Anti­co­mu­niștii s-au lă­mu­rit. Io­han­nis&Orban sunt ma­ri­o­ne­te­le sis­te­mu­lui se­cu­rist

Romania Libera - - Prima Pagina - Ma­ri­us Ghi­le­zan

Klaus Io­han­nis îl fe­li­ci­tă pe Augustin La­zăr pen­tru fi­na­li­za­rea Do­sa­ru­lui Re­vo­lu­ţi­ei. Mai pre­cis a exo­ne­ră­rii lui Ni­co­lae Ce­aușes­cu de ori­ce vi­nă, con­form Re­chi­zi­to­ri­u­lui înain­tat că­tre in­stan­ţa de ju­de­ca­tă. Fap­tul că-l men­ţi­ne în func­ţie și astă­zi și-l tri­mi­te astă­zi să sus­ţi­nă in­ter­vi­ul în fa­ţa mi­nis­tru­lui Tu­do­rel Toa­der pen­tru un nou man­dat e semn că La­zăr are cheia sis­te­mu­lui și a sei­fu­lui cu do­sa­re­le președinte­lui.

Fos­tul preșe­din­te al co­mi­si­ei de eli­be­ra­re de la Pușcă­ria Ai­ud va pu­tea răs­pun­de cu su­bi­ect și pre­di­cat la toa­te acu­za­ţi­i­le for­mu­la­te. Es­te pri­ma da­tă când La­zăr ar pu­tea răs­pun­de fa­ţă în fa­ţă acu­za­ţi­i­lor po­tri­vit că­ro­ra a re­fu­zat să-l eli­be­re­ze în do­uă rânduri pe di­si­den­tul an­ti­co­mu­nist Iu­li­us Fi­lip. Și pe mul­ţi alţii.

Da­că in­spec­to­rii de la Inspec­ţia Ju­di­cia­ră s-au se­si­zat pri­mii, cer­ce­tă­ri­le fi­ind în curs la in­sti­tu­ţia con­du­să de Lu­cian Ne­te­jo­ru, Con­si­li­ul Na­ţi­o­nal pen­tru Stu­di­e­rea Arhi­ve­lor Se­cu­ri­tă­ţii a de­cis re­ve­ri­fi­ca­rea tre­cu­tu­lui lui La­zăr.

La­zăr s-a pre­zen­tat cu mult tu­peu și cu un aplomb, demn de un lo­go­făt al sis­te­mu­lui, în fa­ţa pre­sei, spu­nând se­nin că nu a fost co­la­bo­ra­tor al Se­cu­ri­tă­ţii. Si­gur pe el, ca un in­fan­te de Buf­tea a zâmbit ma­li­ţi­os. Pro­ba­bil că știe cât de im­por­tant e pen­tru sis­tem și de aici între­a­ga aro­gan­ţă.

A con­ti­nuat să sus­ţi­nă min­ci­u­na do­ve­di­tă că res­pec­ti­va co­mi­sie de eli­be­ra­re nu avea atri­bu­ţii de­ci­zi­o­na­le. În le­gea de atunci scrie ne­gru pe alb.

Fap­tul că se tot pre­zin­tă ci­vil e pen­tru că știe că are un spa­te asi­gu­rat, iar ma­rea ma­jo­ri­ta­te a ro­mâni­lor au ui­tat că în pe­ni­ten­cia­re­le ro­mânești pro­cu­ro­rii de­sem­na­ţi de sis­tem erau aleși du­pă rău­ta­tea, cru­zi­mea și pu­te­rea de tor­tu­ra­re a de­ţi­nu­ţi­lor.

A apă­rut ca o floa­re vop­si­tă în fa­ţa ce­lor ca­re nu au stat de vor­bă ni­ci­o­da­tă cu de­ţi­nu­ţii po­li­tici.

De­cla­ra­ţi­i­le de ieri ale pro­cu­ro­ru­lui ge­ne­ral sunt o in­sul­tă la adre­sa unei între­gi

ge­ne­ra­ţii ca­re nu ui­tă, nu iar­tă și nu ca­ta­dic­sește să me­ar­gă du­pă cânte­cul de le­bă­dă al no­u­lui sis­tem.

Pri­ma con­diție a per­so­na­lu­lui ca­re lu­cra în aces­te co­mi­sii de eli­be­ra­re era re­a­li­za­tă pe ba­za unor cri­te­rii: cru­zi­mea și tor­tu­ra. Ace­as­ta nu es­te opi­nia mea, ci a unui om pe ca­re l-am in­ter­vi­e­vat și ca­re mi-a spus că du­ri­ta­tea și cru­zi­mea erau con­diții ge­ne­ra­le.

