Anticomuniștii s-au lămurit. Iohannis&Orban sunt marionetele sistemului securist
Klaus Iohannis îl felicită pe Augustin Lazăr pentru finalizarea Dosarului Revoluţiei. Mai precis a exonerării lui Nicolae Ceaușescu de orice vină, conform Rechizitoriului înaintat către instanţa de judecată. Faptul că-l menţine în funcţie și astăzi și-l trimite astăzi să susţină interviul în faţa ministrului Tudorel Toader pentru un nou mandat e semn că Lazăr are cheia sistemului și a seifului cu dosarele președintelui.
Fostul președinte al comisiei de eliberare de la Pușcăria Aiud va putea răspunde cu subiect și predicat la toate acuzaţiile formulate. Este prima dată când Lazăr ar putea răspunde faţă în faţă acuzaţiilor potrivit cărora a refuzat să-l elibereze în două rânduri pe disidentul anticomunist Iulius Filip. Și pe mulţi alţii.
Dacă inspectorii de la Inspecţia Judiciară s-au sesizat primii, cercetările fiind în curs la instituţia condusă de Lucian Netejoru, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a decis reverificarea trecutului lui Lazăr.
Lazăr s-a prezentat cu mult tupeu și cu un aplomb, demn de un logofăt al sistemului, în faţa presei, spunând senin că nu a fost colaborator al Securităţii. Sigur pe el, ca un infante de Buftea a zâmbit maliţios. Probabil că știe cât de important e pentru sistem și de aici întreaga aroganţă.
A continuat să susţină minciuna dovedită că respectiva comisie de eliberare nu avea atribuţii decizionale. În legea de atunci scrie negru pe alb.
Faptul că se tot prezintă civil e pentru că știe că are un spate asigurat, iar marea majoritate a românilor au uitat că în penitenciarele românești procurorii desemnaţi de sistem erau aleși după răutatea, cruzimea și puterea de torturare a deţinuţilor.
A apărut ca o floare vopsită în faţa celor care nu au stat de vorbă niciodată cu deţinuţii politici.
Declaraţiile de ieri ale procurorului general sunt o insultă la adresa unei întregi
generaţii care nu uită, nu iartă și nu catadicsește să meargă după cântecul de lebădă al noului sistem.
Prima condiție a personalului care lucra în aceste comisii de eliberare era realizată pe baza unor criterii: cruzimea și tortura. Aceasta nu este opinia mea, ci a unui om pe care l-am intervievat și care mi-a spus că duritatea și cruzimea erau condiții generale.
Că n-a fost omul Securităţii, îi repet doar strigătul nostru din Decembrie 1989: “Există Dumnezeu!”.
Dosarul Revoluţiei, trimis în instanţă, numai ca să-și spele faţa murdărită de un trecut amoral, este o batjocură și o silnicie a suferinţei celor care au supravieţuit acelor zile de război.
L-a exonerat de vină pe Nicolae Ceaușescu, chipurile el fiind deja judecat. E ca și cum la Procesul de la Nürnberg Hitler ar fi fost scos basma curată.
Astăzi, în cadrul interviului pe care Augustin Lazăr este așteptat să-l susţină la Ministerul Justiţiei în faţa lui Tudorel Toader pentru un nou mandat în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, actualul procuror general ar putea răspunde, cu subiect și predicat, tuturor acuzaţiilor care i s-au adus în ultimele zile. Asta dacă Toader îl va întreba cum anume s-a decis și cine a contribuit la ţinerea în pușcărie a disidentului anticomunist Iulius Filip. Nici de la Tudorel nu mai sunt multe așteptări.
Pentru că Augustin Lazăr e ţinut în braţe precum o nălucă de îngerul nopţii multe partide au refuzat să meargă la consultări la Palatul Cotroceni.
E și normal să dai o palmă cu mănușa de mătase unui individ care sprijină prin tăcere și laudă reușitele unui vechil de sistem, doar pentru că odată, undeva, la ceas de seară, vopsitul a dosit niște dosare.
De pus în rama sistemului, interviul de la România 9 a lui Ludovic Orban, unde s-a pronunţat, scărpinându-se la sprânceană, needificat asupra nedreptăţilor făcute lui Iulius Filip. La întrebarea lui Ionuţ Cristache dacă știe
cum a murit Brătianu, liderul PNL a sărit: “Nu faceţi nicio legătură între moartea lui Brătianu și acest caz!”.
Acum înţeleg de ce în profilul alegătorului PNL, realizat recent de CURS, majoritari sunt cei cu studii medii. Cei care am studiat ceva știm cum a murit Gheorghe Brătianu, fiind legat cu aceleași inele de tortură ca și Iulius Filip. Pe Ludovic Orban îl strâng prea tare dosarele și mâinile lungi ale sistemului, altfel nu se explică ieșirea din decorul anticomunist.
E mare jale printre anticomuniști. Acum lumea își dă seama că între zarcă și Werner e prăpastia morţii.