești. Ce să se schim­be la acest mo­del?! Să-i scoți din joc și pe cei 3 ră­tă­ciți?! Asta e sim­plu de fă­cut și cu ac­tua­lul mo­del! Sta­tis­ti­ci­le înse­le evi­de­nția­ză că de­pen­de­nța co­lo­nia­lă crește, nu sca­de, indi­fe­rent sub ce as­pect ar fi pri­vi­tă sau cuan­ti­fi­ca­tă (mo­ne­tar, ban­car sau in­dus­trial). Doam­ne pă­zește să scă­păm cum­va de mo­de­lul co­lo­nial!

FOTO SHUTTERSTO­CK

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.