Că n-a fost omul Se­cu­ri­tă­ţii, îi re­pet doar stri­gă­tul nos­tru din De­cem­brie 1989: “Exis­tă Dum­ne­zeu!”.

Do­sa­rul Re­vo­lu­ţi­ei, tri­mis în in­stan­ţă, nu­mai ca să-și spe­le fa­ţa mur­dă­ri­tă de un tre­cut amo­ral, es­te o bat­jo­cu­ră și o sil­ni­cie a su­fe­rin­ţei ce­lor ca­re au su­pra­vi­e­ţu­it ace­lor zi­le de răz­boi.

L-a exo­ne­rat de vi­nă pe Ni­co­lae Ce­aușes­cu, chi­pu­ri­le el fi­ind de­ja ju­de­cat. E ca și cum la Pro­ce­sul de la Nürnberg Hi­tler ar fi fost scos bas­ma cu­ra­tă.

Astă­zi, în ca­drul in­ter­vi­u­lui pe ca­re Augustin La­zăr es­te aștep­tat să-l sus­ţi­nă la Mi­nis­te­rul Jus­ti­ţi­ei în fa­ţa lui Tu­do­rel Toa­der pen­tru un nou man­dat în frun­tea Par­che­tu­lui de pe lângă Înal­ta Cur­te de Ca­sa­ţie și Jus­ti­ţie, ac­tua­lul pro­cu­ror ge­ne­ral ar pu­tea răs­pun­de, cu su­bi­ect și pre­di­cat, tu­tu­ror acu­za­ţi­i­lor ca­re i s-au adus în ul­ti­me­le zi­le. Asta da­că Toa­der îl va între­ba cum anu­me s-a de­cis și ci­ne a con­tri­bu­it la ţi­ne­rea în pușcă­rie a di­si­den­tu­lui an­ti­co­mu­nist Iu­li­us Fi­lip. Nici de la Tu­do­rel nu mai sunt mul­te aștep­tări.

Pen­tru că Augustin La­zăr e ţi­nut în bra­ţe pre­cum o nă­lu­că de înge­rul nop­ţii mul­te par­ti­de au re­fu­zat să me­ar­gă la con­sul­tări la Pa­la­tul Co­tro­ceni.

E și nor­mal să dai o pal­mă cu mă­nușa de mă­ta­se unui in­di­vid ca­re spri­ji­nă prin tă­ce­re și lau­dă reuși­te­le unui ve­chil de sis­tem, doar pen­tru că oda­tă, un­de­va, la ce­as de se­a­ră, vop­si­tul a do­sit niște do­sa­re.

De pus în ra­ma sis­te­mu­lui, in­ter­vi­ul de la Ro­mânia 9 a lui Lu­do­vic Orban, un­de s-a pro­nun­ţat, scăr­pi­nându-se la sprânce­a­nă, ne­e­di­fi­cat asu­pra ne­drep­tă­ţi­lor fă­cu­te lui Iu­li­us Fi­lip. La între­ba­rea lui Io­nuţ Cris­ta­che da­că știe

cum a mu­rit Bră­tia­nu, li­de­rul PNL a să­rit: “Nu fa­ce­ţi ni­cio le­gă­tu­ră între moar­tea lui Bră­tia­nu și acest caz!”.

Acum înţe­leg de ce în pro­fi­lul ale­gă­to­ru­lui PNL, re­a­li­zat re­cent de CURS, ma­jo­ri­tari sunt cei cu stu­dii me­dii. Cei ca­re am stu­diat ce­va știm cum a mu­rit Ghe­or­ghe Bră­tia­nu, fi­ind le­gat cu ace­le­ași ine­le de tor­tu­ră ca și Iu­li­us Fi­lip. Pe Lu­do­vic Orban îl strâng prea ta­re do­sa­re­le și mâi­ni­le lun­gi ale sis­te­mu­lui, alt­fel nu se ex­pli­că ieși­rea din de­co­rul an­ti­co­mu­nist.

E ma­re ja­le prin­tre an­ti­co­mu­niști. Acum lu­mea își dă se­a­ma că între zar­că și Wer­ner e pră­pas­tia mor­ţii.

FOTO AGERPRES

Newspapers in Romanian

Newspapers from Romania

© PressReader. All rights reserved.